22/06/2018

Resurse strategice de aur și cupru din România sunt folosite ca monedă de schimb pentru preluarea unei mine africane, implicată într-un proces internațional de muncă forțată, sclavie și tortură. 

Miliardarul indian Stan Bharti (stânga) coordonează tentativa de preluarea a minei africane Bisha, în timp ce deține proiectul Rovina din Apuseni. În ultimii ani, Bharti a fost consiliat de celebrul Larry King (dreapta), fostul moderator al canalului CNN. Foto: flickr.com / Forbes Manhattan

Miliardarul indian Stan Bharti (stânga), 65 de ani, s-a născut în India, a studiat ingineria minieră la Moscova și a absolvit masteratul la Londra. Banii mulți i-a făcut însă la Toronto, după o rețetă proprie aplicată cu succes pe bursa canadiană. În ultimii ani, Bharti a fost consiliat de celebrul Larry King (dreapta), fostul moderator al canalului CNN. Foto: flickr.com / Forbes Manhattan

MINA AFRICANĂ

Ofensiva de preluare a exploatării africane este coordonată de magnatul indian Stan Bharti, cel care controlează discret de aproape doi ani proiectul Rovina din Munții Apuseni, al doilea zăcământ de aur și cupru din Europa.

Ținta preluării este compania canadiană Nevsun Resources, care deține mina Bisha din Eritrea, micul stat cu ieșire la Marea Roșie. 

În urmă cu două luni, Bharti a propus un troc: să cedeze canadienilor o parte din afacerea Rovina, plus bani cash, în schimbul minei africane. 

Oferta finală cumulează 1,2 miliarde de dolari, bani și acțiuni în compania Euro Sun Mining, prin intermediul căreia Bharti deține proiectul din Carpați.

În tentativa de preluare, indianul este ajutat de miliardarul suedez Lukas Lundin. Acesta pune la bătaie bani și acțiuni în compania proprie, Lundin Mining, interesată însă de un proiect din Serbia al Nevsun, nu de mina africană. Dacă operațiunea reușește, Lundin primește dreptul asupra resurselor din țara vecină, iar Bharti rămâne cu exploatarea din Eritrea și cu proiectul românesc.

Oferta lor a fost refuzată în prima etapă, pe 8 mai 2018, de directorii Nevsun Resources, pe motiv că schimbul nu e echitabil: “Euro Sun este o companie junior (…) și are dificultăți să atragă banii necesari”. 

Managerii Nevsun cred că mișcarea indianului ascunde un interes mai larg: să redirecționeze bani din exploatarea africană, care-i funcțională, în proiectul Rovina de la noi, deși acesta din urmă n-a fost aprobat încă de autoritățile române. Ba chiar, în opinia lor, zăcământul românesc ar fi “supraevaluat”.

Stan Bharti (primul din stânga) și Lukas Lundin (primul din dreapta). În ultimii cinci ani, Lundin Mining a tatonat mai multe proiecte în România. A preluat, în 2013, proiectul pentru explorarea unor resurse polimetalice din perimetrul Rozalia, județul Timiș, în apropiere de granița cu Serbia. Concesiunea perimetrului Rozalia a fost stopată însă în 2015. Lundin a mai deschis, la Cluj, o filială specializată în inginerie și consultanță tehnică. Foto: twitter.com @KristyRousseau

Stan Bharti (primul din stânga) și Lukas Lundin (primul din dreapta). În ultimii cinci ani, Lundin Mining a tatonat mai multe proiecte în România, inclusiv un proiect minier din județul Timiș. Foto: twitter.com @KristyRousseau

De partea cealaltă, conducerea Euro Sun susține că, după preluare, va “exploata agresiv” resursele din mina africană, iar comasarea celor două proiecte minere va reduce riscurile afacerii românești.

Cuvântul “agresiv” are o semnificație aparte la Bisha, Eritrea, unde conducerea minei este acuzată că exploatează și ține captivi muncitorii locali.

Oamenii fug din Eritrea, dar puțini reușesc cu adevărat să scape. Îi alungă regimul dictatorial, unul dintre cele mai crude din lume, și programul militar național, dur și fără sfârșit.

Oficial, tinerii sunt mobilizați în armată 18 luni, dar rămân captivi pe viață. Soldații din Eritrea sunt folosiți inclusiv la muncă forțată. Și cum statul e acționar cu 40 la sută în Mina Bisha, a trimis aici mai mulți tineri militari. Câțiva au reușit totuși să scape și au povestit ulterior cum erau ținuți cu forța la muncă, deși le expirase termenul pentru mobilizarea militară. S-au refugiat în Canada și au deschis în 2014 un proces la Curtea Supremă din Columbia Britanică, cea mai vestică provincie din statul nord-american. Oamenii se luptă de atunci cu Nevsun Resources, compania canadiană care deține 60 la sută din mină, acuzată că a permis sclavia și tortura la filiala africană.

Kesete Tekle Fshazion, unul dintre refugiați, susține că n-a putut să plece din serviciul militar nici măcar după patru ani. A reușit, spune el, să fugă din mina Bisha abia în 2012. Alți refugiați le-au declarat judecătorilor canadieni că au fost forțați să muncească la temperaturi de 47 grade Celsius, sub soare, uneori fiind puși să se rostogolească goi în nisipul fierbinte. Alteori, povestesc martorii, erau legați cu mâinile și picioarele la spate și lăsați cu orele în soarele dogoritor. Această pedeapsă – metoda de tortură “elicopterul” – îi speria cel mai tare. Erau, practic, obligați să lucreze în mină șase zile pe săptămână, 12 ore pe zi, cu trezirea la 4 dimineața. Cazați în barăci fără paturi sau curent electric, primeau doar supă de linte și ceai.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Compania canadiană a respins acuzațiile, pasând problema la filiala locală pe care o deține împreună cu statul african. Procesul se judecă încă. Compania canadiană nu a dorit să comenteze pe marginea acestor acuzații. “Ne continuăm singuri planul de afaceri și nu credem că ne vom implica în viitor cu Euro Sun sau în România”, au precizat directorii Nevsun Resources pentru RISE Project. Răspunsul companiei vine după ce, la începutul acestei luni, pe 4 iunie 2018, Euro Sun Mining își îmbunătățise oferta inițială. O decizie finală n-a fost făcută publică deocamdată de compania-țintă.

Compania Euro Sun n-a răspuns întrebărilor RISE Project până la publicarea articolului. Asistenta personală a miliardarului indian Stan Bharti ne-a spus că șeful ei este plecat din oraș, dar că i-a trimis întrebările noastre: “Cum compania Euro Sun se află în mijlocul unei tranzacții M&A (fuziune și achiziție) nu putem furniza niciun comentariu pentru presă”.

ACTIVE TOXICE

Mina Bisha, unde se exploatează cupru, aur și zinc, reprezintă cea mai mare sursă de venit pentru statul african în care 80 la sută din populație trăiește din agricultura de subzistență, susține Dan Connell, profesor în cadrul Centrului pentru Studii Africane din cadrul Universității din Boston. Connell este considerat specialist în problemele cu care se confruntă Eritrea, despre care a scris mai multe cărți, astfel că s-a apelat la expertiza lui inclusiv în procesul refugiaților. Într-un raport din 2016, Nevsun susține că mina Bisha a generat venituri de peste 2,4 miliarde de dolari de la începerea exploatării, în anul 2010. Mai bine de jumătate din sumă – adică peste 1,2 miliarde de dolari sub formă de taxe, dividende și impozite – s-au dus în vistieria statului, continuă raportul. Anual, în jur de 8% din Produsul Intern Brut al statului Eritrea este generat de mina Bisha.

Cu toate acestea, complexul minier este ocolit de investitori.

Lukas Lundin, miliardarul suedez asociat cu Bharti în oferta de preluare, a intrat în acest parteneriat cu condiția clară ca investiția lui să nu se apropie de Bisha. Compania suedezului „nu vrea să dețină nici măcar pentru o secundă” mina Bisha, susțin surse anonime din interior, citate de agenția de știri Reuters, pentru că Lundin ar fi devenit extrem de precaut față de acuzațiile de muncă forțată.

Suedezul traversează un context similar: o altă companie de-a sa, Lundin Petroleum, listată pe bursa de la Stockholm, este acuzată că a fost complice la crime împotriva umanității în timpul războiului din Sudan, între 1997 și 2003. Deși n-au fost acuzați oficial, poliția a percheziționat în ianuarie 2018 birourile familiei Lundin din Geneva.

„Lukas e foarte sensibil la așa ceva”, a adăugat o altă sursă citată de Reuters. În schimb, parteneriatul cu Euro Sun reprezintă a patra ofertă din ultimii doi ani pe care suedezul o face companiei Nevsun pentru a prelua zăcământul de cupru din Valea Timocului, Serbia. Canadienii de la Nevsun estimează valoarea minei din Serbia la aproape 1,8 miliarde de dolari.

PROIECTUL ROVINA

În timp ce așteaptă răspunsul final pentru mina africană, indianul Stan Bharti speră să primească unda verde pentru proiectul din Carpați. În ultimul an, oamenii săi au făcut progrese la București pentru aprobarea licenței de exploatare, esențială pentru deblocarea proiectului. Au deschis și un birou în centrul orașului, ca să fie cât mai aproape de Palatul Victoria, de unde așteaptă acum aprobarea finală a licenței.  

Proiectul Rovina a fost revitalizat, după ce în urmă cu trei ani rămăsese fără finanțare, din cauza unor probleme ale companiei-mamă în Brazilia. Atunci, compania se numea Carptahian Gold și gestionase defectuos un alt zăcământ pe continentul sud-american. Acumulase datorii restante de peste 260 de milioane de dolari, pentru că nu demarase la timp producția. Tot în 2015, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), arbitrul pieței zăcămintelor din România, a aprobat în prima etapă licența de exploatare, dar ea nu este valabilă până nu este aprobată și de Guvern, apoi publicată în Monitorul Oficial.

De atunci au trecut trei ani, iar divizia braziliană a fost cedată altui grup minier, în timp ce compania-mamă și-a schimbat acționarii. Așa a devenit Stan Bharti, în 2016, principalul investitor în Carpathian Gold, schimbându-i apoi numele în Euro Sun Mining.

“Da, investitorii principali s-au schimbat”, confirmă Alexandru Nicolici, fostul director al Samax România, filiala locală a Euro Sun. Și adaugă: “Noii investitori au venit și au preluat doar proiectul din România, pe care l-au revitalizat. Suntem din nou superfinanțați, iar proiectul merge înainte”. Alexandru Nicolici a părăsit conducerea filialei locale la începutul acestui an, când a ieșit la pensie, dar, spune el, a rămas consilier în companie: “Am făcut ce trebuia și cred eu că am adus cel mai bun proiect în România”.

Perimetrul Rovina include trei zăcăminte de aur și cupru, amplasate în patrulaterul aurifer din Apuseni, la 50 de kilometri de Roșia Montană. Resursele sunt estimate la peste 5,4 miliarde de dolari – una dintre cele mai importante afaceri de după 1989. Spre deosebire de alte proiecte miniere, Roșia Poieni, Roșia Montană sau Certej, statul român nu deține participații în acest proiect, urmând să încaseze doar taxele aferente exploatării.

Statul estimează astfel că va câștiga 310 de milioane de dolari în cei douăzeci de ani de exploatare. Estimările financiare au fost inserate în nota de fundamentare pentru aprobarea licenței, proiect de hotărâre intrat în circuitul de avizare  la finalul anului trecut.

Sașa Nicolici, fostul director al Samax România, filiala Euro Sun Mining.

Perimetrul final a fost redus de aproape trei ori, până la 27,6 km pătrați, față de suprafața inițială de explorare – zona în care compania a avut dreptul să caute resurse. Până acum, proiectul a fost avizat de trei ministere (Mediului, Ape și Păduri și Economie). Mai are nevoie de avizele altor două ministere (Justiție și Finanțe), ca să ajungă pe masa Guvernului pentru abrobarea finală.

“Legea spune că nu poți să obții celelalte avize și autorizații până când licența nu există. Trebuie să obții apoi peste 40 de avize și autorizații, din care cel mai important e avizul de mediu, iar după ce obții certificatul de urbanism și autorizația de construcție, trebuie să execuți exact ce scrie în acolo”, explică Alexandru Nicolici. Dar n-a vrut să comenteze cât teren din perimetru a fost deja cumpărat de compania minieră: “Astea sunt probleme interne ale firmei. Oricum, terenurile nu trebuie să le cumperi pe toate o dată, ci pe măsură ce avansează activitatea”.

Guvernul român a încercat, fără succes, să declare exploatările miniere ca fiind proiecte de utilitate publică, ceea ce le-ar fi permis corporațiilor să-i exproprieze pe localnicii care nu vor să-și vândă proprietățile .

SCHEMA ȘI CORESPONDENȚA

Stan Bharti a preluat controlul asupra afacerii românești pe 9 mai 2016, la aproape o lună după izbucnirea scandalului internațional #PanamaPapers. A folosit atunci două companii miniere și o bancă proprie, Forbes & Manhattan, ca să investească peste 8 milioane de dolari în compania canadiană. În aceeași zi, miliardarul indian a intrat în conducerea Euro Sun Mining (fosta Carpathian Gold), cooptându-i în consiliul director și pe oamenii săi de încredere. A dobândit astfel controlul asupra managementului companiei și, mai departe, asupra afacerii cu aur din Apuseni.

Investiția s-a făcut pe bursa canadiană, dar a produs efecte la peste 3 mii de kilometri distanță, în Insulele Virgine Britanice, paradisul fiscal din Marea Caraibilor. Aici funcționau de peste un deceniu și jumătate companiile-tampon Samax România Limited și Carpathian Gold Ltd., adică vehiculele offshore care legau zăcămintele românești de compania canadiană. Prima companie-paravan fusese înființată, la finalul anilor ’90, în birourile Mossack Fonseca, casa de avocatură implicată în investigația globală #PanamaPapers. 

La început, schema offshore a fost gândită de un alt miliardar – elvețianul Jean Claude Gandur, cel care finanțat proiectul Rovina până în 2004. A ieșit atunci din schemă, pasând afacerea directorilor săi. (DETALII, AICI).

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Doisprezece ani mai târziu, controlul asupra afacerii a fost preluat de Stan Bharti, care și-a pus directorii să simplifice structura de proprietate, prin fuziunea celor două vehicule offshore. Procesul de fuziune l-au discutat cu avocații panamezi prin e-mail, începând cu 19 decembrie 2016. Planul era ca primul offshore, Samax România Limited, să-l absoarbă pe al doilea, Carpathian Gold Ltd., și să dispară astfel orice legătură cu numele companiei canadiene care eșuase în afacerea braziliană. Corespondența electronică are și momente hilare.

Onorariile cerute de avocații offshore i-au nemulțumit pe reprezentanții lui Bharti, așa că ambele părți au negociat mai multe săptămâni pentru doar câteva sute de dolari. “Clientul este profund deranjat de sumele pe care le cereți și dorește să se mute la un alt agent (…)  Lipsa unei explicații în legătură cu onorariile exagerate a făcut clientul să creadă că profitați de poziția de agent registratar (casele de avocatură și consultanță care înființează și gestionează companii offshore)”, scriu reprezentanții miliardarului.

Miza era acum de doar 600 de dolari – o reducere suplimentară a comisioanelor pe care avocații offshore le încasau ca să ocupe de fuziune, în urma căreia să rămână doar Samax România Limited. Panamezii insistă să primească mai multe informații despre beneficiarii finali ai afacerii și de unde provin banii. Ei tocmai resimțeau din plin efectele unui scandal global. Dezvăluirile PanamaPapers expuseseră casa de avocatură, iar noile norme o obligau să își verifice mult mai atent clienții și banii care le traversau conturile offshore. Avocații n-au reușit să obțină numele beneficiarului final al afacerii miniere. 

ALIANȚA CU AHMETOV

Pe 29 decembrie 2017,  Stan Bharti a mutat offshore-ul Samax România Limited din Insulele Virgine în Cipru, la Nicosia.

Aici, indianul colabora deja de șapte ani cu specialiști offshore locali care îi gestionau compania Black Iron Limited, pe care o împărțise aproape doi ani cu Rinat Ahmetov, unul dintre cei mai influenți oligarhi ucraineni. Offshore-ul cipriot controlează de peste un deceniu perimetrul ucrainean Shymaniveske, bogat în minereu de fier și amplasat la 330 de kilometri de Kiev.

Bharti a preluat afacerea în 2010 de la Victor Pinchuk, ginerele fostului președinte ucrainean Leonid Kucima (care a condus statul vecin  între 1994 și 2005). Mutarea firmei Samax, compania-tampon care deține direct acțiuni în filiala românească, la Nicosia, îl ajută pe miliardar ca, la o eventuală vânzare, să nu plătească impozit pe câștig nici în România, nici în Cipru. Acordul privind evitarea dublei taxări semnat de cele două state în urmă cu peste trei decenii permite companiilor înregistrate în insula din Mediterană să plătească impozit doar în țara de rezidență fiscală, adică Cipru. Doar că legislația cipriotă scutește astfel de tranzacții de la taxare. 

Fostul președintele Victor Ianukovici și Rinat Ahmetov într-o vizită la stadionul echipei de fotbal antrenate atunci de românul Mircea Lucescu. Sursa foto: Șahtior Donețk

Lângă perimetrul Shymaniveske, miliardarul Rinat Ahmetov explora un alt zăcământ, împreună cu grupul Mittal, care deține combinatul siderurgic Sidex Galați.

Așa că Bharti îl cooptează, în 2014, pe oligarhul ucrainean, cedându-i 49 la sută din Black Iron, în schimbul unor promisiuni de investiții în proiect de peste 500 de milioane de dolari. Banii urmau să intre în companie în mai multe tranșe. Asocierea celor doi a fost formalizată în Cirpu, în iulie 2014, când Ahmetov își extindea afacerile cu produse metalurgice și la București. (DETALII, AICI)

Ucraina se confruntase în iarna acelui an cu protestele de stradă care îl alungaseră din țară pe președintele Victor Ianukovici, printre susținătorii căruia se număra și oligarhul Ahmetov.

Au urmat doi ani în care Ahmetov, cunoscut mai ales ca patronul echipei de fotbal Șahtior Donețk, a pompat 20 de milioane de dolari în afacerea lui Bharti, până când s-a retras brusc, la începutul anului 2016, pe fondul războiului civil care împiedicase compania minieră să avanseze cu investiția.

Oligarhul a încasat atunci doar 5,6 milioane de dolari, adică un sfert din ce investise, și a ieșit din Black Iron cu doar câteva luni înainte ca această companie să se implice în proiectul românesc de la Rovina.

 

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

 

Roxana JIPA, Romana PUIULEȚ, Daniel BOJIN

Grafică: Sergiu BREGA

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.