Cum circulă banii în AUR - Rise Project :Rise Project

25/05/2021

Am urmărit primul milion decontat de AUR din bani publici și am descoperit un aparat de cumetrii. 

Tranzacțiile analizate de RISE s-au derulat în campania electorală pentru alegerile parlamentare. AUR a lucrat toamna trecută cu 56 de contractori și le-a plătit 1,5 milioane de lei. 

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care administrează subvențiile de la buget pentru partidele parlamentare, a rambursat această sumă după alegeri în contul cheltuielilor electorale raportate de AUR.

Dar banii au rămas în familie.

Cele mai relevante tranzacții însumează 1,1 milioane de lei (adică peste două treimi din suma oficială) și desenează harta loialităților în partid, o clientelă în formare șl un sistem ingenios de canalizare a fondurilor către nucleul dur.

Cine sunt beneficiarii:

  • Un deputat condamnat pentru fraudă cu fonduri europene a încasat peste jumătate de milion fiindcă a tipărit o broșură semnată de lider, pe banii susținătorilor.
  • O basarabeancă de 27 de ani, radicalizată în platforma unionistă a lui George Simion, gestionează un laborator de propagandă finanțat de stat.
  • Gruparea conservatoare din fieful lui Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, ia bani cu două mâini: și de la AUR, și de la liberali.
  • Sociologul de partid al mogulului Sebastian Ghiță, refugiat în Serbia, facturează servicii în bula patriotică după ce a lucrat cu PSD ani de zile.

Legea le interzice politicienilor să producă materiale de propagandă electorală în regie proprie, dar atât. În acest gol normativ, partidele au spațiu de manevră ca să direcționeze subvenția publică în afaceri private ale membrilor. 

RISE a găsit situații similare pe absolut tot eșichierul politic (PNL, PSD, USR, UDMR).

Procentul tranzacțiilor “in-house” este covârșitor la AUR, formațiune care, altminteri, susține că vrea să desființeze finanțările de stat ale partidelor. 

PROIECTUL DE ȚARĂ FACE UN LEU

Grosul banilor cheltuiți de AUR la alegerile parlamentare – și decontați ulterior din bugetul de stat – au ajuns la deputatul AUR Lucian Florin Pușcașu.

533.960 lei, în două tranșe, a facturat la partid tipografia 1 Print Opus din Suceava, deținută și condusă de Pușcașu. El a cesionat firma către soția sa, Mihaela, imediat după alegeri.

Lucian Florin Pușcașu Foto: cdep.ro

L-am întrebat pe domnul deputat ce a făcut de banii respectivi:

“Am tipărit cele 500 de mii de cărți distribuite în campania electorală a partidului nostru. <România are proiect de țară> se numește cartea. (…) 64 de pagini, copertă cartonată, format A5, distribuită național. Am lucrat la nivel de țară. O bucată, cred, a fost 80 de bani. Tirajul? 500 de mii. Au fost două tiraje, de fapt: 300 de mii o dată, 200 de mii apoi. Nu mă poate suspecta nimeni ca m-am îmbogățit din treaba asta”.

 Suma încasată de Pușcașu reprezintă o treime din toți banii rambursați iarna trecută către AUR de Autoritatea Electorală Permanentă.

“Eu de banii aia am făcut treabă. I-am omorât cu munca pe oamenii mei. În afară de broșură, au mai fost cărțile poștale distribuite prin Poșta Română, un milion de bucăți, mă refer la cele cu Mircea Diaconu. Au mai fost afișe și 2,5 milioane de semne de carte a câte 4 bani fiecare”.

AUR figurează, într-adevăr, cu plăți în campanie de 171.973 lei către Poșta Română. Contractul acoperă distribuția de tipărituri electorale, cum ar fi ilustrata făcută de Pușcașu cu fostul europarlamentar Mircea Diaconu, care își îndeamnă alegătorii să voteze AUR.

Cultivat mediatic în studiourile A3 și RTV, Diaconu își asumă constant rolul de sfetnic al noilor patrioți din Parlament.

Dar piesa de rezistență a afacerii lui Pușcașu cu propriul partid rămâne cartea <România are proiect de țară>, trasă în 500 de mii de exemplare. Scrisă chiar de George Simion, co-președintele AUR, care susține că e scriitor de profesie, broșura respectivă a fost licitată intern pe banii membrilor simpli de partid. Și promovată puternic în bulă chiar de autor.

Aparițiile lui Simion în filmulețele de campanie includ apeluri în registru de teleshopping către militanți, cu muzică dramatică și prezentare de produs:

“(..) Datorită donațiilor voastre, am în spate un teanc de cărți. Primele 150 de mii de exemplare cu proiectul nostru de țară, varianta tipărită. (…) Vă rugăm să ne sprijiniți, fiecare dacă poate să mai doneze pentru 300 de exemplare, 500, 1000. Și să le dea fiecare într-un sat, într-un oraș. Vi le trimitem pe măsură ce apar solicitări. Donați și împărțiți proiectul nostru de țară! (…)”.

Economic vorbind, Pușcașu a ieșit cel mai câștigat din “proiectul de țară” al AUR. Dar campania electorală a fost săracă în ansamblu, spune deputatul, iar fruntașii partidului au produs resurse pe cont propriu: 

Noi am făcut cereri către toată lumea ca să ne împrumute cu bani, partidul fiind garant. Așa s-a lucrat la noi, fiindcă n-am beneficiat de fonduri. Am stat pe bani aduși de candidați, cum a reușit fiecare să-i doneze în contul partidului, ca să achite materiale de campanie (…)”.

În afară de Lucian Pușcașu, Suceava a mai dat țării doi parlamentari AUR, județul fiind fruntaș cu prezența și la referendumul Coaliției Pentru Familie (30%). La vaccinare pentru Covid, în schimb, este codaș (10%).

Partidul a înregistrat aici cel mai mare scor în alegerile din decembrie (14,71%). Suma investită de AUR Suceava în promovarea paginii sale de Facebook se ridică la 97.000 de lei.

Deputatul Pușcașu este totodată președintele organizației municipale Suceava, dar și subiectul unei condamnări penale de un an și jumătate de închisoare cu suspendare.

Trimis în judecată în 2009 pentru fraude cu fonduri europene comise în 2004, Pușcașu și-a luat definitiv pedeapsa în 2013. În anii aceia, era directorul tipografiei sucevene Agressione.Ce s-a întâmplat? Ne povestește el:

“În 2004, am făcut un proiect european finanțat pe fonduri PHARE în parteneriat cu liceul de artă din Suceava, ca să școlesc absolvenți și șomeri pentru grafică de calculator, o meserie de care aveam nevoie în tipografie. După un timp, a venit OLAF să-mi verifice implementarea proiectului, pentru că eu am avut naivitatea să anunț un grad de promovabilitate mai mare decât am reușit la cursuri. Am avut 40 de locuri, s-au înscris 50, au terminat 23. Promovabilitatea obligatorie era de 80 la sută”.

Așa că Pușcașu a umflat din burtă numărul de promovați, ca să nu-i ceară Comisia Europeană banii înapoi fiindcă nu și-a respectat angajamentele din proiect. El zice însă că a fost o neînțelegere:

“Eu tipărisem înainte mai multe diplome, dar au rămas la mine în arhivă, nu le-am înmânat. Astea au constituit proba în dosar, deși nu mi-au cerut banii înapoi. Parte din cursanți au fost siliți de procuror să declare că n-au auzit în viața lor de asemenea cursuri, dar eu am prezentat listele de prezență. Nici nu i-am băgat în seamă până când m-am trezit cu executare. Atunci m-am speriat, am angajat avocat și am administrat probe. Am renunțat apoi să-i chem în instanță pentru mărturii mincinoase, fiind bucuros că scap de executare. Nu mi-a mai păsat de cazierul curat. Un an și jumătate cu suspendare am luat, dar perioada de încercare de trei ani trecuse deja. Ce pot să vă spun e că am primit sentința în ziua de Bunavestire. Asta a fost vestea mea bună atunci. Am plătit, dar în clipa de față statul român m-a reabilitat. Mă uit în ochii oricui. Iar în 2009 n-am mai rezistat și am intrat în politică”.

DOINA ȘI LEGIUNEA MEDIA

Doina Grosu (27 de ani) s-a născut în Soroca, Republica Moldova, și a venit prima dată în România la sfârșitul liceului (2010), ca să urmeze facultatea la Iași și să-și recapete cetățenia. Soldat voluntar al cauzei unioniste, studenta de atunci s-a remarcat în Acțiunea 2012, organizația lui George Simion, coordonată local de ea, în Iași.

Azi, Doina Grosu patronează firma DGI Multimedia Design care a primit 180.000 lei de la AUR în campania pentru legislativ. Oficial, sunt banii pompați de partid în promovarea online din toamna trecută. Numai că SRL-ul din Iași înghite mai mult de atât, iar cifrele provin acum din surse publice: subvenția de partid și sumele forfetare ale parlamentarilor AUR.

Agenția de marketing digital a fost înființată din mers în noiembrie 2019 și deservește centralizat partidul.

“Contractul cu AUR are o pondere mare și ocupă cea mai mare parte din activitate la momentul de față, datorită volumului mare de muncă. Până la asta, au fost activități similare, dar de o amploare mult mai mică”, explică pentru RISE managerul Doina Grosu.

AUR și-a construit propriul său grup media în jurul firmei dependente financiar de partid. O fabrică de conținut care duduie online prin șapte site-uri și pagini de Facebook. Europa Liberă a relatat despre tehnicile de țintire a publicului cu reclame pe rețele sociale, iar Pressone a descoperit că parte dintre entități sunt înregistrate la sediul AUR și plătesc susținut ca să-și sporească artificial audiența pe net.

Doina Grosu Foto: Facebook

Plasată la butoanele laboratorului de propagandă, Doina Grosu administrează grupuri de Facebook, produce postări virale în bula extremistă, realizează emisiuni cu activiști AUR, promovează demnitarii, publică știri și clipuri cu semiotica partidului. 

Tot ea ne oferă și o perspectivă financiară asupra întreprinderii:

“Da, scriem pe aceste site-uri despre parlamentarii AUR, conform contractelor declarate la Parlamentul României. În acest sens, valoarea totală este de aproximativ 10.000 de euro lunar, din care aproximativ 1000 de euro reprezintă total cheltuieli distribuție pe rețelele de socializare. Compania deține mai multe portaluri online cu activitate de media, dar aceasta nu e legată de promovarea politică. Partidele poltice și parlamentarii au dreptul legal de a apărea în presă și de a se promova în general. Presa din România se susține din astfel de activități. Sumele alocate de celelalte partide politice în această direcție sunt de-o sută de ori mai mari. Aceste portaluri sunt asumate public, se desfășoară emisiuni, imaginea mea se află pe aceste produse, iar firma își asumă public proprietatea spre deosebire de alte instituții media”.

Altfel spus, sumele forfetare parlamentare pentru informare publică sunt canalizate disciplinat către firma unui activist AUR care prestează servicii de marketing politic deghizate în jurnalism.

Doina Grosu, la un marș unionist în studenție Foto: Infoprut

Loialitatea Doinei Grosu pentru partid s-a verificat în timp și munca ei presupune inclusiv sarcini administrative în organizație (precum coordonarea filialei Teleorman în campania electorală). Basarabeanca s-a statornicit în AUR pe mâna co-președintelui George Simion, de care o leagă ultimul deceniu. Au bifat împreună evenimentele majore ale Acțiunii 2012 în Moldova și România: poduri de flori peste Prut, marșuri unioniste și proteste care au adunat uneori zeci de mii de oameni.

Tactica lui Simion de a construi notorietate prin gherilă de stradă – așa cum s-a întâmplat în pandemie – l-a dus repede atunci în coliziune cu autoritățile moldovenești. Securitatea republicii depinde de coexistența pașnică a diferitelor sale etnii, arată experiența ultimului război civil (1992). Au deja pe teritoriu o regiune separatistă (Transnistria) ocupată de trupele rusești. Plus una autonomă (Găgăuzia) care amenință dintotdeauna cu independența dacă Chișinăul se unește cu Bucureștiul. Zi de zi, timp de 30 de ani, populațiile rusofone de aici au fost speriate cu o temă recurentă a Kremlinului: “Românii fasciști vor să ne ia țara!”

Simion și-a ocupat zgomotos locul în acest tablou de înaltă tensiune, dar moldovenii l-au expulzat cu mascații și i-au pus interdicții. Simion a contestat, s-a judecat și s-a victimizat – suficient cât să devină cunoscut și să magnetizeze curente radicale pe ambele maluri ale Prutului. Intervalul 2013-2017 a fost prolific în acest sens. Iar în 2019, după celebrul incident provocat la Valea Uzului, Harghita, Simion a intrat în politică, aliat fiind cu aripa executivă a Coaliției Pentru Familie, reprezentată în AUR de co-președintele Claudiu Târziu.

Marius Benchea, fostul soț al Doinei Grosu  Foto: Ziarul de Iași

La rândul ei, Doina Grosu și-a închinat studenția cauzei unioniste. Organizația lui Simion, pe care ea a condus-o la Iași, i-a devenit a doua casă. A fost căsătorită un timp cu purtătorul de cuvânt al filialei (Marius Benchea), fost președinte PSD în orașul Gheorgheni și acuzat în presa ieșeană că ar fi deturnat prin ONG-ul său donații pentru copiii bolnavi de cancer.

Am întrebat-o pe Doina ce o mână în luptă. Când și de ce s-a radicalizat:

“Visul meu de copil a fost să vin în România. De la 8 ani. Și am muncit foarte mult pentru a-l vedea realizat. În familia mea se vorbește doar română, părinții mei fiind oameni simpli, cu carte și mult bun simț, iar eu la școală am refuzat să învăț limba rusă, pentru că am considerat la acea vârstă că îmi jignesc străbunii care și-au dat viața pentru țara mea, România, dacă vorbesc limba celor care au făcut atâta rău poporului meu. La 12 ani mă certam cu colegii mei că noi vorbim limba română și nu există limba moldovenească. Acest spirit unionist mi-a fost întreținut și de fratele meu care era cu șapte ani mai mare. Din păcate, el nu mai este printre noi. Țara, reîntregirea și respectarea simbolurilor naționale sunt mai presus de orice pentru mine”.

George Simion. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

George Simion. Foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

BAZINUL ROȘU

Mirel Palada, fostul purtător de cuvânt al guvernului Ponta, a muncit de 41.650 de lei pentru AUR în ultima campanie electorală. Banii au fost încasați de firma Cercetare Consultanță Sociologică ”Sociopol”, casa de sondaje administrată de soția lui Palada.

MIrel Palada Foto: Facebook

Sociologul s-a remarcat recent prin mesaje naționaliste și incidente în care și-a pierdut cumpătul, iar ultima sa adeziune politică asumată oficial s-a petrecut în Partidul România Unită (PRU), controlat de mogulul Sebastian Ghiță, refugiat la Belgrad de frica justiției. Palada a fost propunerea partidului pentru Ministerul Muncii la alegerile parlamentare din 2016.

PRU, la fel ca AUR, gonfla un mesaj ultra-naționalist și eurosceptic, printre parade legionare organizate ca-n secolul trecut sub genericul “Patrula lui Vlad Țepeș”. Păzea Transilvania de iredentismul maghiar și propaga doctrina dughinistă care inspiră politica de stat a Federației Ruse.

Însuși Ponta, prietenul declarat al lui Ghiță, i-a sprijinit electoral. În campania din 2016, PRU au fost singurii care au verbalizat ceea ce, la scurt timp, guvernele lui Dragnea au și încercat.

Lozincile lor sunau astfel:

Amnistie penală și fiscală! (…) Bunăstare, nu dosare! Punem stop abuzurilor DNA! (….) Apărăm românismul, civilizația creștină, susținem familia tradițională! (….) Oprim colonizarea țării, nu ne vindem pământul străinilor, luptăm cu multinaționalele! (….) Nu acceptăm îndemnurile ambasadelor și lobby-ul homosexual de la Bruxelles și Washington!” 

Sebastian Ghiță personal îl curta asiduu pe George Simion în acele zile. Magnatul s-a dus chiar să protesteze în fața unei secții de poliție în care Simion era reținut pe fondul unor incidente de la un marș unionist. S-au întâlnit și protocolar pentru discuții, într-un eveniment de campanie organizat de Ghiță la sediul PRU, în vâltoarea electorală din 2016.

FOTO SIMION LA PRU CU GHITA /: George Simion, preşedintele Platformei Unioniste Acţiunea 2012, discută cu deputatul Sebastian Ghiţă, la o întâlnire desfăşurată la sediul Partidului România Unită, în Bucureşti, duminică 23 octombrie 2016. Inquam Photos / George Călin

PRU n-a intrat atunci în Parlament (2,8%), iar Ghiță a fugit din țară. Patru ani mai târziu, AUR beneficiază sistematic de televiziunea magnatului, așa cum se întâmpla odinioară cu PRU.

Cu Ghiță are și Palada raporturi comerciale regulate, nu doar politice: Sociopol livrează tradițional sondaje și exit-poll-uri electorale către România TV, iar Palada intervine frecvent cu analize pe post.

Sociologul s-a aciuat la RTV după un conflict de afaceri cu familia Voiculescu, deținătorii trustului Intact (Antena 3). Fusese asociat cu ei în CCSB (Compania de Cercetare Sociologică și Branding Forum), închisă în 2016. A lucrat și pentru PSD în epoca tandemului Ponta-Ghiță.

Palada, totodată, a profețit intrarea AUR în parlament încă din toamnă. Iar în decembrie, imediat după alegeri, a explicat strategia electorală cu Mircea Diaconu, intervievat fiind de portalul DCNews, controlat de alt personaj împământenit în studiourile RTV (Bogdan Chirieac).

“Diaconu are un bazin bine definit, care e al lui. Iată că AUR a făcut aproximativ la fel. Plus acel 3 la sută de la locale. Ei s-au dus ţintit pe electoratul lui Mircea Diaconu” – arăta Mirel Palada cu acea ocazie. Se referă la un segment de public care a crescut de la 7% la 10% între alegerile europarlamentare din 2014 și prezidențialele din 2019.

Efortul AUR a fost conjugat pe acest front: deputatul Pușcașu tipărea ilustrate cu Diaconu, Poșta le distribuia în țară, iar basarabeanca Doina Grosu promova pe net îndemnurile electorale ale actorului.

L-am sunat pe Mirel Palada ca să comenteze tranzacțiile, dar a închis când a auzit că suntem de la RISE.

PNL DIN CPF

Firma Apella din Cluj aparține unui fost liberal bistrițean de vază și a primit 143.900 de lei pentru serviciile electorale furnizate AUR.  Înseamnă circa 10% din totalul decontărilor de stat pentru cheltuielile din campanie.

Alin Seserman Foto: Facebook

Patronul societății se numește Alin Seserman și se prezintă drept consultant. Fratele său, Marcel Seserman, este președintele AUR Bistrița și a candidat la Camera Deputaților cu promisiunea, printre altele, că va contribui la ”stoparea finanțării partidelor de la buget”.

L-am căutat pe Alin Seserman în legătură cu facturile sale către AUR:

„M-am implicat pentru fratele meu. A dorit pe cineva de încredere în campanie. L-aș fi susținut oriunde, și dacă ar fi candidat pentru Partidul Ecologist. E un om care merită. Majoritatea banilor sunt pentru consultanță, restul le fac prin terți. Eu am activități proprii, articole pentru presa locală și centrală, fac planuri de campanie și cam totul în afară de partea tehnică, ce ține de video. Închirieri nu mai știu pentru ce-am făcut. Probabil video și aparatură. Am produs materiale și pentru alte județe”.

Alin Seserman nu-și mai amintește însă pentru ce județe și promite că revine cu un raport de activități. Se răzgândește două zile mai târziu: ”Detaliile țin de strategia politică și nu e bine s-o dezvăluim, nu? Altfel ajunge toată lumea consultant politic”.

Ne-a trimis totuși un document creat cu câteva minute înainte de a fi expediat, dar datat în 19 decembrie 2020, pe care îl numește ”anexă sintetică la raport”. Hârtia denotă că fratele consultant a administrat pagina de Facebook a fratelui candidat. Altfel, firma Apella muncea simultan și pentru PNL Sălaj, la Bogdan Ilea, actual secretar de stat la Justiție.

L-am rugat pe Marcel Seserman, președintele AUR Bistrița, să ne treacă în revistă materialele din campanie: 

“Broșurile au venit de la centru. La noi, s-au făcut afișe și flyere. Apella s-a ocupat de pregătirea și difuzarea materialelor online, inclusiv pe Facebook, de consultanță și comunicare. Închirieri nu au fost.” 

Șeful AUR din Bistrița face politică din anii 90. A fost subprefectul județului în perioada CDR, când fratele său, consultantul de azi, debuta ca expert la Palatul Victoria. Erau țărăniști atunci.

După 2000, Alin Seserman a migrat la PNL Bistrița, apoi în PDL (care a fuzionat ulterior cu PNL). A fost consilier local timp de 16 ani. Din partid a ieșit în 2016, când a candidat fără succes la primărie, însă a rămas în cercurile liberale de putere. Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, bistrițean și el, este unul dintre apropiații săi. Relația e de notorietate în județ.

Dar există o nuanță aici, semnalează Alin Seserman: ”Nu aș putea spune că mă susține domnul Sighiartău. Ne știm din copilărie. Mai curând s-ar putea spune că eu l-am susținut pe dumnealui încă de la început”.

Cei doi mai au în comun vederile conservatoare. Pe subiectul ăsta, Alin Seserman devine vehement:

”Eu sunt tradiționalist şi fac tot ce pot ca familia, aşa cum a fost lăsată de Dumnezeu, să dăinuie. Cred că un bărbat nu se poate căsători cu alt bărbat. Pot sta împreună, pot face tot felul de uniuni legale, dar căsătoria e între un bărbat şi o femeie. Mare parte din Parlamentul European nu mă reprezintă deloc. Socialiștii şi liberalii europeni sunt împotriva familiei, a credinței creștine, a moralei creștine. Teoriile unor libertarieni, care şi-au pierdut de mult capul, nu mă interesează. De asemenea, sunt total împotriva emigrării în masă a musulmanilor în Europa”.

La rândul său, Robert Sighiartău (32 de ani), numărul doi în PNL, s-a remarcat în 2018 printre susținătorii duri ai referendumului inițiat de Coaliția pentru Familie. Tatăl său, Ioan Sighiartău, a fost un prosper om de afaceri, reprezentant de seamă al comunității neoprotestante din Bistrița-Năsăud și prieten cu baronul PDL, Ioan Oltean.

Pe linia PNL, în legislatura trecută, Alin Seserman a fost angajat consilier la cabinetul vicepreședintelui liberal al Camerei Deputaților, Marilen Pirtea (rectorul Universității de Vest). Deși apare oficial că a lucrat la Parlament mai mulți ani, consultantul susține că era în trecere: ”i-am fost consilier pentru puțin timp, credeți-mă pe mine ce vă spun”.

Firma Apella a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 860.000 de lei. Contractul cu AUR reprezintă o șesime din rulaj.

În 2020, Seserman a mai deschis o firmă de consultanță (Agora Ad-Hoc), împreună cu alt liberal vechi. Pe acesta din urmă îl cheamă Dan Vlaicu și a candidat pentru Senat în 2016, la Giurgiu, din partea PNL. Vlaicu a fost membru în Consiliul de Administrație al Hidroelectrica, vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) și președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului. Până de curând, i-a consiliat pe vicepreședintele AEP, Marian Muhuleț, și pe președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Asociatul lui Seserman fusese partener de afaceri cu ambii, Muhuleț și Chirițoiu, înainte să-i asiste în funcții (Creator Consulting, BMC Consultant).

De-a lungul timpului, în siajul conexiunilor locale, Alin Seserman a mai făcut SRL-uri cu fostul șef al Gărzii de Mediu Bistrița (Ioan Borș) sau cu șeful Oficiului Județean pentru Investiții Rurale (Cornel Chiuzan). Iar cu un fost subprefect al județului (Gheorghe Tuță), Seserman a avut altă firmă de consultanță (Giatos Consulting), cunoscută în presa locală pentru contractele încheiate cu primăriile din județ.

Marcel, fratele lui Alin, adică șeful AUR Bistrița, a ratat la muchie mandatul de deputat. Este angajat la biblioteca județeană, căreia i-a fost o vreme și director interimar. Soția muncește tot acolo.

În paralel, Marcel Seserman conduce Asociația Bibliopolis, care a câștigat ani la rând finanțări nerambursabile de la Ministerul Culturii, pentru diferite proiecte. Pe lista sponsorilor se mai numără Consiliul Local Bistrița sau Municipiul Cluj-Napoca. Iar printre partenerii de proiect s-a aflat Biblioteca Județeană unde lucrează el.


UPDATE: Ca reacție la acest articol, AUR a emis un comunicat pe care îl puteți citi integral AICI.


Roxana GARAIMAN, Mihai MUNTEANU

A contribuit: Ioana MOLDOVEANU

Fact Checking: Roxana JIPA

* Acest articol face parte din proiectul de investigații jurnalistice “Priests Of Hatred”, susținut de Fritt Ord Foundation prin intermediul OCCRP.

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.