8/09/2014

Primăria Capitalei riscă să fie evacuată din clădirea în care își are sediul cu toate că putea să o cumpere în contul chiriei plătite până acum. În patru ani, proprietarii imobilului au încasat peste 11 milioane de euro de la bucureșteni. Primăria a girat schema prin care proprietarii și-au vândut lor înșiși clădirea și au obținut alte 11 milioane de euro de la o bancă. Operațiunea s-a derulat printr-un circuit offshore și a fost garantată cu banii bucureștenilor. La capetele tranzacției erau două firme înrudite. Una a rămas cu câștigul, iar cealaltă cu datoriile și a intrat singură în insolvență.

Proprietarii au cerut Primăriei 26 de milioane de euro pentru clădea de peste drum de căminele studențești Regie.

Dezvoltatorii au cerut Primăriei 26 de milioane de euro pentru clădirea de peste drum de căminele studențești Regie. Foto: Mihai Pogan

Miza afacerii a crescut toamna trecută când Primăria s-a hotărât să cumpere clădirea în care stătea cu chirie de patru ani. Proprietarii au cerut 26 de milioane de euro, de două ori mai mult decât evaluarea Municipalității. Până atunci, Primăria le-a plătit peste 11 milioane de euro în cei patru ani de chirie. Bani care, conform contractului, puteau fi scăzuți din prețul final al clădirii. Primarul Sorin Oprescu a respins oferta de 26 milioane de euro, iar trei luni mai târziu firma proprietară Apatel Properties SRL a intrat în insolvență. Negocierile dintre cele două părți n-au fost făcute publice.

Reporterii RISE Project au găsit detaliile acestor negocieri în instanță, locul unde Primăria și proprietarii își dispută de câteva luni atât blocul turn cât și mari sume bani. Alte documente arată cum s-a plimbat clădirea între persoane fizice și juridice afiliate, iar bucureștenii au fost puși să gireze schema imobiliară.

Beneficiarii

Afacerea a început în decembrie 2009. Primăria a închiriat atunci blocul turn ca să-și mute activitatea din sediul istoric de pe Bulevardul Regina Elisabeta – clădire aflată în proces de consolidare. Muncipalitatea a acceptat să plătească o chirie lunară de 17,84 euro/mp către compania proprietară Iliotomi Grup SRL, controlată de frații Antonios și Ioannis Tsesmetzis. Cei doi greci au fost de acord ca Municipalitatea să poată cumpăra clădirea în orice moment pe durata contractului, iar banii încasați din chirie să fie scăzuți din prețul final al blocului turn. În contract, nu a fost trecut nici prețul clădirii, nici termenul final până la care ea putea fi cumpărată.

Cu toate că Primăria avea drept de cumpărare, clădirea a fost cedată la puțin timp către o altă firmă privată, Apatel Properties SRL – cu sediul într-o cameră alăturată cu cel al companiei Iliotomi Grup. Pentru această tranzacție, Apatel Properties a luat un împrumut de 11 milioane de euro de la banca Bancpost, pe care l-a garantat chiar cu chiria încasată de la Primărie. Noul proprietar avea asociați și administratori ciprioți. Aceștia erau afiliați cu cei doi frați greci care le-au vândut clădirea, potrivit documentelor din Cipru și România obținute de RISE Project.

Mai mult, Ioannis Tsesmetzis, fostul proprietar, a devenit administratorul noii firme proprietare, după vânzarea clădirii. Cei doi Tsesmetzis au controlat și furnizorul de utilități al clădirii și revendică aproape 4 milioane de euro de la Apatel Properties.

Bancpost și Primăria au contestat, în instanță, aceste datorii dintre firma proprietară și companiile afiliate.

 

Negocieri secrete

În toți acești ani, Sorin Oprescu i-a convins pe membrii Consiliului General să voteze prelungirea contractului de închiriere, invocând clauza de cumpărare. În data de 30 ianaurie 2014, Consiliul General a aprobat prelungirea contractului până în octombrie acest an. Mai mulți consilieri au reclamat atunci că sunt puși să voteze fără să li se pună la dispoziție documentația care stă la baza hotărârii, respectiv contractul de închiriere și actele adiționale. Un astfel de act adițional a fost semnat în 2010, după ce clădirea a fost preluată de Apatel Properties. O altă modificare a survenit în prețul chiriei în ianuarie 2013, după ce Curtea de Conturi a constatat că proprietarii au facturat cu tot cu TVA, deși contractul nu prevedea acest lucru. Astfel, au fost încasați suplimentar aproape 1,8 milioane de euro, bani pe care Primăria îi revendică în instanță. Tot atunci, chiria a scăzut la 14, 38 euro/mp/lună de la 17,84 euro/mp.

Conform stenogramelor ședinței din 30 ianuarie 2014, Doru Giugula, consilier PSD, a pledat pentru prelungirea contractului de închiriere pentru a lăsa timp negocierilor : “Un an de zile este un termen corect, pentru a avea timp să negociem toate aceste aspecte legate de cumpărarea imobilului. Dacă punem termene mai scurte creăm un avantaj partenerului. S-ar putea să ne pună să negociem în condiții care nu ne sunt propice”.

La acel moment însă negocierile eșuaseră. Primarul Sorin Oprescu, prezent la ședință, nu a făcut nici o precizare privind eșecul negocierilor și nici că firma a cerut 26 de milioane de euro pentru clădire. În timp ce consilierii generali dezbăteau viitorul contractului, firma Apatel Properties înregistra cererea de insolvență la Tribunalul București.

Contractul de închiriere dintre Primărie și Apatel Properties a expirat a doua zi, pe 1 februarie 2014, conform informațiilor din dosarul de insolvență. Reprezentanții Apatel susțin însă că hotărârea pentru prelungirea închirierii nu le-a fost comunicată în termen.

În martie 2014, Primăria a fost notificată că a încetat contractul și că ocupă fără drept clădirea din Splaiul Independenței. Firma proprietară a cerut și despăgubiri pentru că nu a putut să folosească imobilul de atunci și până astăzi.

Lupta din instanță

Cele două părți se luptă pe mai multe fronturi. Primăria le cere judecătorilor să emită o hotărâre care să-i dea clădirea în contul banilor achitați pe chirie. De partea celalaltă, proprietarii cer în instanță evacuarea funcționarilor din birouri și revendică despăgubiri de aproape un milion de euro. În paralel, Municipalitatea a mai contestat datoriile declarate de Apatel Properties către companiile afiliate. La rândul ei, banca Bancpost a contestat atât datoriile firmei către Primărie, cât și către companiile afiliate – cum este furnizorul de utilități Werk Energy (fostă Iliotomi Impex GRPA SRL).

Nici firma implicată, nici cei care gestionează insolvența nu au răspuns întrebărilor RISE Project. Reprezentanții Primăriei ne-au precizat: „În urma refuzului Apatel de a încheia contractul de vânzare – cumpărare în formă autentică, nu mai există negocieri cu acestă societate, litigiul urmând a fi soluționat de instanțele de judecată”.

Primăria putea cumpăra imobilul doar pe durata contractului de închiriere. Proprietarii susțin că acest contract a expirat de aproape cinci luni.

Primăria putea cumpăra imobilul doar pe durata contractului de închiriere. Proprietarii susțin că acest contract a expirat de aproape cinci luni.

Specialiștii în insolvență, consultați de RISE Project, susțin că din moment ce Apatel Properties a făcut o ofertă de vânzare, refuzată de Primărie, se poate considera că societatea și-a îndeplinit obligația contractuală.

Experții mai susțin că dreptul de întâietate al Primăriei la achiziționarea imobilului se mai rezumă doar la interdicția firmei de a vinde altcuiva la un preț sub cel oferit municipalității. Adică sub cele 26 de milioane de euro. “Clauza care oferea PMB posibilitatea de cumpărare a imobilului cu deducerea chiriilor din prețul tranzacției este o obligație de vânzare, care însă nu impune vreo restricție cu privire la stabilirea prețului de către vânzător”, mai susțin sursele citate.

În lipsa unei hotărâri favorabile Primăriei, Bancpost are regim preferențial la recuperarea datoriilor, mai susțin experții în insolvență, iar imobilul poate fi scos la licitație de către lichidator – care, din banii obținuți, să acopere în primul rând ipoteca băncii.

Banca mai are de recuperat 6 milioane de euro în urma împrumutului acordat Apatel Properties, credit garantat cu fiecare etaj al clădirii și cu încasările de la Primărie.

Roxana Jipa

Comenteaza acest articol