CE PĂZEȘTE NELU LUPU :Rise Project

15/06/2020

Comisarul Nelu Lupu, anchetat acum pentru zădărnicirea combaterii bolilor, a oferit siguranță și încredere celor mai violenți interlopi din Capitală. Îi datorăm Clanul Sportivilor.

29 de dosare penale, deschise pe numele recuperatorilor care au fondat sindicatul criminal, au fost finalizate la începutul anilor 2000 prin neînceperea urmăririi penale (NUP). Cazurile s-au adunat teanc la secțiile nr. 14, 15 și 16, toate conduse în acea perioadă de Nelu Lupu, în calitate de comandant al Poliției Sectorului 4. Interlopii aveau legături strânse cu polițiștii, au constatat procurorii antimafia, relații în virtutea cărora erau absolviți de anchetele pornite de la plângerile cetățenilor.

Blatul a dus inclusiv la eșecul primelor operațiuni judiciare de amploare împotriva organizației. Fără antecedente penale,”Sportivii” au ieșit repede din închisoare și s-au restructurat. Clanul a crescut, și-a diversificat interesele și înghite azi sectorul 4 cu tot cu primărie:

  • Sufocă parcurile cu tematici pentru copii
  • Tranzacționează spații comerciale în piețele primăriei
  • Construiește haotic un oraș la marginea Capitalei
  • A infiltrat administrația

Iar Nelu Lupu a rămas la post, la fel ca în anii ’90. Prima misiune la pensie: să devină oficial ochiul și timpanul primarului PSD, Daniel Băluță, în Poliția Locală.

 

Un comisar pentru primar

După incendiul de la #Colectiv, Nelu Lupu a fost numit consilierul personal al lui Daniel Băluță, fost viceprimar pe vremea lui “Piedone” și primar interimar după demisia acestuia pe fondul tragediei (4 noiembrie 2015). 

Piedone intra sub anchetă, iar Băluță se angaja să stârpească corupția din administrația sectorului 4, așa că al doilea lucru făcut la primărie, după Revelion, a fost să semneze dispoziția de reconversie profesională a lui Nelu Lupu, pe 4 ianuarie 2016.

În numele primarului, fostul comisar MAI trebuia să coordoneze Direcția Generală de Poliție Sector 4. Avea la dispoziție birou, mașină, stație de comunicare internă și contrasemna hârtii emise de directorul general de atunci, Dorin Emil Oros. Așa își amintește și Oroș: “Domnul Lupu monitoriza activitatea de control și punerea în aplicare a dispozițiilor de primar. A stat doar vreo lună la noi, avea biroul lui, pe urmă l-au detașat în altă parte.”


Lupu fusese pensionat forțat din poliția națională în mai 2015, cu 15.000 de lei asigurați lunar în cont, după ce fusese acuzat că l-a favorizat pe magnatul Adrian Sârbu, aflat atunci în arest. Fostul adjunct de la Capitală se întorcea practic acasă, în Berceni, cartierul în care a făcut carieră. 

Și unde, chiar sub ochii lui, s-a ridicat una dintre cele mai dure grupări mafiote: Clanul Sportivilor

Numirea lui Nelu Lupu la butoanele poliției locale a marcat însă începutul sfârșitului pentru instituție. După alegerile din 2016, Băluță a declanșat un mecanism de control care a scos Poliția Locală Sector 4 din subordinea Consiliului Local, i-a anulat personalitatea juridică și a subordonat-o complet primarului. Acesta i-a preluat patrimoniul, arhiva, contractele în derulare și bugetul propriu.

Iar Lupu s-a pus paznic la stâna cu bani a sectorului 4.

Căsuța roșie din parc

Când l-a lovit coronavirusul, Nelu Lupu lucra într-o căsuță veselă din parcul Orășelul Copiilor. Scrie încă “poliția locală” la intrare, dar imobilul a fost transferat între timp la Amenajarea Domeniului Public 4 (ADP 4), așa cum și fostul comisar-șef s-a mutat cu munca la această companie, deținută de Consiliul Local Sector 4. 

Lupu a condus Serviciul de Pază al societății până acum o lună și jumătate,  când a fost desființat (1 mai 2020), iar el acuzat penal de zădărnicirea combaterii bolilor.

Pe terenul de sport din spate joacă fotbal tot felul de polițiști în timpul liber, pensionari sau activi, prieteni cu Nelu Lupu. Cum ar fi Iulian Eftene, fost ofițer la secția 14 din Berceni. Contaminat de Lupu la ADP4,  colegul Eftene a fost depistat pozitiv la coronavirus pe 27 martie, dar apucase să joace un meci cu băieții în Orășelul Copiilor. Drept urmare, scrie Buletin de București, a băgat în izolare 14 polițiști, printre care adjunctul de sector, șeful de la Serviciul Investigații Criminale, cel de la Secția 14 și adjunctul celui din urmă.

Nelu Lupu / Foto: Poliția Română

În perioada spitalizării și refacerii, Nelu Lupu a fost înlocuit de colegul său de birou, Gheorghe Bucur. Tot polițist pensionat, Bucur a lucrat și pentru magnatul Sorin Peneș, implicat în mai multe scandaluri de corupție.

Bugetul sectorului dispare în ADP4 ca lumina într-o gaură neagră. Societatea reprezintă un apendice comercial în care primăria și-a externalizat majoritatea serviciilor, ca să le cumpere apoi cu grosul bugetului local. Fiind principalul colector al banilor publici din Berceni, ADP4 îi face apoi să circule feriți de ochii curioșilor, printr-o rețea de contractori – căpușe, sedimentată sub patru administrații PSD. Actuala însă a rafinat sistemul. 

Sinecurile abundă în acest malaxor de fonduri publice cu 1200 de angajați. Inclusiv soția comisarului, Elena Lupu, lucrează la ADP4. Pe ușa biroului ei de la Mall Grand Arena scrie “Antifraudă”. Doamna Lupu păzește, la rândul său, circuitul banilor rulați de societatea Consiliului Local și poate vedea fiecare leu care intră și iese. E în fișa postului.

Am încercat să vorbim despre toate acestea cu fostul comisar. Ancheta penală e subiect tabu, nu comentează nimic. În rest, eschivă totală: “N-am fost consilier personal la domnul Băluță. (…) A, păi dacă aveți documente, nu pot eu să vă dau mai multe relații. E o problemă personală. Nu pot să vă spun cum m-am angajat la ADP, îmi pare rău. M-ați prins într-o situație în care nu pot să vorbesc. Nici despre soție nu pot să dau relații. Vă doresc o zi bună.”

Băluță spune că Nelu Lupu nu i-a fost consilier și nici nu a ocupat funcții în aparatul său de când e “primar ales”. Documentul obțínut de RISE însă a fost semnat când era interimar.

La centrul de comandă ADP4 a stat mereu un alt fiu de vază al cartierului Berceni: directorul general ADP4, controversatul Marian Goleac (53 de ani). El este personajul cheie. Micii antreprenori din sector îl percep ca pe dumnezeul autorizațiilor, avizelor și contractelor. O arată inclusiv niște interceptări telefonice din 2018:

Marian Goleac: Alo!

Comerciant: Să trăiască mare șef! Ce faci?

Marian Goleac: Să trăiți! Uite, mă pregăteam să plec spre birou.

Comerciant: Tati, la… la Orășel acolo, eu am autorizație de construire la terasă și e varză și tre să bag un picon de-ăla mic, o mașinuță de-aia s-o dau toată jos în 2, 3 zile.

Marian Goleac: Îhâm…

Comerciant: Sau gata suni tu?

Marian Goleac: Nu, nu.

Comerciant: Fără gălăgie.

Marian Goleac: Nu, nu, ok.

Marian Goleac (în sacou roșu) și interlopul Amet Metin, șeful clanului Metin

Directorul Goleac cultivă PSD de două decenii. S-a remarcat în 2000, când a coordonat pe teren echipele de campanie ale fostului primar Vasile Mihalache. Inițial, a fost numit șef la Direcția Inspecție Generală din primărie (2001). Tot în era lui Năstase, Goleac s-a mutat la ADP4 ca director adjunct (2004). Șef suprem a ajuns în 2010.

A rezistat sub greutatea lui Piedone și a primarilor roșii, chiar și acuzat fiind că și-a falsificat diploma de bacalaureat ca să poată intra în administrația publică. Scandalul diplomei trenează de zece ani, dar dosarul penal a ajuns efectiv în instanță abia luna trecută. Procurorii DNA susțin că Goleac ocupă fraudulos funcții publice de 19 ani, prin înșelăciune în formă continuată. El spune însă că se bazează pe latura civilă a speței, unde judecătorii au constatat că fapta s-a prescris. 

Marian și Antonio Goleac / Foto: Cancan

În anticamera directorului Marian Goleac la ADP4, lucrează Luiza Băluș, sora lui Mircea Băluș zis Mircea Nebunu, șeful de acum al Clanului Sportivilor. Există însă o nuanță. “Doamna Băluș nu e secretara mea. Lucrează la Registratură, în cadrul ADP4, Și eu, neavând secretară, ele vin pe rând la mine”, a precizat Goleac pentru RISE. 

“Să știți însă că eu n-am mai trecut pe la ADP4 de pe 25 februarie, am plecat în privat, administrator la o firmă”, ne-a mai anunțat el în premieră.

La influența lui Goleac contribuie și funcția fiului său, Antonio Goleac (29 de ani), șeful departamentului Liniște și Ordine Publică, din Poliției Locală Sector 4. Până recent, Antonio a fost adjunct la direcția de control general, cu atribuții pe inspecție și recepție de construcții. Antonio conduce și un bolid de 150.000 de euro, a dezvăluit Libertatea, deși lucrează dintotdeauna la stat: angajat în aparatul lui Băluță din 2017, după vreo trei ani la ANAF pe executări silite. Mama lui Antonio este Matilda Goleac, fosta soție a șefului ADP4, numită subprefect al Capitalei de PSD și menținută în funcție de PNL.

Cei doi Goleac, seniorul și juniorul, alcătuiesc un binom de forță prin natura funcțiilor conectate la primărie. Antreprenor fiind în sectorul 4, dacă te lipești cumva de un spațiu, poliția locală este ultima care îți semnează recepția, fie că lansezi o cârciumă, fie că ridici un bloc. “Goleac te deschide, Goleac te închide”, ne-au spus, pe rând, mai mulți afaceriști din sectorul 4, căzuți în dizgrația administrației. Unii au trecut și pe la DNA.

 

 

Nemaipomenitele bătălii pentru Orășelul Copiilor

Februarie 2019 / Câțiva comercianți din parcul Orășelul Copiilor sunt interceptați telefonic sub mandat judiciar obținut de procurorii anticorupție:

” – Câine își cară bagajele, a venit cu o mașină mare acuma, un camion care încarcă din prăvălie…”

 – A, deci… deci e clar! Asta este! Ce să facă, tată?

– Dacă vine negustor în loc, are nevoie de mine! Dacă vine un fraier ca el, care vrea să se bată cu toată lumea și vrea să facă pe șmecherie, n-are loc cu mine, că nu… Eu pot ajuta pe toată lumea în parcul ăsta, că sunt demult aici. ”

Mihai Mitrache zis Câine, patronul fostului restaurant Medieval / Foto: Facebook

“Câine”, cel bârfit la telefon, se numește Mihai Mitrache în buletin. Familia lui are afaceri în parc din anii 2000. Restaurantul “Le Medieval”, o imitație de castel imposibil de ratat vizual, îi funcționa acolo de mai bine de 15 ani, dar lucrurile s-au degradat sub Băluță. Vineri, pe 1 mai 2020, în plină stare de urgență, i l-au dat jos.

Marius Delișor este cel interceptat. Deține în parc Braseria Anemona și Terasa cu Pitici, dar suspect la DNA a devenit ca secretar al Asociației Române de Agrement și Distracții “Dracula”, după ce ar fi colectat mită pentru funcționari din primărie. Acum îi explica telefonic unui oarecare Marinică că necazul lui Câine are legătură directă cu supărarea lui pe acesta. 

Asociația unde Delișor e secretar s-a înființat oficial în vara lui 2016 ca să apere interesele comercianților din bâlci. Se schimbaseră brusc standardele de siguranță în localuri după incendiul #Colectiv și s-au echipat împreună, prin intermediul acestei entități. Apoi, asociația s-ar fi transformat într-un distribuitor de mită pentru administrația sectorului 4 – susține Câine într-un denunț depus la DNA în septembrie 2018. Un episod relatat de el sună astfel:

Restaurantul Medieval înainte de 1 mai

Marian Alexandru (n.r. președintele Asociației Dracula) a venit în fața restaurantului meu din parc și mi-a zis că pentru eliberarea autorizației de funcționare, trebuie să îi dau suma de 2000 de euro, cu titlu de mită, ca să-i remită lui Marian Goleac, directorul general al ADP sector 4, pentru a-i da Ok-ul lui Marian Stelian Simion – director gospodărire locală sector 4, zis Siu (nr – administratorul parcului)”.

Câine a mârâit. În două săptămâni, ”datoria” s-a dublat la 4000 de euro, iar șeful asociației a revenit cu presiune: ”Ca să fie mai convingător, Marian Alexandru mi l-a arătat, iar eu l-am văzut pe Marian Goleac, stând la masă la Restaurantul Trattoria Angoly (deținut de Marian Alexandru), împreună cu Stelian Marian Simion”. 

Goleac și Simion sunt clienți VIP la cârciumă. Inclusiv petrecerile primăriei se desfășurau sus, pe terasă. Alexandru obișnuia să se laude cu asta la ceilalți: ”Vezi, toată primăria e la mine, la restaurant”. Dar cu reporterii RISE a fost mai rezervat: nu ar avea o relație personală cu Goleac, ci doar una administrativă, în măsura în care ADP4 se ocupă de spațiile verzi din parc.

Cristian Zărescu, consilierul primarului, ne privește prin geam

Apoi, poliția locală a început să aducă amenzi, iar autorizația de funcționare nu i-a mai fost prelungită. Primăria a emis până acum două dispoziții de demolare a clădirii. Pe prima a reușit să o anuleze. Pe a doua n-a mai apucat, întrucât vineri, pe 1 mai, utilajele ADP4 i-au dărâmat restaurantul. Era încă stare de urgență. Parcul blocat cu bariere solide. Din spatele gardului, se auzea doar cum bubuie pereții.

Treaba a fost supervizată de fostul jurnalist RTV, Cristian Zărescu, șeful departamentului de comunicare online PSD București și consilier al primarului Băluță. Încadrat de paznicii lui Nelu Lupu, Zărescu n-a vrut să vorbească cu noi.

Trei zile mai târziu, pe 4 mai, când ieșea ultima basculantă cu moloz din parc, Câine câștiga procesul în care contestase a doua dispoziție de demolare. Acum crește iarba acolo și câțiva puieți de platan. “Simțeam că lipsește ceva, dar mi-a luat timp să-mi dau seama ce. A dispărut Le Medieval”, s-a arătat uimit, după 15 mai, băiatul care vinde înghețată vizavi.

Lucrurile se întâmplă arbitrar și abuziv, reclamă Câine. O treime din suprafața ocupată în parc – extindere aprobată în 2013 de Piedone – îi aparține cu acte și complică juridic situația. Fusese o librărie privatizată la sfârșitul anilor ’90 și rasă acum la pachet cu hanul ridicat în jurul său. Câine mai mizează doar pe despăgubirile de la capătul litigiului cu primăria. Există precedent: “Îmi iau banii și mă car în Canada, la cumetri, fac un restaurant românesc. Mai sunt băieți în Orășel, tot proprietari, demolați ilegal ca mine, care au câștigat fluierând în instanță. Pe Goleac și Băluță nu-i mai interesează apoi, că dau de la buget, nu de la ei.”

Primăria e pe altă frecvență: nu există vreo lege care să împiedice activitatea pentru reîntregirea patrimoniului de 1 mai, iar consilierul Zărescu doar își exercita atribuțiile.

Colectorii din bâlci

Interceptările procurorilor din 18 septembrie 2018 arată și cum se organiza cheta în parc. Secretarul asociației Dracula, Marius Delișor, își asumase responsabilitatea să țină caldă bunăvoința lui Simion zis Siu de la Gospodărire Locală, administratorul de facto al parcului. Relația lor este cercetată separat într-o altă cauză la DNA.

Marius Delișor: Bă, eu mă duc pe la Primărie, că m-a sunat ăsta că vin sărbătorile și că nu-l băgăm în seamă.

Comerciant: Cine? Simion?

Marius Delișor: Când i-am scris <La mulți ani> a spus <Da>! Și de aia zic. Eu am pus acolo 1000, dacă pun și pentru tine ceva…

Comerciant: Păi pune și pentru mine.

Marius Delișor: Pun 5 pentru tine, că am pus ă… să pun câte 5 pentru fiecare și dacă e… Că eu de-aia te întreb, că…

Comerciant: Și pune 5 pentru mine, bine?

Marius Delișor: Bine, frățioru meu! De-aia te-am sunat.

Comerciant: Bun! Mâine la prima oră ți-aduc bănuții.

Marius Delișor: Nici… nicio problemă. Ne vedem.

Comerciant: Și mai am să-ți mai dau și din urmă?

Marius Delișor: Stai liniștit! Ba da!… (râde)

Contactat de RISE, Marius Delișor zice că relația sa cu Marian Simion este doar “una necesară între un negustor și administrație”. Tot subiectul, crede el, este “o pierdere de timp, cauzată de un comerciant care n-a vrut să rămână în linie”.


Colecta era asigurată pe bresle, acuză denunțurile. Președintele asociației Dracula, Marian Alexandru, ”răspundea de restaurante”, iar Eduard Valentin Babiț, vicepreședintele asociației, strângea de la firmele de agrement. Asta afirma în 2017, tot la DNA, un alt comerciant veteran din parc, Mihai Mușat zis Regele. Mușat avea mai multe instalații de agrement, printre care un carusel nou-nouț, adus din Italia în acea vară.

Trebuie să fim toți o familie”, i-ar fi spus în septembrie 2016 Eduard Babiț, vicepreședintele asociației, ”și o să dea fiecare dintre noi câte 2000 de euro de firmă, ca să ne putem continua activitatea în liniște”. Cei doi sunt vecini de instalații. Babiț desfășoară și el un arsenal în parc: două piste de mașinuțe, o caracatiță, trenulețe, carusel etc. 

Spre deosebire de Câine, Regele a plătit cuminte 4000 de euro pentru cele două firme. La fel a făcut când șpaga pentru extinderea autorizației s-a dublat în primăvara lui 2017. ”Regula era că cine nu dă bani, nu își va putea desfășura activitatea în condiții normale”, avea să denunțe Mușat mai târziu.

S-a enervat grav însă de la caruselul cel nou. ”Miercuri, cei de la ADP4 ne-au ajutat să-l instalăm și sâmbăta mi-a venit dispoziție să îl demontăm în 12 ore, că nu avem aviz de amplasament. Nu există o carte tehnică a parcului, nimeni nu are așa ceva”, susține Sorin Mușat, fiul cel mare al Regelui, într-o discuție cu RISE. Și tot haosul acesta birocratic, explică el, îi vulnerabilizează pe comercianți în relația cu primăria, încât să poată deveni oricând instrumente de șantaj.

Caruselul mutat la marginea parcului producea puțin, așa că familia Mușat a reacționat dur și s-a ales cu niște plângeri la Secția 16. Simion de la Gospodărirea Comunală a reclamat că a fost amenințat cu expresia ”vor veni broscarii și vă vor lua gâtul”, în timp ce președintele asociației Dracula susține că Mușat Junior l-a bătut și înjurat.

Mai aplicat, în martie 2019, Mușat Senior l-a înregistrat ambiental în parc pe Eduard Babiț, vicele asociației care îi percepea birul:

Mihai Mușat: Bă și atunci te întreb eu pe tine, șmecherește, pentru ce am dat eu banii ăia?

Eduard Babiț: Să avem de muncă patru ani de zile, care aproape au trecut, au beneficiat toată lumea de ei.

Mihai Mușat: De-aia i-am dat?

Eduard Babiț: Și să fie liniște.

Mihai Mușat: Păi, când s-a pus problema șmecherește și golănește și cum vrei tu, bă, ăla cu gogoașa sau ăla cu iglu, v-am dat exemplul ăsta, într-o duminică bună ăla face 10 milioane. Păi, Trattoria face un miliard.(…)

Eduard Babiț: Nu suntem noi stăpâni aici.

Mihai Mușat: Nimeni n-a zis că suntem, dar știi cum e vorba aia: <Dai un ban da stai în față>”.

Eduard Babiț: Păi nu, nu e… aicea nu e valabilă.

Terasa Anemona din Orășelul Copiilor, deținută de Marius Delișor, secretarul asociației Dracula

Nici Mihai Mitrache zis “Câine” nu iese bine din vorbele interceptaților. Îl toarnă și pe el Delișor, secretarul asociației, că trăiește o relație cu Clanul Sportivilor: “Deci are să dea bani, are să-i dea 60.000 la ăștia. (…) Are să-i dea și lui Mircea Nebunu vreo 30, dar eu zic că ăștia i-a dat și ăștia i-a făcut prăvălia. Deci când i-a dat autorizația și toate alea, i le-a făcut John și cu Iulică. (…) El i-a rezolvat cu Piedone. Într-o duminică i-a făcut actele, că nu deschidea primăria duminica, și lui i-a făcut”. Pe aceeași frecvență e colegul de asociație. “Nu e numai interlop, e și informator la poliție”, a adăugat vicele Babiț, când l-au sunat reporterii RISE. 

Câine neagă vehement: ”Vă dați seama, dacă aveam să îi dau eu lui Mircea Nebunu 30.000 de euro, ce vorbesc ei acolo, Mircea Nebunu venea peste mine și trebuia să îi plătesc dobândă. Sau îmi lua prăvălia. Vorbesc și ei să se dea șmecheri. Era beat Delișor.”

Întunericul domnește încă în spatele luminițelor și hărmălaiei din Orașelul Copiilor. Acest dosar a fost clasat. Procurorii n-au găsit dovezi suficiente ca să aducă în fața instanței vreun funcționar public. 

“Nu am luat niciodată vreo sumă de bani, cu niciun titlu, de la comercianții din parcul Orășelul Copiilor, pentru a-i ajuta pe aceștia în problemele avute. O astfel de situație apare ca utopică, având în vedere că nu am nicio legătură și nicio putere să rezolv cuiva probleme”, s-a apărat Marian Goleac la audierile DNA. Și fiul său, Antonio, șef în Poliția Locală Sector 4, a scăpat. Nu s-a demonstrat că “ar fi efectuat în mod direct vreun control în parcul Orășelul Copiilor (..)”.

Doar un dos de pumn

Clanul Sportivilor aruncă sistematic cu inimioare în primărie. Activ pe Facebook și izolat de pandemie într-o vilă cu piscină de la granița Portugaliei cu Spania, Mircea Nebunul, fratele cel mare al secretarei lui Goleac, aplaudă încleștarea administrației cu dușmanul coronavirus: “Eu nu mă bag în politică! Dar bravo lor ce fac pentru sectorul 4!” 

Șeful interlop distribuie, de fapt, una dintre cele patru postări recente în care Vali Nebunul (Valentin Băluș) – un alt frate al lor, membru important al clanului – a încărcat filmările de PR ale primăriei cu utilajele ADP4 care dezinfectează nemilos aerul din Berceni. Condamnat pentru furt și tâlhării violente, dar implicat în viața cetății, Vali Nebunul repetă același mesaj la fiecare video: “Tot respectul domnul primar Băluță și domnul Goleac, sector 4. Distribuiți ca să vadă toată România cum se procedează împotriva coronavirusului și poate trec și alții la treabă!”

Clanul s-a înfrățit demult cu PSD. Veriga este Florian Puiu, fost consilier la sectorul 4 în perioada 2012-2018. Puiu provine din școala veche a grupării și asigura gărzile pretoriene care îl escortau pe Liviu Dragnea la Înalta Curte. A fost audiat în dosarele DIICOT ale Sportivilor, dar și la DNA, fiindcă a mituit doi primari din Ilfov (Jilava și Snagov), pe care i-a denunțat ulterior. Samsar de terenuri, a acumulat sute de hectare pe lângă București și se mișcă în PSD pe mâna lui Codrin Ștefănescu, fostul secretar general adjunct al partidului, samsar și el.

Coco Anghel, mentorul Clanului Sportivilor

Socialist din 1996, Florian Puiu a fost vicepreședinte la organizația de sector. În 2018, s-a dus secretar județean la Ilfov, filială epurată intern după demisia Gabrielei Firea, pe fondul conflictului ei cu Dragnea. Îl lega de Codrin un personaj greu al lumii interlope bucureștene de dinainte de ’89: Alain Mina, afin și asociat vechi cu politicianul PSD în aranjamente imobiliare care au prejudiciat Institutul Pasteur sau Primăria Capitalei. Mina a murit în aprilie de infarct. 

Cei doi, Florian Puiu și Alain Mina, au crescut lângă o legendă a mafiei. Primul i-a fost aghiotant, celălalt fin de cununie. E vorba despre fostul boxeur Ion Anghel zis Coco Anghel, ideologul de facto al Clanului Sportivilor. Mentorul s-a stins în 2014, la 70 de ani, și a fost înmormântat cu strigăte de luptă ca în filmul “300 – Eroii de la Termopile”. Sentința în dosarul de crimă organizată a venit la parastas.

Dar anii au trecut violent și o falangă a Sportivilor a început să se uite chiorâș la primărie. În măruntaiele Big Berceni, vestitul magazin comunist din Piața Sudului, un alt fin al lui Coco Anghel ne-a explicat perspectiva lor. Nicușor Măroiu zis Cățelul este un munte de om. Trăiește un conflict cronic cu Marian Goleac, de când “i-a mutat cârma cu un dos de pumn, de nu s-a mai ridicat două ore de la masă”. S-a întâmplat prin 2002, acum un majorat. 

Nicușor Măroiu zis Cățelu (dreapta) este finul de cununie al celebrului Coco Anghel. Foto: Facebook

Ne știam demult din cartier. Înainte a lucrat pe taxi, îl găseai la Piața Sudului sau la cinema Cultural. Mai târziu, într-adevăr, Goleac a dirijat în 2000 campania PSD din Berceni. Am dat și eu atunci bani pentru bannerele alea, era plin de ele peste tot, mulți au cotizat. Apoi, Goleac s-a șmecherit brusc la primărie, de nu te mai înțelegeai cu el. Îl rugasem să ajute o fată de aici cu un aviz, nici nu mai țin minte, și m-am trezit că-mi zice: <500!>. Pai ce 500, mă, nesimțitule?! Cu mine vorbești?! Eram cam băut și l-am trosnit.”

Omul a ținut la supărare, simte Cățelu’, și l-a scos cu buldozerul din Piața Sudului. Ani mai târziu, după ce Goleac Junior de la Poliția Locală i-a semnat ultimul aviz de recepție în 2017, Goleac Senior de la ADP4 i-a dărâmat șandramaua în 2019, că n-are autorizație. 

Cățelu’ rezistase în coasta Big Berceni ca un ultim vestigiu al haosului istoric cu dughene improvizate din Piața Sudului. Se mai și expandase recent. Este proprietarul unui WC public, privatizat pe vremea premierului Năstase, când concesionarii au putut să cumpere ieftin și ușor active de stat. Deține 82,2 mp pe persoană fizică, lângă colțul dreapta-spate al Big Berceni, după ce i-a transferat din firmă în contul unei creanțe. Om l-a făcut și primarul “Piedone” în 2012, când i-a concesionat încă 321 mp în jurul bătrânului closet.

Pe cei patru sute de metri, Cățelu a construit un mic bazar lipit de Big Berceni în punctul zero al sectorului 4. Atracția principală o reprezenta Berăria Sud, o bodegă cu grătare și specific de gară, continuată cu niște magazine gri din termopan, unde puteai să cumperi orice, de la pește și portocale, la felinare de cimitir și haine second-hand pentru pensionari. Chioșcurile erau închiriate.

Și nu era doar combinația lui Cățelu’. Avea în spate un investitor temut: Radu Roșca, lider tradițional al Clanului Sportivilor, recent eliberat din închisoare. În acte apare parteneră cu drepturi egale soția acestuia, Nela Roșca: Cațelu’ îi donează jumătate din proprietate la un moment dat.

Dar el ținea gestiunea: “N-aveam bani de astea și a pus Roșca, e prietenul meu bun. Eu știam lumea pe aici, că am crescut în Piața Sudului. Pe vremea lui Ceaușescu, făceam speculă cu taloane de carne, cum era atunci, apoi am început să mai bag brazi de Crăciun, miei de Paște, mărfuri. Iar Roșca este caracter. D’-aia am și avut afaceri cu el 15 ani.”


Urzeala bombardierilor

Rugbist în tinerețe, Cățelu’ a fost pilon de bază în brigada lui Roșca, care s-a unit cu a lui Robert Nica, celălalt căpitan tradițional al Sportivilor, la începutul anilor 2000. Roșca fusese bodyguard înainte la frații Cămătaru, iar Nica lucrase pentru Nicu Gheară. Acuma, cum respectivii nu mai erau nici acolo, nici acolo, s-au băgat cu Coco Anghel”, avea să declare un martor la procesul lor. Sub viziunea bătrânului boxeur, după cum arată și operațiunile DIICOT din 2006, clanul funcționa în sistem de conducere bicefală.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Procurorii au mai constatat că interlopii aveau strânse legături cu polițiști de la secțiile nr. 14, 15 și 16 (toate, aflate în sectorul 4), relații în virtutea cărora erau absolviți de anchetele care ar fi putut porni de la plângerile cetățenilor. Analizând trecutul celor trimiși în judecată în 2006, DIICOT a descoperit că, pe numele acestora, între 1998 și 2005, fuseseră 29 de dosare de cercetare penală finalizate prin NUP. Toate aceste secții de poliție au fost conduse de comisarul Nelu Lupu în perioada 2001-2006, în calitate de comandant al Poliției Sectorului 4. Anterior, fusese șeful secției 15 (1997-2001).

Rechizitoriul-mamut care a consacrat Sportivii pe harta crimei organizate conține 40 de nume: mentorul Anghel, tandemul “executiv” Roșca – Nica, două complice din instituțiile statului și nucleul dur de luptători. Cățelu e printre cei din urmă. El nu și-a luat pedeapsă, probele au fost circumstanțiale, dar ceilalți au primit ani grei, inclusiv în dosare disjunse. 

Așa cum a pățit Roșca, care bagă spaima în ADP4, zice Cățelu’, chiar și când trage de fiare la Rahova: “Marian Goleac a căutat-o pe Nela (soția lui Roșca, asociata lui – nr) să-i spună că poate să apară liniștită în acte, sau cine crede. Numai să dispar eu și e ok. Nu se demolează nimic. Normal că n-am fost de acord. E munca mea, eu m-am ocupat aici. Roșca a fost corect, n-au fost probleme, dar Goleac a luat foc și a dărâmat tot. Acum pune gazon.”

Această fotografie a noului mall a fost postată de primarul Băluță marți, pe Facebook.

Altminteri, Cățelu’ știa direct de la sursă că bossul interlop va rămâne pasiv ca statuile din parcul Tineretului și că nu se va implica în acest deranj. Nu e de acord cu el, dar empatizează cumva: “Goleac i-a promis lui Roșca unul dintre spațiile de cafenea din noul mall ridicat la Piața Sudului. Imediat cum intri, pe dreapta ar veni. Eu i-am zis <bă, aici ești proprietar, dar acolo ai fi chiriaș și doar pe vorbe deocamdată, cum să dai vrabia din mână?!>. Nu m-am înțeles. Așa e Roșca. Mereu s-a încrezut într-unul sau altul. Că pentru alții a intrat el cel mai rău la belea.”

Goleac contestă spusele lui Cățelu. Noul mall este Complexul Agroalimentar Piața Sudului care trebuia să fie inaugurat în aprilie, dacă nu lovea pandemia, și care a fost construit chiar de societatea ADP4 pentru primărie. Va măsura un hectar și are zeci de spații comerciale de închiriat.

Contextul lui Radu Roșca e mai tensionat însă decât relatează Cățelu. Eliberat condiționat de curând, bombardierul tocmai testează autoritatea lui Mircea Nebunul. Ca să se arate în formă, a început să participe la meciuri în ring.

Falia din clan s-a adâncit în ultimii ani, prin diferite închisori și proceduri judiciare care au semănat discordie între “spartanii” de la începutul anilor 2000. Infama etichetă de “prăduitor”, adică turnător la poliție sau la gardienii din penitenciar, a răzbit inclusiv în live-uri fioroase pe Facebook. Rățoielile au culminat până acum doar în câteva incidente izolate din Berceni. Se mai aleargă unii pe alții prin cârciumile de cartier, dar războiul “civil” încă mocnește.

Mircea Nebunu, al treilea din dreapta, împreună cu toți frații săi / Foto: Facebook

În decorul ăsta, Roșca își reface brigada și are nevoie de bani. De partea lui, s-a repliat deja Bibiloi (Nicușor Dumitrescu), un locotenent important din clan. La fel, veterani precum Teofil Burcea, Pitbull (Alin Albu) sau luptătorul Gabriel Coșoianu

Dincolo se încordează Mircea Nebunul, frații și cumetrii lor care își conservă poziția în organizație. Îi aplaudă John Mitralieră (Ion Grigore), care a ieșit din pușcărie chitit pe o carieră la categoria grea in MMA (mixed martial art). La o bătaie în cușcă din 2016, a atins uimitorul record de 3,33 pumni pe secundă. Executați.

Marius Alecu zis Bebino / Foto: Facebook

Ei îl au alături pe Bebino (Marius Alecu), fiul lui Joe Iatagan (Tudor Alecu), un antrenor de kickbox din garda veche. Poreclit “King Kong” și exponent de frunte al generației noi, Bebino s-a afirmat recent în cartier, după ce l-a doborât “la interval” (parte în parte) pe Bibiloi, din generația lui taică-său. Țara l-a cunoscut în ianuarie, când a deschis front cu Clanul Cocălarilor din Colentina, care l-au hăcuit cu săbiile într-o ambuscadă, fiindcă ar fi impus taxă de protecție unor dealeri de droguri din subordinea lor. Scăpat ca prin minune, Bebino se află acum sub control judiciar. Are interdicție în majoritatea cluburilor din nordul Capitalei, împreună cu tovarășii săi de turbulențe, Salvatore Băluș și Sile Nebunul, frații cei mici ai lui Mircea.

Coco Anghel a condus Berceniul în anii 80 și 90

Majoritatea sunt însă puștanii anilor ‘80 și ‘90, crescuți printre blocurile muncitorești din Berceni cu povești despre scandalurile lui Coco Anghel. Mentorul defunct era o forță a naturii, cântă cronicile interlope, și vorbea de la egal cu Fane Spoitoru sau alți grei din vremea lui.

Supranumit “Lordul” și fost practicant, la rândul său, de box și lupte, Anghel a setat o corporație de smardoială, formată din băieți croiți cu haltera și căliți în sporturi de contact, care au luat cu asalt clanurile țigănești din sector.

Conceptul armatei de rakeți, un model criminal frecvent în spațiul post-sovietic, reprezintă o premieră pentru mafioții români sudați prin cumetrii. Bine organizați și foarte agresivi, Sportivii au muncit ca mercenari în războaie interlope și s-au specializat în recuperări de datorii, taxe de protecție, șantaj, intervenții și răpiri.

Radu Roșca, alături de luptătorul Mircea Ursu / Foto: Cancan

Traficau bătaie, cum ar veni, iar rivalitatea celebră cu Clanul Cămătarilor a generat un secol de pușcărie adunată pentru soldații ambelor părți. Nivelul de pericol public era extrem ridicat, subliniază procurorii antimafia. Ambuscadele deveniseră tentative de asasinat. Combatanții se urmăreau cu mașinile și se împușcau prin oraș ca gangsterii din anii ’40. Corupeau polițiști și funcționari.

Acum, când timpul, faima, banii și gratiile au mai diversificat interesele în clan, unii s-au cumințit. Precum Gheorghe Mustață, fostul lider al galeriei Steaua. Alții au preluat conducerea, ca Mircea Nebunul, care însă și-a externalizat în Italia și Spania o parte din activități. Printre altele, impresariază maneliști de top. 

Și în timp ce la porțile lui Mircea asediază Roșca, adevăratul sindicat mafiot, format din bătăușii de altădată, construiește, pur și simplu, un oraș care leagă cartierul Berceni de comuna Popești Leordeni. Sistemul e mai rarefiat la acest nivel. Cămașa cu guler alb acoperă tatuajele. Primăria și ADP4 joacă roluri esențiale. Aici acționează Robert Nica, celălalt lider tradițional al organizației.

Clan City

Cu gardul vopsit, primarul Băluță se laudă pe Facebook, dar leopardul se vede chiar în fotografia atașată de el: “Iarba pe care am semănat-o zilele trecute pe bulevardul Metalurgiei a răsărit. Ploaia din ultima perioadă a ajutat-o foarte mult. Acum, că vremea se îmbunează, oamenii se vor putea bucura de aceste noi spații verzi.” 

Din iarba verde pusă de ADP4, răsar și cele mai noi blocuri ale șefului interlop Robert Nica. Așezate la strada mare, sunt totodată cele mai înalte. Ne aflăm în Metalurgiei Park, la marginea Capitalei, unde bulevardul Alexandru Obergia se întâlnește cu Jilava, Berceni și Popești-Leordeni într-o fostă platformă industrială comunistă. 

Băluță militează ca cele trei localități să se unească cu Bucureștiul. Ar atrage mai ușor fonduri europene, promite el, pentru că sudul Capitalei înregistrează un retard în dezvoltare urbanistică, comparativ cu sectoarele 1, 2 și 3. 

Într-adevăr, sudul se dezvoltă abia acum, dar o face haotic. Economic vorbind, sectorul 4 este din 2018 în pole-position la numărul de proiecte rezidențiale. Sunt multe, ieftine și însuși primarul constata anul trecut că “pentru fiecare apartament nou construit în celelalte zone, se construiesc cinci locuințe în Sectorul 4”.

Robert Nica, co-fondator al Clanului Sportivilor / Foto: Facebook

Blocurile din postarea lui Baluță au fost ridicate în viteză, după ce familia Nica și asociații loiali au obținut de la administrație câteva documente esențiale care le îngroașă profitul. Ei sunt printre beneficiarii a cinci planuri urbanistice zonale (PUZ), emise de Consiliul General în 2018, ce reglementează aproximativ 20 de hectare în zonă. În baza lor, anul trecut, Nica a primit autorizație de la primăria lui Băluță pentru construirea turnurilor cu opt etaje. 

E vorba despre ansamblurile Top House Residence cu adresa pe Metalurgiei 61C. Primele blocuri sunt gata, apartamentele s-au vândut în totalitate. Mai sunt câteva disponibile în cele aflate în construcție, la etajele superioare. Prețul ajunge la 67.000 de euro pentru două camere, de 80 de mp. 

Noutatea însă o reprezintă trei etaje în plus. 

Până acum, Nica și prietenii lui au construit aici blocuri cu maximum cinci niveluri. În spatele noilor așezăminte, se întinde practic un ghetou compact, cu mașini parcate în fereastră și distanțe meschine între clădiri, fără spații verzi, grădiniță sau școală. E similar cu așa-numitul Cartier Nou din Popești-Leordeni, “răsărit” în paralel. 

Dezvoltatorii din Metalurgiei au construit masiv și la Popești, direct în câmp, fără infrastructură minimală. La prima ploaie mai zdravănă, canalizarea capitulează necondiționat și refulează în drumul principal. Vestit în acest sens, de pildă, este tot un bloc al lui Robert Nica, din ansamblul Alegra, unde Pro TV relatează că proprietarii au deschis acțiuni în instanță, fiindcă demisolul e plin de igrasie, iar apa nu stă în closet. În general, nu vezi un fir de iarbă, iar viața celor stabiliți în Popești – de două ori mai mulți decât acum zece ani – se scurge în traficul zilnic către grădinițele, parcurile și joburile din București. 

Verde pentru sportivi

Coloanele de mașini se formează încă de pe Bulevardul Metalurgiei, nesemaforizat la intersecția cu Șoseaua Berceni, acolo unde se termină Bucureștiul și începe Popeștiul. Strada însă nu se mai poate lărgi. Pe de-o parte, blocurile lui Nica continuă cu cimitirul Oanei Zavoranu, iar pe cealaltă parte se întinde deocamdată un teren viran. 

Schița parcului Metalurgiei, așa cum îl anunță primăria / Foto: ps4.ro

Aici va construi ADP4, pe banii primăriei, un parc de 2,7 hectare, menit să deservească locuitorii din Metalurgiei și Popești. Asta sporește valoarea investiției imobiliare, în condițiile în care dezoltatorii n-au respectat parametrii de spații verzi.

Administrația intenționează să exproprieze niște engrosiști greci și un cetățean cu o gospodărie pentru care plătește încă rate la bancă. Cel din urmă, contactat de RISE, se declară nemulțumit de prețul oferit: 90 de euro pe mp, jumătate din cât face în piață. Parcul va începe de la magazinul Metro, aflat lângă Piața de Gros, și se va opri exact la terenul rezervat pentru a doua fază a proiectului rezidențial Metalurgiei Park. 

Blocurile se înalță deja peste drum din cenușa vechilor Sere Berceni, privatizate în 1998 și preluate de afaceristul Horia Culcescu, finul lui Gigi Becali. Pe vremuri, flancau bulevardul Metalurgiei și, împreună cu Serele Popești-Leordeni, privatizate tot de Horia Culcescu, alimentau cu legume și fructe Capitala. Azi, serele au dispărut de tot pe partea stângă a șoselei, cum te duci înspre Piața de Gros, acolo unde turnurile lui Nica închid prima fază a proiectului imobiliar. 

Gheorghe Mustață, șeful galeriei Steaua (Peluza Nord)/ Foto: Youtube

Latifundiarul din Pipera l-a finanțat în trecut pe finul Culcescu cu 18 milioane de dolari, iar acesta a devenit unul dintre cei mai performanți fermieri ai României, fiind consemnat în topul Forbes cu o avere de 65 de milioane de euro. Culcescu deține 70% din piața serelor și este cel mai mare producător autohton de conserve din legume și fructe. 

Gigi Becali, patronul spiritual al lui Culcescu, și-a apropiat financiar și Clanul Sportivilor, pompând bani în Gheorghe Mustață, liderul Peluza Nord (galeria Stelei).

Am vorbit azi cu Mustață. Eu l-am ajutat, îi trimiteam bani lunar acolo, la pușcărie (…). Ajut cu ce înseamnă materiale, chestiile alea, ce fac și ei că nu au bani. Dar totul pe factură, direct la club” – povestea Becali la o emisiune sportivă din ianuarie, cu două luni înainte ca stadioanele să se golească din cauza pandemiei. Mustață profită în multe feluri din relația cu Steaua/FCSB. Are un magazin de echipamente oficiale ale clubului, iar băieții lui făceau bișniță anul trecut cu bilete la meciuri.

Brigada care zidește Berceniul

Cert e că Robert Nica cumpărase deja în 2016 aproximativ 2,5 hectare – cam cât va măsura și noul parc al lui Băluță – de la compania (Berser SA) patronată de finul lui Gigi Becali. Partenerii săi din Metalurgiei Park sunt bercenari de încredere. Unul e Stelian Vintilă, membru în Clanul Sportivilor, dar condamnat împreună cu un senator PSD și Clanul Butoane din Giurgiu într-un dosar DIICOT de evaziune. Familia Vintilă mai este implicată în proiectul Next Residence. Împreună cu un alt asociat, Dorin Mihai, au ridicat si Athos Residence, iar Ionel Voinea (John) și Bogdan Vîlceanu au acolo Studio Plus Residence. Regăsim brigada în Popești și în celelalte zone limitrofe pe care primarul vrea să le absoarbă în sector.

Noile planuri urbanistice care l-au înălțat pe Nica cu trei etaje la bulevard au modificat, de fapt, parametrii unui PUZ mai vechi, aprobat sub Piedone la sfârșitul lui 2011. Atunci fostele sere din Metalurgiei au primit statut de teren construibil. Altfel, urmau să se clasifice la “spații verzi”, deci cu interdicție la clădiri permanente.

Construcțiile au demarat efectiv în 2015, când primăria a aprobat ansambluri rezidențiale pe o suprafață de aproape opt hectare, iar Horia Culcescu (Berser SA) a putut vinde terenul pe loturi, cu actele la pachet. Bubele au apărut din fasa. 

Fundația Eco Civica a reclamat la Inspectoratul de Stat în Construcții că proiectul nu respectă prevederi esențiale din PUZ, precum tramele stradale, aliniamentele, numărul imobilelor sau scopul lor. Altfel zis, sunt mai multe blocuri decât prevede planul, ceea ce îngustează dramatic străzile și elimină spațiile de servicii publice (școli, grădinițe etc) sau spatiile verzi. 

Înghesuiala s-a orchestrat punctual la primărie. În timp ce planul zonal (PUZ) era creionat pentru 1800-2000 de apartamente, planul de detaliu (PUD) a făcut loc pentru încă pe atât, susține Dan Trifu, președintele EcoCivica: ”În documentația necesară pentru aprobarea unui PUZ se fac inclusiv studii în legătură cu numărul de apartamente, suprafețele de locuit, parcarile. Pe baza lor se calculează dimensiunea străzilor, de exemplu. Una e să ai 2000 de masini, alta să ai 3800 și străzi mai mici. Am găsit și de 4 metri, în acele PUD-uri.”

Inspectoratul de Stat în Construcții confirmă ilegalități la obținerea PUD în Metalurgiei Park

Deși Inspectoratul de Stat în Construcții a confirmat nereguli, proiectul a continuat neabătut. Prin comisia de urbanism a Consiliului Local Sector 4 au curs PUD-uri pe mâna controversatului Florian Puiu – fostul ucenic al lui Coco Anghel, camaradul lui Codrin Ștefănescu și cel care a lipit Clanul Sportivilor de PSD.

Ales consilier local în două mandate, Puiu a activat în comisia de urbanism între 2012 și 2018. Ba chiar i-a preluat conducerea odată cu alegerea lui Băluță în fotoliul de primar (2016). L-am întrebat cum mergea treaba atunci. 

Comisia de urbanism era strict consultativă, fără putere de decizie. De exemplu, în momentul în care aveați un teren subdimensionat sau supradimensionat, și doreați să construiți ceva acolo, la comisia de urbanism se studiau PUZ-urile. Doar consultativ, repet. Ordinea de zi o stabilește primăria. Indiferent de avizul pozitiv sau negativ al comisiei, decizia o luau toți ceilalți consilieri. Pentru autorizații semna executivul, arhitectul-șef șamd. Legat de Metalurgiei, toate sunt reglementate de un PUZ coordonator de sector care le-a înglobat obligatoriu pe cele existente. Ideea a fost să viabilizăm terenurile din sud pe zona aceea, Metalurgiei sau în spate la Metro Berceni, care erau reglementate printr-un PUZ foarte vechi. De exemplu, pe un teren de cinci mii de metri, nu aveai posibilitatea să construiești pe el decât locuințe înșiruite. Platforma industrială, din câte știu, și-a păstrat reglementarea, dar terenurile agricole incluse în sectorul 4 și-au schimbat destinația și acum sunt construibile. Erau intravilan arabile. Am vrut să dezvoltăm zona. Dacă n-au PUZ, nu poți trage apă, canal șamd. Sectorul 4 are multe zone protejate și am dorit să oferim o alternativă oamenilor pentru a construi” – a declarat Florian Puiu pentru RISE.

Până la urmă, tărășenia urbanistică a fost pecetluită în vara lui 2018, când s-au integrat toate documentele din acești ani în ultimul PUZ aprobat. S-a întâmplat pe repede înainte, fiindcă expirase cel al lui Piedone în 2016 și terenurile lui Culcescu de pe Metalurgiei riscau să se întoarcă automat la statutul anterior de spații verzi. Asociațiile EcoCivica și Salvați Bucureștiul au mutat totuși problema în instanță. Procesul încă se judecă, iar pârâții sunt cei de mai sus: compania Berser și familiile Nica, Vintilă, Mihai. 

Avocații lui Horia Culcescu (Berser SA) au solicitat mai mult timp ca să ne răspundă la întrebări.

Pe Drumul Binelui

Scenariul după care s-a desfășurat proiectul Metalurgiei Park seamănă cu un joc de Monopoly pe mai multe niveluri. La început s-a format brigada dezvoltatorilor. Niște persoane fizice, adică 15 familii cu cash acasă, s-au pus la aceeași masă. Majoritatea construiau răzleț prin localitățile din Ilfov lipite de sectorul 4. Pasul doi: Piedone a schimbat regimul serelor, iar terenul lui Culcescu a devenit operațional. Sunt 50 de hectare în total, tăiate drept prin mijloc de bulevardul Metalurgiei. 

Anul acesta se încheie complet prima fază: 5400 de apartamente pe 25 de hectare în care s-au investit 200 de milioane de euro. Cam încă pe atât urmează a fi construit peste drum. Noile antecontracte ale dezvoltatorilor pentru achiziția parcelelor de la finul lui Becali sunt deja semnate, dar litigiul în curs cu asociațiile civice întârzie faza a doua.

Creierul aranjamentului este Cătălin Grigore. Totul trece prin agenția sa imobiliară, SudRezidențial. El a adus dezvoltatorii, a intermediat loturile lui Culcescu, a etapizat șantierul, apoi a vândut apartamentele. Afacerea lui de familie s-a axat în special pe acest proiect și oferă servicii integrate, precum campanii agresive de marketing și parteneriate cu bănci care oferă credite imobiliare. Metalurgiei Park este o ţintă veche de-a noastră. Aveam de mult timp terenul Serelor Berceni în observaţie (…) Am selectat astfel brandurile imobiliare puternice, cu care noi avem istorie și niciodată nu au greşit în anii de când dezvoltăm proiecte împreună şi care au putere să cumpere şi să dezvolte 2-3 hectare”, se lăuda Cătălin Grigore, la un moment dat, în presa economică. 

Cătălin Grigore, patronul SudRezidențial / Foto: sudrezidential.ro

Despre “cel mai mare proiect imobiliar din România”, Cătălin Grigore a vorbit și cu RISE. ”Când am început Metalurgiei, fiecare a primit autorizație de construcție după o analiză făcută ca la carte de autorități, care erau puțin luate prin surprindere de planurile dezvoltatorilor legate de mărimea acestui proiect. Sunt 4100 de apartamente finalizate până la acest moment și circa 1300 aflate în diferite stadii de execuție, toate în faza I a proiectului. Coeficienții de utilizare și procentul de ocupare a permis asta. Nu ne ocupăm de autorizații, dar știu că au intervenit niște PUD-uri. Le-am avut la baza actelor. Nu e nimic ilegal”, susține patronul SudRezidențial. Cătălin Grigore a copilărit în Berceni, chiar pe Metalurgiei, și e prieten vechi cu Robert Nica. Își asumă asta bărbătește: “Ne știm de mici. Și când mi-a fost greu, a rămas lângă mine. Normal că muncim demult împreună”.

Robert Nica, co-fondatorul Clanului Sportivilor, ne-a întâmpinat ceva mai emoțional: “Vrei să mă denigrezi? M-am săturat! Cineva are ceva cu mine, nu știu unde am deranjat. Sportivi, nenorociri, vorbe fără rost! Mi-am luat faptele, am făcut pedeapsa, m-au condamnat oricum degeaba. Făcături! Nu mai am nici o treabă acum. Îmi văd de familia mea. Copilul meu e premiant, nu știe că am fost arestat, nu vreau să calce pe urmele mele. (…) Da, construiesc blocuri cu prietenii mei la Popești și pe Metalurgiei. Cu asta mă ocup. Care e problema? N-am niciun avantaj de la primărie. Eu am luat PUZ-ul ăsta cu blocurile mai înalte de la Primăria Capitalei, abia pe urmă a fost băgat la sector. Cu Cătălin de la SudRezidential mă știu demult, lucrăm de ani de zile.”

În ultimii nouă ani, cât i-a luat lui Robert Nica să treacă din fruntea cartierului în cea a șantierului, șeful interlop a traversat mai multe faze, aidoma proiectului imobiliar. La începuturile combinației din Metalurgiei, comanda fizic escadroanele împotriva Cămătarilor, împreună cu Radu Roșca, celălalt șef al clanului, care încerca atunci să procure niște mitraliere. Azi, Nica trăiește într-o vilă de lux din comuna Berceni, iar piscina lui imensă a ajuns loc de pelerinaj pentru lumea interlopă. Inclusiv Goleac Junior, potrivit Libertatea, ar fi fost pozat acolo la un chef.

Robert Nica și-a construit o vilă lângă București o vilă ca la Hollywood / Foto: Facebook

În 2012, pe fondul incidentelor armate, au fost arestați din nou toți veteranii bandei. Erau judecați deja în vechiul dosar de crimă organizată (2006), dar Cămătarii, condamnați anterior pentru proxenetism, tocmai ieșiseră din pușcărie și luptau să recupereze teritoriul pierdut. Începuse runda a doua. Prima destructurare a grupării eșuase din cauza protecției pe care Sportivii au primit-o de la poliția sectorului 4, condusă de Nelu Lupu. Fără antecedente, au scăpat ușor prima dată, dar faptele s-au adunat și abia condamnările din 2014 au făcut liniște în cartierele Rahova și Berceni. 

Robert Nica era “la cutie” când s-a gonflat PUZ-ul lui Piedone în actualul Metalurgiei Park, dar și-a coordonat întreprinderea prin intermediul familiei și tovarășilor din clan. Odată eliberat, a organiƶat divizia imobiliară și construiește orașul cel nou al primarului Daniel Băluță.

Deocamdată, la acea periferie, Capitala se oprește odată cu asfaltul de pe strada Drumului Binelui și cu un șir maiestuos de vile în construcție. Aici, la câteva sute de metri de bulevardul Metalurgiei, începe comuna Jilava cu pământul familiei Băluță. Proprietari sunt părinții edilului, care l-au cedat în 2017 companiei ADP4, pentru deschiderea unui depozit de utilaje și materiale. Contractul de comodat implică împrejmuirea cu gard, racordarea la utilități și asfaltarea spațiului. Băluță ne-a răspuns însă că valoarea investițiilor derulate de ADP4 pe acest teren este de 0 lei.

La granița Capitalei cu Jilava, părinții primarului Daniel Băluță au cedat temporar un teren către ADP4

Cum se mișcă banii

Sediul ADP4 se află în clădirea Grand Arena Mall de la capătul bulevardului Al. Obreja

Primarul Daniel Băluță a crescut de peste patru ori cheltuielile primăriei pentru întreținerea grădinilor publice, parcurilor și zonelor verzi – principalul obiect de activitate al ADP4. S-au spart 175 de milioane de lei în 2019, adică vreo 36 de milioane de euro, bani publici care alimentează contabilitatea societății și își schimbă automat regimul de transparență.

Dar plățile au fost mari și la început. O arată mai multe documente interne obținute de RISE din aparatul de lucru al primarului Băluță. În 2016, de exemplu, când s-au cheltuit 53 de milioane de lei la zonele verzi, dominau în top tot facturile ADP4. Cinci dintre ele au venit la scadență în iulie 2016, toate însumate la aproape 12 milioane de lei. Primăria le-a achitat inclusiv din credite bancare obținute la BRD și BCR.

Pe locul 2, se aflau pe ciornă facturi REBU de circa șase milioane de lei. Anul următor, și salubritatea sectorului avea să fie preluată tot de ADP4, care a subcontractat apoi la Rosal. Mutarea gunoiului și deszăpezirea s-au dovedit însă mai păguboase decât la privat. Cheltuielile s-au dublat. Ca să aibă cu ce, Primăria a majorat taxa de salubrizare plătită de cetățeni, măsură anulată definitiv în instanță.

Între timp, Băluță a transferat contractul la Rosal și, în 2019, cheltuielile au ajuns de aproape patru ori mai mari decât în primul său an de mandat. O parte s-a întors și la ADP4, ca subcontractant.

”În momentul în care a fost scandalul cu REBU și s-a retras, a preluat ADP-ul. Am avut oferte de la toate companiile din București. La început am subcontractat către Urban de la sector 6, apoi Rosal, compania de la sector 1, sau firma din comuna Berceni. A fost și ADP4 subcontractant Rosal, până au intrat ei în forță. Nu e așa simplu să preiei un sector de salubrizare fără să știi nimic: străzi, blocuri”, a explicat Marian Goleac pentru RISE. Băluță nu a comentat subiectul.

Recent, în decembrie 2019, ADP4 a participat singură la licitație și a încheiat cu primăria un contract-cadru pe 4 ani, de aproape 600 de milioane de lei (124 de milioane de euro), pentru amenajarea, întreținerea, extinderea și modernizarea domeniului public. Înseamnă vreo 31 de milioane de euro pe an. Până în decembrie, treaba mergea printr-un contract de delegare a îngrijirii domeniului public, încheiat între primărie și ADP4 în 2016, la care prețurile au tot sărit pe parcurs prin șapte acte adiționale.

Dacă luăm facturile la bani mărunți, avem așa:

Tariful pentru montarea unui coș de gunoi în parcurile Orășelul Copiilor și Lumea Copiilor este de 991 de lei. Tot acolo, prinderea unui rastel de bicicletă a variat între 1638 de lei și 2333 de lei pe bucată, deși vorbim despre câteva găuri în pământ.

La pavele, manopera s-a marcat cu 152 de lei pe metru pătrat. Plantarea unui singur fir de tuia valorează 160 de lei. Devizele bat la ochi și la capitole ca “salubrizarea manuală a suprafețelor antitraumă din zona locurilor de joacă”, care făcea 357.000 de lei. Adică jumătate din nota de plată pentru toaletarea copacilor.

ADP 4 este o construcție similară cu cele 20 de companii municipale înființate de Gabriela Firea, doar că funcționează pe aceste premise încă din 2001. Anomalia legală a sesizat-o Curtea Constituțională în 2014, când a pus în vedere consiliilor locale că nu pot fi acționare în firme, întrucât n-au personalitate juridică.

A doua anomalie, de tip economic, a descoperit-o Curtea de Conturi la două controale (în 2011 și 2015) chiar la ADP4: nu are dreptul să folosească gratuit patrimoniul administrației publice (clădiri și terenuri). Cum ar veni, ori ești firmă, ori ești primărie. Aceste favoruri de stat au propulsat însă rapid ADP4 într-o poziție de cartel. 

De pildă, din 2016, noul sediu social al companiei ADP4 se află pe un teren din Șoseaua Berceni, care aparține administrației locale.

Sau: în aprilie 2018, Consiliul Local a cedat către ADP4, pe următorii patru ani, exclusivitatea organizării de spectacole și evenimente tematice în parcul Lumea Copiilor. Societatea amplasează chioșcuri, tonete și tarabe, pe care le închiriază către comercianți.

Top 5 contractori ADP4

Delta ACM 93 / Fondată de afaceristul Florea Diaconu, se află acum în insolvență. Acționari sunt fratele fostului deputat PDL Ștefan Pirpiliu și Primăria Sector 3. A pescuit de-a lungul timpului contracte importante cu statul, inclusiv cu Primăria Sectorului 4. Fondatorul Diaconu dezvoltă un ansamblu rezidențial în Berceni.

Primdent / Este deținută de familia cumnatei primarului Băluță, a dezvăluit Tolo.ro. În 2018, a livrat Direcției Piețe Sector 4 un lot de 16 căsuțe din lemn, în valoare de 40.000 de euro, fără licitație.

Peisaj Construct / Fostă Karpov Comimpex, firma a aparținut timp de 15 ani lui Răzvan Văduva, cumnatul lui Marian Goleac și director adjunct la Piețe. În 2013, acesta a ieșit oficial din afacere.

KXL Studio / Este firma de proiectare care a realizat PUZ-urile pentru Metalurgiei Park, aduse în instanță de asociațiile civice.

Aquajet / Era în 2016 pe lista de plată a Primăriei Sectorului 4, iar în luna martie a obținut contracte de circa 300.000 de euro de la Primăria Timișoara pentru construcția unor fântâni.

 

Pile și butoane

Primarul Daniel Băluță / Foto: Facebook

La biroul Antifrauda al ADP4, lângă soția comisarului Nelu Lupu, lucrează și consilierul general USR, Daniel Stanciu, economist. A trebuit și el, ca tot personalul ADP4 din birouri, să stea în izolare două săptămâni după ce a fost expus la coronavirus. Altfel, nu comentează nimic pe subiectul ADP4: “Noi publicăm toate anunțurile pe site. Mai mult de atât n-am să vă spun. Vă rog să înțelegeți.”

Guilhem Moulin / Foto: Facebook

La capătul opus se află colegul de partid al lui Stanciu, useristul Guilhem Moulin, consilier local la sectorul 4.

Încercând să transparentizeze facturile primăriei, omul se judecă cu instituția în 16 procese, majoritatea pentru liberul acces la informații. Băluță i-a spus de la obraz că ADP4 e o firmă ca toate celelalte și că nu trebuie să publice nimic, dar Moulin a obținut deja în instanțe o căpiță de documente.

Liniștea planează aievea asupra ADP4 în condițiile în care oameni-cheie din opoziție sunt racordați la aparat. Mai sare în ochi președintele Consiliului de Administrație al ADP4. Îl cheamă tot Băluță. Aurelian Băluță. E membru PNL, candidat la Consiliul General și la Senat, fost consilier local la sectorul 4. Profesor la Universitatea Spiru Haret, administrează mai multe afaceri ale acesteia. A fost director economic al ADP4, dar odată ce a ajuns consilier, a devenit nelipsit din AGA sau CA al societății. Ocupă azi cele două poziții concomitent.

Urmează trupa PSD din ADP4:

  • Alina Ioana Voica-Niculescu, actuală membră CA și fostă membră AGA, este angajată la Societatea de Transport București (STB), adică fosta RATB din subordinea lui Firea. A condus Organizația de Femei PSD Sector 4 și a candidat în 2016 la Consiliul General.
  • Fostul reporter România TV, acum consilier local la sectorul 4, Cristian Zărescu, este membru CA & AGA. Și consilierul personal al lui Băluță. Pe linie de partid, Zărescu e președinte executiv la PSD Sector 4 și coordonatorul comunicării online al PSD București.
  • Daniela Gabriela Petcu, consilier local la sectorul 4, afaceristă și fostă președintă a Organizației de Femei PSD – face parte din CA.
  • Ecaterina Zahortea, o doamnă de la Organizația de Pensionari a PSD din sectorul 4, este și ea membră în CA. 
  • Laurențiu Fluerici, administrator de opt ani la ADP4 și director executiv din noiembrie 2015. A fost director general adjunct la Direcția de Administrare a Piețelor Sector 4, în perioada 2013-2015.
  • Antreprenoarea Laura Mihaela Trifan, expertă și la Agenția Națională pentru Achiziții Publice, mai ocupă un loc și în Consiliul de Administrație al Companiei Municipale Energetice București. Fratele ei are o poziție similară la Societatea de Transport București. 
  • Răzvan Văduva, administrator provizoriu ADP4 și adjunct la Direcția Piețe Alimentare Sector 4. Lucrează de mai bine de 10 ani în primărie și ADP4. Este cumnatul lui Marian Goleac. Soția lui, șefă de peste 10 ani în DGASPC sector 4, este sora Matildei Goleac, subprefect al Capitalei și fostă soție a lui Goleac.

 

“Băluția Locală”

Sub Băluță, bugetul alocat sectoriștilor a crescut cu 7 milioane de lei în ultimii cinci ani: de la 19,8 milioane de lei în 2015, la 26,7 milioane de lei în 2020. A atins un vârf de 32 de milioane de lei în 2017.

Edilul voia mai mulți oameni în teren. În septembrie 2017, reziliase peste noapte contractele pentru pază în școli – majoritatea fiind încheiate cu firme controlate de un fost adjunct la secția 14 (comisarul Ionel Tucmuruz), intrat în clientela lui “Piedone” – și trebuia deci să păzească elevii și să organizeze patrule stradale. Așa că a mărit efectivul, apoi i-a pus girofar.

Reorganizarea a născut un departament intern cu 170 de posturi, numit Direcția Deservire și Suport General (DDSG). Șef aici a fost pus Dan Grecu, fiul generalului în rezervă Ioan Grecu. Acesta a fost adus de la direcția “Piețe”, implicată în achiziții umflate, unde a format un cuib de ofițeri pensionari din poliție și armată cu probleme de integritate, dezvăluie Tolo.ro. Înainte, avea un magazin în Piața Sudului.

Mașinile poliției locale au proprietari privați

Noul departament responsabil de pază și patrulare a avut un incident epidemiologic în plină criză Covid-19. Pe 20 aprilie, agentul A.I. a fost testat pozitiv la coronavirus,  clădirea a fost dezinfectată, 14 polițiști au intrat în izolare. Omul lucra chiar la “punct control – acces” și împărțea în fiecare dimineață cheile și actele mașinilor de serviciu.

Și flota auto e nouă. Reforma a presupus dotări suplimentare, moment în care a intervenit o firmă fantomă, înființată în sufrageria unei economiste din sectorul 4. 

35 de mașini închiriate cu ziua au intrat în dotarea polițiștilor locali, toate fiind înmatriculate pe firma Point Compact Servicii SRL, patronată în acte de Cristina Mateuță și Flavius Drăgoescu. Tunul a debutat timid, în noiembrie 2018, cu șase achizitii directe și consecutive, de aproape 350 de mii de lei. Preț unitar: 56 de lei o mașină pe zi (Dacia Logan). 

Belșugul a venit însă în mai 2019. SRL-ul din Berceni s-a dus singur la licitație, iar Primăria Sector 4 i-a atribuit un contract-cadru de 1,8 milioane de lei, pe doi ani. La finalizarea contractului, primăria va fi plătit deja aproape 450 de mii de euro

chirie pe cele 35 de mașini folosite doi ani și jumătate, adică 12.800 de euro pentru un Logan. Prețul de listă pentru modelul închiriat este de 8.360 de euro. Instituția condusă de Băluță argumentează totuși că e mai economic să închirieze mașinile fiindcă scapă de plata asigurărilor, a mentenanței și de dobânzi

  1. Cristina Mateuță, 52 de ani, asociată din Point Compact Servicii, este expert contabil și deține un apartament chiar lângă Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4, pe strada Nițu Vasile. Are trei firme înregistrate aici. Pe vremuri, lucra cu tatăl ei, administrator pe la diferite societăți privatizate după Revoluție, dar între timp i-a preluat acestuia firma de contabilitate (Consulting Cont Expert 2002).
  2. Flavius Grigore Drăgoescu, 39 de ani, asociat în Point Compact Servicii a reprezentant compania la licitația pentru mașini. El face legătura cu familia Stancu (Elena & Felician), afaceriști cu experiență vastă în achiziții publice, derulate prin diferite entități, mai ales cu primăria sectorului 4. 

56 de lei costă chiria pe zi pentru aceast Logan

De exemplu, familia Stancu a câștigat în august 2017 un contract cadru de 15 milioane de lei pentru furnizarea unor produse de curățenie și igienă la primărie. Firma prin care au operat (Office&More) a fost înființată de Vasile Ninel Sfichi, un rezervist al Serviciului de Informații Externe, condamnat tot în vara lui 2017 pentru delapidarea agenției de spionaj. 

Ironic e că în afara celor doi ani de închisoare cu suspendare. Sfichi a primit și trei luni de muncă în folosul comunității chiar la Primăria Sectorului 4. Practic, contractul firmei pe care a fondat-o în 2006, și din care s-a retras în 2008, l-a găsit chiar la destinația produselor igienice.

Aceeași companie (Office&More) și în tot aceeași lună (august 2017) a mai încasat 21 de milioane de lei pentru furnizarea unor produse de birotică și papetărie către aceeași primărie. O parte din contract (cca 3 milioane de lei) s-a împărțit cu altă firmă apropiată familiei Stancu (DDA Birotica Office), care aparține unui partener vechi de-al lor, Ștefan Nicolae Dobrin.

Stancii și Dobrinii au rupt și acum, de pandemie. De exemplu, în primele două săptămâni de la instaurarea stării de urgență, familia Dobrin a vândut, prin contracte de achiziții directe, măști chirurgicale în valoare de 6 milioane de lei, potrivit Ziare.com, acoperind aproximativ o treime din piață.

 


 

Reporter: Roxana GARAIMAN

A contribuit: Cristi CIUPERCĂ

Grafică: Elena DUMITRU, Andrei CIURCANU

Editor: Mihai MUNTEANU

 

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!
Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.