Ionuț Stănescu 
Pe ultima sută de metri a mandatului, Sorina Pintea a dat undă verde pentru înființarea a șapte noi farmacii într-o localitate deja suprasaturată de unități de comercializare a medicamentelor. FOTO: Alexandru Dobre / Mediafax.
ACTUALIZARE (17.06.2020): În plin vârf epidemiologic de COVID-19, Ministerul Sănătății a găsit timp pentru a mai autoriza o farmacie în orașul Vaslui, localitate deja suprasaturată de farmacii.
S-a întâmplat pe 2 aprilie, sub semnătura secretarului de stat Romică-Andrei Baciu (33 de ani) – devenit celebru, cu câțiva ani în urmă, pentru pictorialele sale în lenjerie intimă.
Și această autorizație, ca și celelalte șapte, emise în ultimele zile de mandat ale Sorinei Pintea, a fost eliberată luând ca bază demografică aceeași populație-fantomă a orașului Vaslui: aproximativ 80.000 de cetățeni din Republica Moldova care și-au stabilit, în mod fictiv, domiciliul aici – cu scopul de a obține acte de identitate românești.
Contactat de RISE, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, spune că autorizația semnată de Romică-Andrei Baciu este – în momentul de față – în curs de reevaluare, din cauza situației demografice „neclare” a localității Vaslui.
Beneficiarul autorizației semnate de Baciu este firma Geonet SRL, companie care operează farmaciile „Sfântul Spiridon”, un mic lanț răsfirat prin câteva județe ale Moldovei.
Trebuie spus că, dincolo de elementul de cancan al fotografiilor lui în chiloți, Baciu este un personaj influent în Partidul Național Liberal: e secretarul general al Comisiei Naționale de Sănătate a acestei formațiuni politice.
PRECIZARE 1: După publicarea articolului nostru din decembrie, Sorina Pintea i-a declarat unui reporter HotNews.ro că ne va da în judecată pentru calomnie, susținând că nu ea, personal, ar fi semnat cele șapte autorizații de funcționare, ci un secretar de stat.
În afara acestui „anunț” – încă neconcretizat prin vreo citație judiciară – Pintea nu a spus însă, nici la HotNews.ro, nici în altă parte, care e opinia ei despre emiterea celor șapte noi autorizații de funcționare prin raportarea la o populație-fantomă.
PRECIZARE 2: În timpul scurs de la publicarea articolului nostru, Colegiul Farmaciștilor din Vaslui a atacat în instanță toate cele șapte autorizații eliberate pe finalul de mandat al Sorinei Pintea. Procesele se află pe rol, la Curtea de Apel București.
ARTICOLUL INIȚIAL
În ultimele zile pe care le-a petrecut la Ministerul Sănătății – așteptând să fie înlocuită de un succesor votat de actuala majoritate parlamentară – Sorina Pintea a eliberat șapte noi autorizații de funcționare farmaceutice, într-un oraș deja arhiplin de farmacii.
Este vorba de municipiul Vaslui.
Fostul ministrul se apără afirmând că pragul maxim al numărului de farmacii admise de lege în Vaslui – una la 3.500 de persoane – nu fusese încă atins, ținând cont de populația scriptică a orașului.
Însă recunoaște că această populație nu au are, în cazul de față, nicio legătură cu adevărata situație demografică a localității.
E vorba de o populație care o triplează, în mod artificial, pe cea reală, prin înglobarea a zeci de mii de cetățeni proveniți din Republica Moldova – persoane care și-au înregistrat domiciliile aici doar pentru a putea obține cărți de identitate românești.
Așadar, o populație-fantomă, care nu calcă niciodată în Vaslui și care nici nu ar avea loc, fizic, să trăiască în acest oraș, a fost luată de referință pentru a mări numărul „farmaciilor-fantomă”.
Adică efectivele miilor de farmacii înființate, pe tot cuprinsul României, prin încălcarea cotelor maximale de unități farmaceutice, pe care Parlamentul și Guvernul le-au stabilit, de mai bine de douăzeci de ani, pentru piața de retail a medicamentelor.
Fenomenul farmaciilor-fantomă și implicațiile lui au fost descrise de RISE Project, pe larg, AICI.
Una dintre cele șapte autorizații eliberate, pe picior de plecare, de Sorina Pintea a fost deja scoasă la vânzare!
Cea care a obținut-o în octombrie de la minister nu are niciun gând să o folosească pentru a administra, în baza ei, o farmacie.
Vrea doar să transforme foaia de hârtie cu antetul Ministerului, cât mai repede, în bani cash.
Reporterii RISE Project au negociat cumpărarea autorizației de funcționare, iar cel mai mic preț pe care l-au putut obține de la vânzătoare a fost de 235.000 de euro!
235.000 de euro, doar pentru o „coală de scris” cu semnătura ministrului Sănătății.
Prin extrapolare, șapte autorizații ar putea fi vândute cu 1,645 de milioane de euro.
Aceasta este, de fapt, încărcătura mizei financiare din spatele deciziei luate, în ultimele zile de ministeriat, de Sorina Pintea.
Pe lângă autorizația scoasă deja la vânzare, trei dintre cele șapte autorizații cu care ministrul PSD a lărgit piața farmaciilor din Vaslui aparțin lanțului Catena – una dintre companiile cu cea mai agresivă politică de expansiune din țară.
Una dintre autorizațiile emise de Sorina Pintea în beneficiul lanțului Catena poate fi văzută în imaginea de mai sus. Autorizația poartă data calendaristică de 16 octombrie 2019 și a fost eliberată pe numele SC Lavira Transport SRL – societate comercială prin care Catena operează o parte din uriașa rețea de farmacii pe care o are în România.
Cu toate că, numeric, cele șapte noi farmacii aprobate de Minister pot părea puține, ele reprezintă o creștere foarte mare, de 25 la sută, a efectivelor de farmacii deschise în Vaslui.
De altfel, până la decizia Sorinei Pintea, ultima autorizație de funcționare din acest oraș fusese eliberată acum zece ani.
Și și aceea fusese emisă în contradicție cu nivelul real al populației localității, de la acea vreme.
Într-o convorbire cu RISE Project, fostul ministru PSD a spus că nu își amintește că a eliberat cele șapte autorizații, la jumătatea lunii octombrie, dar a promis că se va interesa la foștii colegi din minister și va reveni cu detalii explicative.
Nu a mai revenit.
În conversația purtată cu RISE, Pintea a recunoscut totuși că știe de situația de la Vaslui – legată de cererea de înființare a unor noi unități farmaceutice, prin raportarea la o populație care nu trăiește, în realitate, în oraș – dar a ținut să precizeze că, în cazul în care litera legii a obligat Ministerul să emită autorizațiile respective, instituția nu a avut altă soluție decât să se conformeze.
Normele care guvernează domeniul înființării farmaciilor comunitare nu au constrâns însă Ministerul să ia aceste decizii.
Legea care condiționează numărul de farmacii dintr-un oraș de amploarea lui demografică nu face trimitere la populația scriptică a localității, ca reper care trebuie luat în calcul.
Ministerul poate să ia în considerare, la fel de bine populația de reședință, adică acea populație care trăiește efectiv în localitate.
În Franța, de exemplu, țară unde, de asemenea, există limite demografice care încorsetează deschiderea de noi farmacii comunitare, legea spune expres că această populație, de reședință, este cea în funcție de care se ia decizia eliberării unei noi autorizații de funcționare.
Farmaciile din Franța – cel mult una la 4.500 de locuitori, potrivit legii – sunt înființate în funcție de „populația municipală”. În jargonul sociologilor francezi, asta înseamnă exact ce înseamnă „populația de reședință”, în jargonul sociologilor români. Valorile „populației municipale” luate în calcul sunt cele reflectate de ultimul recensământ disponibil.
Spre deosebire de regulile din Franța, legea din România e echivocă în această privință, așa că Ministerul Sănătății are posibilitatea să opteze între populația scriptică și populația de reședință, atunci când decide să dea undă verde pentru înființarea unei noi farmacii.
(Legea autohtonă poate fi citită AICI).
Trebuie spus că, din cauza depopulării masive din ultimii ani pe care a suferit-o țara noastră, populația scriptică este, generic, cu mult mai mare decât populația de reședință, în cvasitotalitatea localităților României.
În municipiul Vaslui însă diferența aceasta e una record.
În timp ce, la ultimul recensământ național, din 2011, în acest oraș au fost numărate 55.400 de persoane, astăzi, la Biroul de Evidență a Populației, sunt înregistrați circa 140.000 de vasluieni.
Sursa discrepanței dintre cele două cifre de mai sus e cunoscută și para-cunoscută.
Vasluiul e principalul cap de pod al rețelelor interlope care se ocupă cu obținerea de acte de identitate românești pentru cetățenii din Republica Moldova.
În ultimii ani, zeci de mii de basarabeni au fost aduși aici, li s-au cerut bani, la negru, pentru a fi „primiți în spațiu” în tot felul de case și li s-au dat, pe această filieră, buletine de identitate cu însemnele României.
Astfel, s-a ajuns la situația abracadabrantă a unor garsoniere de la periferia Vasluiului în care sunt înregistrate domiciliile a mii de persoane originare din Republica Moldova.
De menționat că basarabenii cu dublă cetățenie au două rânduri de acte, unele moldovenești și altele românești. Astfel încât cei care își „fac” adresă de Vaslui mai au, în același timp, și o altă adresă de domiciliu, înregistrată în Republica Moldova. Ei fac parte, așadar, în același timp, și din populația scriptică a unei țări și din populația scriptică a alteia.
Potrivit primarului Vasile Pavăl, explozia artificială a numărului de locuitori din Vaslui se petrece simultan cu înregistrarea, în mod liniar, a unor sporuri demografice negative.
Cu alte cuvinte, în timp ce populația orașului crește, pe hârtie, în salturi anuale de ordinul a zeci de mii de locuitori, Biroul de Stare Civilă din Vaslui eliberează, an de an, mai multe certificate de deces decât de naștere.
Institutul Național de Statistică nu estimează populația de reședință a unei localități, între un recensământ național și altul. Se rezumă să facă acest lucru doar la nivelul județelor. Așadar, nu avem niciun instrument statistic care să ne spună cam cât este populația de reședință a orașului Vaslui astăzi, dar putem ști cam cât este populația județului Vaslui astăzi: 373.487, în scădere constantă față de cât era cu șapte ani în urmă.
Faptul că zecile de mii de cetățeni basarabeni înregistrați în Vaslui figurează doar de formă ca trăind în acest oraș se poate vedea și din datele de prezență de la ultimele alegeri prezidențiale. La unele secții de votare din localitate, prezența a fost chiar și de 1 la sută. De altfel, tipul acesta de fenomen, extins la nivelul întregului județ, e motivul pentru care, în clasamentul național, Vasluiul a ajuns să aibă a treia cea mai scăzută rată de participare la vot, imediat după județele „maghiare” Harghita și Covasna. FOTO: Prezența oficială, înregistrată în Vaslui, în turul doi al alegerilor prezidențiale.
RISE a încercat să cumpere un buletin de Vaslui de la una dintre rețelele specializate în obținerea de cărți de identitate cu adresa în acest oraș, și, în cinci minute, tentativa noastră a fost încununată de succes.
Mai trebuia doar să mergem la Vaslui cu 75 de euro în buzunar, taxa „comisionarului” care urma să ne rezolve solicitarea și lucrurile erau gata.
Cel cu care am stat de vorbă era doar unul dintre membrii rețelelor subterane – cu filiere în Iași, Galați, Botoșani, București – care își fac reclamă în mod deschis, pe pagini web dedicate, pe Facebook, Odnoklassniki sau Instagram.
Totul, în deplina cunoștință și cu aprobarea tacită a responsabililor din statul român.
Doi funcționari de la două birouri de evidență a o populației – aflate în subordinea Ministerului de Interne – ne-au spus că practica „luării în spațiu” a oricât de multe persoane, deși niciuna nu locuiește, de fapt, acolo, este perfect legală.
Un judecător de drept penal, rugat să comenteze fenomenul cetățenilor-fantomă din Vaslui – „înghesuiți”, cu miile, în câte-o garsonieră – are însă o altă părere: „Funcționarii care spun că lucrul ăsta e legal sunt iresponsabili. Această practică este, în mod sigur, ilegală. Este, în primul rând, un fals în declarații”.
Privind de sus cazul celor șapte autorizații de funcționare eliberate de Sorina Pintea la Vaslui și comprimându-l sub forma unei scheme logice, rezumatul lui este acesta: o fabrică de cetățeni-fantomă, operată de grupuri de crimă organizată, care câștigă milioane de euro din acest tip de trafic, alimentează o altă fabrică, de autorizații de farmacii-fantomă, care se vând, la rândul lor, cu sute de mii de euro.
„Fluturași publicitari”, postați pe contul de Facebook al unei afaceri basarabene, specializate în procurarea de acte de România. La numărul de telefon care apare în acest grup de imagini am sunat și noi ca să cumpărăm o adresă de domiciliu din Vaslui.
Autorizația farmaceutică tocmai emisă în Vaslui, pe care RISE Project a simulat că vrea să o cumpere e posibil să se fi vândut deja. Ultima oară când am discutat cu posesoarea ei, miercurea trecută, aceasta ne-a cerut să ne hotărâm repede. Avea deja un cumpărător care îi oferise 235.000 de euro.
Puteți ascuta, în modulul audio de mai jos, convorbirea telefonică inițială pe care am purtat-o cu aceasta. Și puteți vedea AICI conversația ulterioară, cu pauze de câteva săptămâni, pe care am întreținut-o pe WhatsApp. Între primul moment al dialogului și ultimul, prețul cerut a urcat de la 215.000 la 235.000 de euro.
Interesant e că titularul acestei autorizații este o firmă abia înființată – în martie 2019, într-un sat de lângă Prut din județul Vaslui – și înregistrată pe numele mamei celei care acum se mută de pe un picior pe altul așteptând să încaseze 235.000 de euro.
Numele firmei este Biamafarm SRL.
Lucrurile „interesante” legate de această autorizație nu se opresc însă aici. Cel desemnat să ocupe funcția de farmacist-șef, consemnat, ca atare, în actul emis de Ministerul Sănătății, este un asistent universitar de la Facultatea de Farmacie din Iași – pe nume Alexandru Vasîncu.
Simultan, Vasîncu apare în calitate de cadru didactic la Iași și în calitate de farmacist practician, cu normă zilnică de opt ore, la Vaslui. Șpagatul acesta, de 66 de km, între Iași și Vaslui, în regim cotidian, este, în mod evident, un efort aflat la granița dintre posibil și imposibil.
L-am sunat pe Vasîncu și l-am întrebat cum reușește performanța de a fi și la Vaslui, și la Iași, în decursul aceleiași zile.
Inițial, asistentul universitar a fost puțin iritat de această întrebare – „Cu ce drept mă investigați, că nu mi-e clar?! (…) Nu mă ajungeam cu banii și reușeam să mă împart între un loc și altul.” – dar, curând, iritarea lui s-a transformat în mirare.
Vasîncu spune că nu a semnat niciun contract de muncă cu firma Biamafarm – al cărei nume l-a auzit, pentru prima oară, abia acum – ci cu o altă societate, a aceleiași patroane; contract care, între timp, a ajuns la final.
În privința celor șapte autorizații de funcționare emise în ultimele zile de mandat ale Sorinei Pintea, mai e ceva de spus.
Ministerul are obligația să facă publice toate cererile de autorizare pe care le primește, încă de dinainte de a analiza dosarele și de a lua decizia de aprobare sau de respingere a solicitărilor.
Din cele șapte cereri, doar patru au fost făcute publice și și acestea „la derută”, într-un fișier intitulat „Cereri înființări farmacii în mediul rural (sic!) 2019”.
Niciuna dintre cele trei cereri depuse de firma Lavira Transport – a lanțului Catena – nu a figurat printre cele patru, afișate confuz, în fișierul din care, mai jos, puteți vedea un print-screen.
Doar patru dintre cele șapte solicitări de autorizare au fost publicate pe site-ul ms.ro, și și acestea într-un fișier destinat farmaciilor din mediul rural.
O altă obligație legală pe care Ministerul o are – chiar înainte de a lua în analiză cererile de înființare ale unor noi farmacii – este să facă publice numele localităților din mediul urban unde nivelul demografic încă mai permite deschiderea de astfel de unități comerciale.
RISE Project nu a putut găsi, pe site-ul ms.ro, un anunț în acest sens, care să fi precedat eliberarea celor șapte autorizații de la Vaslui. Iar Ministerul nu ne-a prezentat, până în momentul de față, dovada că ar fi respectat această procedură.
Cazurile zecilor de mii de basarabeni cu domiciliile înregistrate la câteva adrese din Vaslui au făcut subiectul foarte multor reportaje, publicate în ultimii ani, în presa de pe ambele maluri ale Prutului. Mai jos, sunt câteva dintre ele:
Basarabenii în Vaslui: peste 28.000 s-au înregistrat în doar șase luni!
Traficanții de vise: rețeaua care deschide ușa spre Europa
Orașul Vaslui și-a dublat populația în câțiva ani, deși sporul natural e negativ
Ionuț Stănescu
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 