11/03/2015
Numele fostului ministru al finanțelor, Mihai Tănăsescu, figurează pe lunga listă a acuzaților din dosarul licențelor Microsoft. Foto: Liviu Untaru/Mediafax Foto.

Numele fostului ministru al finanțelor, Mihai Tănăsescu, figurează pe lunga listă a acuzaților din dosarul licențelor Microsoft.
Foto: Liviu Untaru / Mediafax Foto.

Familia vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții, Mihai Tănăsescu, s-a ales cu apartamente și dolari de pe urma unei firme egiptene implicate în recuperarea datoriilor istorice pe care țara faraonilor le avea față de România.


Banii României

Mihai Tănăsescu a fost ministru al Finanțelor, reprezentant al României la FMI, director la Banca Mondială, parlamentar iar acum este vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții (BEI), banca Uniunii Europene. În timp ce demnitarul și-a croit cariera la nivel internațional, soția sa a demarat afaceri în mall-urile din România. Astfel, firma fanion a familiei Tănăsescu, Omnimoda, vinde ciorapi de damă și cravate în marile centre comerciale din țară prin magazinele GoldenPoint sau Andrew’s Ties. Sediul central al Omnimoda se află în București, în piața Unirii, într-un apartament cu trei camere care apare, de altfel, și în declarație de avere din 2014 a vicepreședintelui BEI. Aceeași declarație aflată pe site-ul BEI mai consemnează un apartament situat în același bloc de pe bulevardul Unirii.

panorama_unirii_1200px

Povestea celor două apartamente și mai ales modul în care au intrat în proprietatea familiei Tănăsescu sunt legate de istoria relațiilor dintre România lui Ceaușescu și Egiptul celuilalt dictator, Hosni Mubarak.

Înainte de căderea regimului comunist, inginerii români au construit pe malul Nilului combinate chimice, fabrici de ciment precum și infrastructură pentru transportul energiei electrice sau al apei. Costurile pentru această muncă se ridicau la aproape jumătate de miliard de dolari, bani care trebuiau recuperați, după epoca Ceaușescu, de guvernele nou instalate la București.

Datoriile au fost însă recuperate doar parțial. Procesul de rambursare s-a desfășurat în mai multe etape și a inclus emiterea mai multor hotărâri de guvern sau acorduri în anii ’90.

Între acestea se numără două acorduri semnate în 1994 și 1996 între statul român și firma Kato Aromatic, companie egipteană care face comerț cu mirodenii. Acese înțelegeri au fost încheiate pentru recupera sumele scadente între 1991 și 1996.

Conform Ministerului de Finanțe, recuperarea datoriilor intermediate de Kato Aromatic s-a făcut parțial, în proporție de 63, respectiv 64 la sută, însă nu cunoaștem suma exactă recuperată prin intermediul firmei. Cert este că, până în 1994, a fost recuperat peste un sfert de miliard de dolari și că, pentru datoriile scadente în 1989 și în 1990, coeficienții de recuperare au fost mai mari, situându-se între 80 și 85 la sută.

Același document emis de Finanțe menționează că:”partea egipteană și-a rambursat datoria față de statul român prin mărfuri egiptene netradiționale, mărfuri egiptene tradiționale, investiții în domeniul turismului în R.A. Egipt (hotel, amenajare a 6 nave de lux de croazieră pe Nil), servicii pentru turiștii români sosiți în R.A. Egipt, cheltuieli ale Ambasadei României și Oficiul Tarom din Cairo, țiței brut și plată în numerar.”

Egiptenii de la București

În momentul încheierii primului acord, în 1994, Kato Aromatic era deja prezentă pe piața românească prin firma Katorom Prodimpex, care fusese înființată la București în 1991 și în care era asociată cu Daniela Ganea, actuala soție a lui Mihai Tănăsescu. Aceasta deținea 10 la sută din companie în timp ce egiptenii erau proprietarii majoritari, cu 90 la sută.

În acele timpuri, Mihai Tănăsescu era director în departamentul Bugetului de Stat în Ministerul de Finanțe iar mai apoi a devenit director al biroului Trezorerie-Datorie Publică. Aceste funcții aveau să-l propulseze mai tarziu spre portofoliul de la Finanțe dar și spre FMI, Banca Mondială sau Banca Europeană de Investiții.

Principalul reprezentant al Kato Aromatic în România a fost însuși președintele companiei egiptene, miliardarul Ibrahim Kamel, în timp ce directorul executiv al Katorom a fost Elena Angelescu, implicată, alături de soția lui Tănăsescu și în firma Omnimoda.

Sediul firmei Omnimoda se află în acest bloc de la piața Unirii / foto: Sergiu Brega

Sediul firmei Omnimoda se află în acest bloc de la piața Unirii / foto: Sergiu Brega

Profit 1000 la sută

Katorom a funcționat pe piața românească până în 2001 când egiptenii de la Kato Aromatic s-au retras și au cedat gratuit partea lor din firmă Danielei Ganea, aceasta devenind asociat unic. În perioada când egiptenii au fost acționari majoritari, Katorom a cumpărat două apartamente în Piața Unirii din București, un autoturism de teren și a avut un capital social de 100 de mii de dolari. Valoarea actuală a celor două spații de locuit ajunge la 300 de mii de euro, potrivit ofertelor de vânzare similare din aceeași zonă. La câteva luni după ieșirea străinilor din afacere, soția lui Tănăsescu a lichidat firma și și-a transferat în proprietate apartamentele, autoturismul și capitalul social, realizând un profit de 1000 la sută de pe urma investiției egiptenilor.

Cei doi pași, în documente, prin care familia Tănăsescu a devenit stăpână peste bunurile firmei Katorom

Conturile din Elveția

RISE Project a publicat (AICI) numele unor politicieni sau afaceriști care au deținut conturi secrete în filiala elvețiană a băncii HSBC. Între aceștia apare și Daniela Ganea, soția lui Mihai Tănăsescu, fost ministru de finanțe, reprezentant al României la FMI și vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții. Numele soției demnitarului dar și cel al asociatei sale, Elena Angelescu apar legate de un profil bancar codificat SPHYNX care a fost creat în anul 1995, în perioada când Ganea și Angelescu au lucrat cot la cot cu egiptenii de la Kato Aromatic.

Reporterii RISE au încercat fără succes să ia legătura cu familia Tănăsescu inclusiv prin vizite la sediul Omnimoda de la piața Unirii sau prin intermediul avocatului lui Mihai Tănăsescu.

Paul Radu

Citiți și Oamenii lui Hosni Mubarak, condamnați pentru spălare de bani, au ridicat un mall la marginea Bucureștiului

Comenteaza acest articol