Unde se face profitul

Acum patru ani a fost o vară secetoasă și România, ca și restul lumii, se afla în plină criză financiară.

La televizor se difuza asiduu spotul publicitar în care compania minieră de la Roșia Montană promitea statului român că va câștiga 4 miliarde de dolari de pe urma aurului extras acolo. Câștigurile statului ar fi urmat să fie generate de impozite, redevențe, taxe și dividente dar și de cheltuielile pe care compania le-ar fi făcut cu forța de muncă și cu achiziționarea de bunuri și servicii.

Informațiile din reclamele TV contrastau cu cele din birourile Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) – instituția statului unde se afla întreaga documentație a proiectului.

Gelu Mărăcineanu era în 2009 președintele ANRM și în vara acelui an l-a invitat la sediul agenției pe directorul general al companiei RMGC, Dragoș Tănase. Mărăcineanu povestește astăzi pentru RISE Project cum a decurs întâlnirea: „L-am rugat pe Dragoș Tănase să ia loc la birou și i-am pus la dispoziție documentația. A stat un sfert de oră, s-a uitat pe ele și a zis da, este adevărat, diferența este foarte mare. S-a ridicat, a plecat și lucrurile au rămas așa. „

În aceeași vară, Consiliul Național al Audiovizualui a blocat difuzarea reclamei RMGC, susținând că spoturile TV în care se afirma ca „Noul proiect Rosia Montana aduce Romaniei 4 miliarde de dolari” contravin reglementarii potrivit careia publicitatea trebuie sa informeze corect.

Gelu Mărăcineanu, fostul șef al ANRM, explică de unde vine diferența: „Diferența este de 7-8 ori mai mică. Afacerea bănoasă și profiturile sunt între faza de turnare a lingourilor de aur Dore și după certificarea lingourilor de aur și argint. Lucrul acesta nu se dorește să se facă în România. Din această cauză, impozitele pe profit se vor realiza în afara țării , din această cauză încasarea TVA-ului se va face în afara țării. Abia dacă se vor turna în România putem vorbi de 4 miliarde de dolari.

RMGC ar recupera și mercur în valoare totală de 600 de milioane de euro

Fostul șef al ANRM a identificat mai multe probleme legate de proiect pe care le-a și transmis companiei RMGC. Una dintre ele este legată de prezența mercurului în zacămînt. Mercurul ar urma să fie recuperat din concentratul de minereu, dar nu apare în raportul de rezerve publicat de RMGC.

„Faptul că RMGC recupereaza mercurul, și-a adaptat fluxul tehnologic în acest sens, generează două probleme mari: de ce în documentația de calcul de resurse și rezerve nu apar și rezervele de mercur și doi : care sunt implicațiile din punct de vedere al mediului. Mercurul o dată eliberat din minereu prin procesul de măcinare, ulteiror de cianurație și electroliză, ar putea avea efecte asupra mediului. Conținuturile de mercur sunt foarte mari,” mai spune Gelu Mărăcineanu.

Legea minelor: licențele de exploatare pot fi prelungite doar cu perioade succesive de 5 ani

Fostul șef ANRM consideră că miza proiectului de lege promovat acum de Guvern este, de fapt, prelungirea licenței de exploatare cu 20 de ani, în condițiile în care documentul ar urma să expire peste patru ani. Legea minelor permite acum ca o licență să fie prelungită, doar cu perioade succesive de 5 ani, tocmai pentru ca statul să poată să țină sub control promisiunile de investiții ale companiilor. Gelu Mărăcineanu argumentează: „Acest proiect de lege nu iși dorește altceva decît să genereze niște clauze favorabile RMGC-ului în afara cadrului legal din momentul actual: fie că vorbim de legea minelor, fie că vorbim de exproprieri, fie ca este vorba de legea mediului, a apelor. De asta nici nu a putut Guvernul sa dea o Hotărîre de Guvern , pentru că hotărîrea este subsecventă legilor. „

Gelu Mărăcineanu mai spune că extinderea de perimetru obținută de compania RMGC nu a respectat legea minelor. Acesta este de fapt și motivul pentru care canadienii ar fi întarziat atat de mult termenii prevăzuți în licența de exploatare. Ei au preluat înca trei munți iar timpul acordat de licență s-a scurs în favoarea explorării acestor noi zăcăminte.