17/03/2014
LOCAȚIA RAMPEI ECOLOGICE DE LA BOLDEȘTI-SCĂENI / sursa: Google Maps

LOCAȚIA RAMPEI ECOLOGICE DE LA BOLDEȘTI-SCĂENI / sursa: Google Maps

MIZA  Rampele ecologice din Boldești Scăeni și Vălenii de Munte sunt incluse într-un program local de management al deșeurilor, pus la punct de Mircea Cosma, baronul PSD de Prahova, încă din primul său mandat la șefia Consiliului Județean Prahova (CJPh), acum treisprezece ani. Rampa de la Boldești a fost realizată, în principal, cu fonduri private, În acest punct sunt aduse deșeurile industriale ale rafinăriilor din întreaga regiune, dar și reziduurile menajere din Ploiești și orașele vecine. Rampa de la Văleni aparține încă CJPh și este o anexă a celei de la Boldești.

În prezent, compania care gestionează sistemul integrat de management al deșeurilor în cel mai industrializat județ al țării este Vitalia Servicii Pentru Mediu SRL, administrată de un fost secretar de stat în guvernul Năstase și parteneră de afaceri a firmei Glar Construct. Ambele societăți au conexiuni cu Sebastian Ghiță, între  ele existând plăți și încasări reciproce pe toată durata anului trecut.

Lucrurile, însă, n-au stat mereu la fel.

GENEZA UNEI AFACERI DE PARTID Parteneriatul public-privat al deșeurilor prahovene s-a născut în noiembrie 2000, printr-un protocol parafat între instituția lui Cosma, primăriile Ploiești și Boldești-Scăeni, pe de-o parte, și societatea Iridex Grup Import Export, de cealaltă parte. Denumit pompos „sistem de management integrat”, în esență, proiectul stabilește fluxurile deșeurilor în cel mai industrializat județ al țării.

Înființat imediat după Revoluție, Iridex Group e proprietatea milionarului Corneliu Pascu, 73 – un fost senator al Partidului Conservator, ales pe liste comune cu PSD în legislaturile 2000-2004 și 2004-2008.

Corneliu Pascu

Corneliu Pascu / foto: aoar.ro

În trecut, Pascu a condus Antrepriza Română, o întreprindere comunistă de lucrări utilitare ce opera cu spor în Orientul Mijlociu, îndeobște în țările pe care Ceaușescu le cultiva diplomatic. Încă de atunci, Corneliu Pascu a devenit un apropiat al faimosului mogul media, Dan Voiculescu, care, în era comerțului socialist, se ocupa cu exportul de ciment. În tranziție, prietenia lor a continuat pe două fronturi, politic și antreprenorial, iar urmele ei se văd și acum în sediul firmelor de presă al lui Voiculescu, Intact Publishing (Jurnalul Național / Income Magazin) și Intact Images, găzduite în clădirea Iridex de pe șoseaua București-Ploiești. În același bloc de birouri s-au mai perindat publicațiile Intact, Gazeta Sporturilor și Săptămâna Financiară, dar și primăria sectorului 1 care a avut nevoie de un sediu provizoriu. Și care, altminteri, e un client vechi al Iridex Group, încă din 2006, când edilul Andrei Chiliman a inaugurat incineratorul zonal de neutralizare a deşeurilor periculoase medicale provenite din sistemul sanitar. Mai exact, din spitalele bucureștene unde firma Servicii Salubritate București (SSB), o piesă importantă a grupului Iridex, are contract de colectat mizerie.

De-a lungul anilor, Iridex Group a beneficiat de zeci de milioane de euro din bani publici, în urma biznisurilor cu Senatul României, Portul Constanța, fostul APAPS, Distrigaz Sud (înainte de privatizare), C.J. Bistrița, C.J. Giurgiu, primăria generală a Capitalei, dar și cele din Bacău, Costinești, Bușteni, Medgidia etc. În 2012, o licitație dubioasă în Giurgiu a expediat afacerile lui Corneliu Pascu în vizorul DNA, după ce, nu cu mult timp înainte, Coaliția pentru un Parlament Curat atrăsese atenția asupra datoriilor enorme pe care senatorul le avea la bugetul de stat.

Prahova, însă, a fost adevăratul “El Dorado” pentru Iridex-ul lui Corneliu Pascu. Acel protocol-cadru semnat la începutul anilor 2000 de senatorul conservator și baronul PSD, Mircea Cosma, a deschis robinetul banilor publici.

În paralel cu serviciile de salubritate prestate de firma SSB, a lui Pascu, pentru Primăria Ploiești, Electrica, Spitalul Judeţean, Regia de Transport Public, miza reală a Iridex Group o reprezenta poziția strategică, în centrul județului, a rampei ecologice din Boldești Scăeni ce deservește aproximativ 85% din populație. Deci, Corneliu Pascu facea bani la două mâini: el colecta, el depozita. Reciclarea încă nu conta, nu eram membri UE, nu existau fonduri comunitare pentru asta.

Rampa ecologică din Boldești, în șantier Iridex / Foto: iridex.ro

Rampa ecologică din Boldești, în șantier Iridex / foto: iridex.ro

Afacerile și propaganda politică mergeau și ele mână-n mână pentru că, printr-o altă expresie a parteneriatului Pascu-Voiculescu, Iridex Group preluase în franciză postul local Antena 1.

Concomitent, Sebastian Ghiță, atunci membru de vază tot în Partidul Conservator, își construia trustul de presă Prahova, în timp ce Asesoft, firma lui de IT, avea, de asemenea, un contract cadru cu instituția baronului Cosma.

FIRMĂ LA COMUN Echipa de mai sus a rezistat compactă în afaceri după ce regimul s-a schimbat în 2004. Pascu se pomenea, din nou, printre senatorii coaliției de guvernământ, iar Ghiță, deși se transferase la PSD în 2003, prindea la greu contracte cu ministerul Economiei, condus de conservatorul Codruț Sereș, finul său de cununie. Mircea Cosma rămăsese simplu consilier județean, dar șef la filiala de partid și liber să facă afaceri, la vedere, cu toți acești oameni.

Lucru care s-a și întâmplat în mai 2005, când toată lumea s-a asociat în firma Ecoprod Energy din Ploiești – toată lumea însemnând Mircea Cosma, senatorul Corneliu Pascu împreună cu societatea lui, Iridex Group, Sebastian Ghiță cot la cot cu unchiul său din Buzău, Domente Vasile, și Nicolae Oprea, fostul viceprimar al Ploieștiului și tatăl actualului senator PSD, Radu Oprea – un alt asociat de-al lui Ghiță.

Un an mai târziu, în iulie 2006, compania Ecoprod Energy avea să primească niscaiva ode în ziarul Prahova, al lui Sebastian Ghiță, într-un articol care sintetizează cu entuziasm activitățile și perspectivele firmei. Cităm: societatea Ecoprod Energy – și-i menționăm numele deoarece recidivează în producția de energie neconvențională pe meleaguri prahovene, a pus in funcțiune și prima instalație fotovoltaică care convertește energia solară în energie electrică. Spuneam că recidivează, deoarece, conducatorul societății menționate – nimeni altul decat ing. Mircea Cosma – nu se află la prima ispravă în acest domeniu. Să ne amintim, astfel, că după insistențele sale – pe-atunci președinte al Consiliului Județean – în Prahova a fost instalată prima centrală eoliană care, după multe “cântece de pierzanie”, are “certificat verde”. Acum, instalația fotovoltaică aflată la Tătărani – prima de acest fel din județ – produce, începand de ieri, energie electrică echivalenta a 1,2 MWh pe an, cu 20 de panouri (…)”

Articolul este semnat de Leon Chirilă, unchiul soției lui Sebastian Ghiță și tatăl lui Sorin Chirilă – cel ce reprezintă în România proprietarul offshore al grupului Asesoft International. Paragraful despre prima centrală eoliană din Prahova, “insistențele” lui Cosma și “cântecele de pierzanie” se referă la achiziționarea, în 2004, din fonduri publice, a unei turbine eoliene, prin intermediarul Iridex și nu direct de la producătorul danez. Diferența de cost a ajuns pe masa DNA Ploiești acum zece ani, dar baronul a primit soluție de neîncepere a urmării penale.

Vasile Domente și asociatul său, Gheorghe Manole   sursa: stradadebuzau.ro

Vasile Domente și asociatul său / foto: stradadebuzau.ro

În orice caz, toți cei ce s-au înghesuit în firma Ecoprod Energy, ca în autobuz, au rămas în formație fixă până în august 2007, când Corneliu Pascu și Iridex Grup au fost scoși din afacere, participațiile lor fiind preluate de Domente Vasile, unchiul lui Sebastian Ghiță. Ghiță însuși, la fel ca restul, a figurat asociat în Ecoprod de la înfințare și până la radierea societății – moment care a coincis cu intrarea lui Mircea Cosma și PSD Prahova în campania electorală din acel an pentru un nou mandat la șefia consiliului județean.

Radiată în Ploiești pe 24 mai 2008, Ecoprod Energy a revenit în Buzău, exact în aceeași zi, cu nume identic, dar controlată de Domente Vasile și nepotul său ploieștean. Planul și activele afacerii au rămas aceleași. Azi, doar unchiul figurează la butoane.

MAREA PRELUARE Apoi s-a mai întâmplat ceva, tot în 2007, cu firma lui Corneliu Pascu. Evenimentul este atestat de o hotârâre a Primăriei Ploiești care se referă la o “fuziune prin absorție” a Iridex Group cu firma Vitalie Servicii pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL. Numai că asta nu s-a întâmplat niciodată. O confirmă Registrul Comerțului și Valentin Fedorov, managerul Iridex Group: “Nu, domne, fiți serios, așa ceva n-a existat. N-avem nicio treabă cu ei.” Într-adevăr, societăție Iridex și Vitalia nu s-au contopit niciodată, ci este vorba exclusiv despre preluarea operațiunilor Iridex din Prahova, de către Vitalia. Abordarea asta inhibă însă discuția cu domnul Fedorov care-și aduce aminte că nu vorbește la telefon “cu oameni necunoscuți”.

Cel care clarifică situația e Mircea Cosma, abia în 2012, cu o adresă oficială în care solicită mărirea tarifelor plătite de populație către Vitalia:  “Rampa ecologică de la Boldeşti-Scăieni a fost realizată cu resurse proprii de Iridex Group Import Export în baza Protocolului din data de 14 noiembrie 2000 încheiat între această firmă şi Consiliul Judeţean Prahova, Primăria Municipiului Ploieşti şi Primăria oraşului Boldeşti-Scăieni. De asemenea, conform aceluiaşi Protocol, Iridex Group Export Import s-a obligat să exploateze respectivul obiectiv pe toată perioada de funcţionare a acestuia. Menționăm că prevederile protocolului au fost modificate şi completate cu două acte adiţionale potrivit cărora SC Vitalia Servcii pentru Mediu – Tratarea Deșeurilor SRL a preluat toate drepturile şi obligaţiile SC Iridex Group Export Import SRL”.

Și astfel, Corneliu Pascu a dispărut din ecuație. Dar cine a intrat în locul lui? Firma Vitalia Servicii pentru Mediu duce tot la deputatul Sebastian Ghiță. Și nu numai.

SECRETUL DIN LUXEMBOURG Rampa ecologică de la Boldești-Scăeni a fost deschisă în august 2001, pe o suprafață totală de 13,8 hectare si cu o capacitate de depozitare de peste 2,5 milioane de metri cubi. Actualul proprietar, Vitalia Servicii pentru Mediu, se lăuda în 2011 cu o extindere de încă 250.000 de metri cubi a spațiului de depozitare, suprafata noii alveole fiind de 1,5 hectare. kvb_vitalia_web

Tot ziarul Prahova, editat de familia Ghiță, consemna realizările Vitalia, citându-l, în acest sens, pe Octavian Morariu, managerul firmei. În plus, compania a făcut un pui în orașul Băicoi, unde administrează, tot din 2011, o altă rampă ecologică, prin subsidiara Vitalia Salubritate Prahova. Această afacere a beneficiat de consultanța firmei KVB Economics din București, fondată de PDL-iștii Silvian Ionescu și Sulfina Barbu. În acel moment, cei doi erau ieșiți din KVB și ocupau funcțiile de comisar-șef al Gărzii de Mediu și, respectiv, ministrul Mediului.

Octavian Morariu / Foto: cosr.ro

Octavian Morariu / Foto: cosr.ro

Fost rugbist de performanță, Octavian Morariu, managerul Vitalia, este acum preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), membru al Comitetului Internaţional Olimpic (CIO) și preşedinte al Federaţiei Europene de Rugby (FIRA-AER). Banii îi vin însă din afacerile cu deșeuri, iar apetența pentru domeniu se trage din trecutul său de angajat al multinaționalei franceze Veolia Group– cel mai puternic brand european pe piața serviciilor comunitare. La sfârșitul anilor 80, în plin comunism, Octavian Morariu a emigrat în Franța unde și-a început cariera lucrând pentru concernul Vinci și reprezentanțele sale din Europa Centrală și de Est, apoi pentru Veolia. În 2003, Morariu a fost numit șeful Agenției Naționale de Sport – funcție cu rang de secretar de stat în guvernul Năstase.

Firma Vitalia Servcii Pentru Mediu a fost înființată în decembrie 2006 și, câteva luni mai târziu, în 2007, prelua de la Iridex sistemul prahovean integrat de management al deșeurilor. În acei ani, președintele CJPh era Florin Serghei Anghel, un alt politician implicat în afaceri prospere cu statul, dar și în compania Vitalia, administrată de Morariu.

Originar din Câmpina, Florin Anghel are un profil interesant. A trecut, pe rând, prin aproape toate partidele: PNȚCD, Partidul Conservator, PNL, PNDC și PDL.

Florin Anghel / Foto: max-media.blogspot.com

Florin Anghel / Foto: max-media.blogspot.com

Momentul prielnic care l-a lansat pe Anghel în funcții importante a fost  guvernarea CDR. Când a fost numit director general al Romtelecom, pe care l-a și privatizat, avea carnet politic de țărănist, iar când partidul lui n-a mai intrat în parlament, a migrat la Conservatorii lui Dan Voiculescu. Mogulul Antenelor achiziționase de la Romtelecom, în mandatul lui Anghel, celebra clădire din Băneasa numită acum “turnul Grivco”. Ca subordonat politic al lui Voculescu, în 2004, Anghel a obținut scaunul PSD-istului Mircea Cosma de președinte al CJPh, după negocieri dure cu Alianța DA – cum era pe atunci. La scurt timp, Anghel trece la PNL, dar intră în conflict cu magnatul Dinu Patriciu, șeful de atunci al liberalilor prahoveni. În 2008, Anghel candidează din nou la șefia CJPh din partea unui partid obscur, dar pierde meciul la scor în fața lui Mircea Cosma care se întoarce cu avânt, din pole-position, în fruntea județului. Astfel că Anghel trece la PDL, în filiala Robertei Anastase, și este ales deputat în toamna acelui an. În 2012, fostul boss Romtelecom n-a mai candidat pentru un loc în Legislativ, dedicându-se grupului său de firme, Fibec Holding. A facut-o însă fiul său, PDL-ist și el, dar degeaba.

În aprilie 2008, când firma Vitalia, condusă de Octavian Morariu, avea vechime un an în managementul deșeurilor prahovene, Florin Serghei Anghel ocupa o dublă postură: președinte al consiliului județean, dar și asociat cu omul care gestionează filiera deșeurilor în județ. Prezența lui Anghel în afacere a fost ținută la secret. Totuși, RISE Project i-a luat urma într-o companie înregistrată în Marele Ducat de Luxembourg,

Firma din Luxembourg, fondată de Florin Anghel și Octavian Morariu

Firma din Luxembourg, fondată de Florin Anghel și Octavian Morariu

Documentele  emise de registrul societăților luxemburgheze dovedesc că Anghel și Morariu au fondat, în primăvara lui 2008, compania Omnium Management SA, menită să dețină o cotă parte din firma Vitalia Servicii pentru Mediu, cu operațiuni masive în Prahova.

Pentru înființarea Omnium Management, cei doi, Florin Anghel și Octavian Morariu, au fost reprezentați de avocatul luxembourghez Marc Theisen, specializat în consultanță corporatistă. Pe linie de sport, Theisen este un fel de omolog al românului Octavian Morariu: șef al Comitetului Olimpic din Luxembourg până în 2012, actual consilier juridic și membru în board-ul European Olympic Committee (EOC).

Destul de rezervat, Florin Anghel a răspuns întrebărilor RISE Project: “Da, eu am fost acționar în Omnium Management vreun an, un an și jumătate. Și ce relevanță are? Firma asta n-a activat în gunoi, cât am fost eu. Vroiam să facem o dezvoltare imobiliară pe undeva, nu ne-a ieșit și domnul Morariu mi-a solicitat să ies din firmă. Ce-a făcut pe urmă cu ea, eu nu mai știu… “

Firma luxembougheză a fost introdusă în structura de proprietate a afaceriii Vitalia, printr-un vehicul intermediar.

PARAVANUL Vorbim despre Optimal Servicii, un SRL din București care deține în proporție de 99,96% firma Vitalia Servicii Pentru Mediu, adică afacerea deșeurilor din regiunea Prahova. Procentul zecimal îi revine lui Octavian Morariu, pe persoană fizică. Deci, cine are Optimal, are Vitalia.

Ori, acționariatul Optimal Servicii e un spectacol ușor de descâlcit. SRL-ul are doi asociati, ambii persoane juridice: Omnium Management SA din Luxemburg și XOR IT Systems SRL din sectorul 6, Bucuresti. Societatea luxemburgheză, fondată de Anghel și Morariu, clocește 55,8% din Optimal, ceea ce înseamnă peste jumătate din afacerea Vitalia. Cealaltă entitate, XOR IT, participă cu 43,6% în Optimal, deci cam cu tot atât în managementul deșeurilor prahovene.

OFFSHORE GHIȚĂ Ltd XOR IT Systems este o piesă în jocul de puzzle al firmelor IT controlate de familia lui Sebastian Ghiță, aspect sesizat și de inspectorii ANAF în 2011, cu ocazia unui control încrucișat care s-a lăsat cu sesizări la DNA și Oficiul pentru Spălarea Banilor. Vezi raportul AICI

De curând, firma XOR IT și-a schimbat numele și, sub noua identitate, se prezintă cu aplomb pe pagina sa web: “Expert One Research are în portofoliul său unele dintre cele mai renumite companii și instituții publice din Romania, din diferite domenii de activitate. Astfel, pe lista clentilor noștri, se numără companii din domenii precum cel al autorităților publice, consiliilor locale, consultanților de impozit, avocaților, sectorului comercial, industriei, furnizorilor de servicii, administrației, băncilor, companiilor de asigurări și al editurilor.”

Într-adevăr, Expert One Research (fosta XOR IT) este prolifică în afaceri, mai cu seamă în contracte informatice de zeci de milioane de euro pe care le-a derulat, în ultimii doi ani, cu instituții precum Ministerul FInanțelor, Casa Națională de Pensii, Ministerul de Interne, CJ Vaslui, CJ Giurgiu etc.

ȘI RISE Project a monitorizat unul dintre aceste contracte, cel încheiat în 2012 cu Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), căreia firma i-a vândut softul care a fost folosit pentru analiza referendumului de demitere a președintelui României. Vezi detalii AICI

RISE descoperise atunci că XOR IT (actuala Expert One Research) este controlată de două firme cipriote, Olionvest Holdings (61%) și, respectiv, Cardiplan Investments Ltd. (24%) – ambele reprezentate de Bogdan Padiu, un vechi apropiat al lui Sebastian Ghiță. Padiu a fost mâna dreaptă a deputatului PSD în corporația Teament International, o altă colecție vastă de contracte cu statul de care mogulul prahovean a dispus, transparent, vreme de zece ani, avându-l pe prietenul său asociat minoritar.

RISE a mai remarcat că structura de proprietate a XOR IT este perfect opacă, în condițiile în care firmele cipriote acționare, reprezentate de Bogdan Padiu, sunt în posesia altor două companii offshore din Belize – o țară săracă de la Marea Caraibilor. Faptul că adevărații patroni nu sunt asumați este cel puțin paradoxal în contextul în care această companie trebuie să analizeze liste electorale, situații de urgență, statistici de pensii etc.

Continuă cu CONSORȚIUL, PARTIDUL ȘI DOSARUL

Comenteaza acest articol