Afaceristul Stelian Gheorghe, tranzacții obscure și cu primăriile din Capitală

Primarul sectorului 2, Neculai Onțanu ( stânga) a acceptat transferul terenurilor în București, iar apoi Sorin Oprescu, edilul Capitalei a renunțat să mai conteste decizia | Foto: Bogdan Iordache / Mediafax Foto

Mai multe terenuri din București, în valoare de peste 15 milioane de euro, au fost pierdute în favoarea afaceristului Stelian Gheorghe, judecat în dosarul despăgubirilor alături de fostul procuror șef al DIICOT.

În mai mulți pași, afaceristul a obținut 18 terenuri în Capitală, unele amplasate în zone rezidențiale, deși ele au fost revendicate inițial într-o comună din județul Ilfov. Terenurile, în suprafață totală de 17.500 de metri pătrați, au fost transferate în 2010 în sectorul 2 din București, la propunerea primarului Neculai Onțanu și cu semnătura fostului prefect al Capitalei.

În 2011, Primăria Capitalei a contestat în instanță transferul, susținând că decizia a fost abuzivă. Apoi, în 2013, a încheiat o înțelegere cu afaceristul Stelian Gheorghe și a renunțat la proces.

RISE Project a descoperit detaliile acestei afaceri imobiliare în dosarul în care Primăria Capitalei a cerut inițial anularea transferului suprafețor din Ilfov în București.

Termenii înțelegerii au fost următorii: Primăria a renunțat să mai lupte pentru recuperarea terenurilor, iar Stelian Gheorghe s-a angajat să nu mai aibă nicio pretenție împotriva Primăriei.

El solicitase anterior, tot în instanță, despăgubiri în valoare de 2 milioane de euro pentru că Primăria Capitalei îi atacase dreptul de proprietate. În plângerea inițială, reprezentanții Primăriei au susținut că titlul de proprietate pentru suprafețele din București a fost emis abuziv: “(…) Prin emiterea titlului de proprietate s-a operat un transfer de terenuri cu scopul ilicit de a le spori valoarea, (…) terenurile inițiale având o valoare net inferioară”.

Câștigul era unul consistent: în București, potrivit prețurilor pe metru pătrat avansate de Municipalitate, valoarea celor 18 terenuri era de peste 15 milioane de euro, de nouă ori mai mare decât în comuna ilfoveană.

ADRESELE DIN BUCUREȘTI LA CARE AU FOST TRANSFERATE TERENURILE

Dar Primăria a renunțat să mai lupte pentru blocarea afacerii. Înțelegerea nu a fost făcută publică de edilul Capitalei, Sorin Oprescu, care nu a răspuns nici întrebărilor RISE Project pe acest subiect.

Stelian Gheorghe a ajuns în posesia terenurilor abia la a treia mână, după ce a cumpărat cu doar 560 de mii de euro drepturile de proprietate de la o familie care le achiziționase de la cel care le revendicase în Ilfov.

TRASEUL PROPRIETARILOR

Cum s-au mutat proprietățile în București

Reconstituirea dreptului de proprietate în București s-a făcut în martie 2010 prin semnătura fostului prefect al Capitalei, Mihai Atănăsoaei. Inițiativa a aparținut însă Primăriei Sectorului 2.

Propunerile de reconstituire a drepturilor de proprietate se fac, conform legii, la nivelul primăriilor de către comisiile specializate reprezentate de primar. După ce a verificat situația juridică a terenurilor, comisia condusă de primarul Neculai Onțanu a înaintat propunerea și lista cu cele 18 terenuri către Comisia Municipiului București care e emis, în final, titlul de proprietate.

Primăria condusă de Neculai Onțanu ne-a precizat că terenurile s-ar fi aflat de la bun început pe raza sectorului 2, potrivit unor adrese primite de la cel care le revendicase inițial: „Ulterior a fost redirecționată către noi și o cerere similară de la Primăria Comunei Drobroiești, formulată de aceeași persoană cu mențiunea că terenul solicitat se identifică pe raza administrativ teritorială a sectorului 2, situație de care am fost sesizați și de către Prefectura Județului Ilfov”.

Primăria București a susținut exact contrariul în acțiunea depusă în instanță și anume că suprafața de un hectar și jumătate se afla în Ilfov, iar transferul ei în Capitală a fost abuziv, având doar scopul de a-i crește valoarea.

Mihai Atănăsoaei, fostul prefect al Capitalei, a semnat propunerea comisiei Onțanu ca terenurile să fie retrocedate în București. Foto: Narcis Pop/MediafaxFoto

Pentru diferența de valoare a terenurilor, Primăria Sectorului 2 aruncă vina pe Comisia Municipiului București, condusă la acel moment de prefectul Mihai Atănăsoaei, care nu ar fi solicitat o evaluare : „Comisia nu a solicitat sau recomandat întocmirea unor documentații privind evaluarea amplasamentelor inițiale și a celor atribuite în compensare”

În replică, Mihai Atănăsoaiei ne-a declarat: “Dosarele plecau de la primăriile de sector, care faceau documentația și înaintau către Comisia București – care verifica dacă dosarele au tot ce le trebuie. Dacă ele veneau incomplete, atunci le trimiteam înapoi la primăria de sector ca să le completeze. După ce dosarul era complet se propunea validarea. Legea nu face referire la nici un fel de valoare la care se face transferul”

Consultați de RISE Project, avocații specializați în retrocedări îl contrazic: “Faptul că legea nu specifică în mod expres prevederi cu privire la valoarea terenurilor care sunt supuse compensării, nu înseamnă că astfel de anomalii pot fi permise. Termenul de compensare definit de Codul Civil prevede că se pot compensa două bunuri cu aceeași valoare. Au fost cazuri când anumite persoane au primit prin compensare un bun cu o valoare mai mare și au fost nevoiți să plătească diferența în bani ca să poată intra în posesia lor”.

Blocul din Floreasca

Pe unul dintre terenurile obținute în cartierul Floreasca, Stelian Gheorghe înalță în prezent un bloc de locuințe la limita parcului Verdi din Capitală. În această afacere imobiliară el îl are ca partener pe fostul tenismen Dinu Pescariu, un apropiat al afaceristului Dorin Cocoș – ambii anchetați în dosarul de corupție al licențelor Microsoft. De altfel, Stelian Gheorghe a avut la rândul lui relații de afaceri cu gruparea Bittner – Cocoș. (Detalii, AICI).

Blocul din Floreasca construit de firma lui Stelian Gheorghe și Dinu Pescariu | Foto Roxana Jipa / RISE Project

Dorin Cocoș a fost implicat și în afacerea penală prin care Stelian Gheorghe a primit despăgubiri ilegale de peste 60 de milioane de euro de la comisia specială din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților. Cocoș ar fi cerut 10 milioane de euro ca să intervină pe lângă membrii comisiei ca să faciliteze urgentarea despăgubirilor ilegale. (Detalii, AICI).

Deocamdată, Direcția Națională Anticorupție a trimis în judecată mai mulți membrii ai comisiei, printre care și fostul procuror șef al DIICOT, Alina Bica, dar și pe Stelian Gheorghe, beneficiarul despăgubirilor. (Detalii, AICI)

UPDATE: Drobul de sare

Pe 23 decembrie 2014, a doua zi după publicarea articolului, Primăria Capitalei a răspuns într-un final întrebărilor RISE Project. În acest răspuns, Primăria susține că a cerut anularea titlului de proprietate în instanță. Dar și-a retras apoi acțiunea de teamă că ar putea pierde 2 milioane de euro. Publicăm integral răspunsul Primăriei Capitalei: “Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 2, Municipiul București a solicitat în contradictoriu cu Comisia Județeană pentru eliberarea titlurilor de proprietate asupra terenurilor Municipiului București, Nicolau Georg, Iacobescu Valentin, Tatarici Niculina constatarea nulității absolute a titlului de proprietate nr. 100475 din 31.03.2010, prin care aceștia au fost puși în posesie asupra unor terenuri situate pe raza sectorului 2, în suprafață totală de 14.091,84 mp.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâții au invocat lipsa calității procesuale active a Municipalității. Prin cererea ce a făcut obiectul dosarului nr. 45205/3/2012, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, Sectia a V a, Gheorghe Stelian, coproprietar al terenurilor ce fac obiectul titlului de proprietate menționat mai sus, a solicitat obligarea Municipiului București la plata sumei de 2.000.000 euro, sumă ce ar fi putut reprezenta prejudiciul cauzat prin introducerea abuzivă a cererii de chemare în judecată cu privire la aceste terenuri. Având în vedere litigiile de mai sus, pe de o parte, întrucât prin demersurile efectuate nu s-a reușit identificarea titlului de proprietate al Municipalității asupra terenurilor respective, fapt care ar fi condus la respingerea acțiunii formulate și obligarea PMB la plata cheltuielilor de judecată, iar, pe de altă parte pentru a evita afectarea bugetului Municipalității în cazul pierderii procesului având ca obiect pretenții, s-a apreciat ca fiind necesară  stingerea litigiilor existente”.

Roxana Jipa