22/07/2014

Fostul inspector fiscal al statului român, Csibi Barna, a încercat să înființeze o organizație paramilitară pe scheletul unei structuri dizolvate la Budapesta pentru discurs fascist. Cunoscut pentru ieșirile lui publice cu discurs ultranaționalist, Csibi Barna a fost partener de afaceri cu  membrii unei grupări transfrontaliere de extremă dreapta. În ultima vreme, el a fost activ în Ucraina, unde a militat pentru autonomia maghiarilor din statul estic divizat de conflictele cu separatiștii pro-ruși.

Csibi Barna la taraba cu produse naționaliste

Csibi Barna la taraba cu produse naționaliste

Trei tineri din Harghita s-au decis, în iunie 2010, să înființeze la Judecătorie asociația Garda Secuiască. Fiecare dintre ei avea alte preocupări zilnice: Csibi Barna era inspector la Fisc în Harghita, Lorant Csiszer abia intrase în afacerile cu lemn ale familiei sale, iar Tibor Szocs era un IT-ist pasionat de expediții montane.

Ultimul a construit și site-ul „SzekelyGarda.ro” – (Garda Secuiască, pe românește) cu retorică iredentistă.

Judecătorii au respins demersul lor din două motive.

Primul, pentru că numele „gardă” era folosit de instituții ale statului și puteau să apară confuzii.  Al doilea motiv era unul mai puțin obișnuit: instanța a argumentat că „organizarea de activități militare sau paramilitare în afara unei autorități statale este interzisă.”

Cei trei au făcut recurs, dar fără succes.

DOSAR 2929-258-2010 MOTIVARE RESPINGERE INFIINTARE GARDA

Tibor Szocs a refuzat sa vorbească despre subiect, motivând că nu are acordul lui Cisibi Barna.  Al doilea fondator, Lorant Csiszer, spune că nu înțelege de ce a respins instanța inițiativa lor: „Noi eram un grup de prieteni, un grup de elită, care voia doar să păstreze tradiția secuiască din zonă și să formeze <corpul și mintea omului>, atleți, iar pentru ei (n.r.-judecătorii) eram sectă paramilitară.”

El insistă că nu a făcut niciodată parte din Garda Maghiară si că organizația pe care a vrut s-o înființeze se numea Garda Secuiască.

Csibi Barna, într-o discuție separată cu RISE Project, îl contrazice: „Garda Secuiască era, de fapt, Garda Maghiară, cea înregistrată în Ungaria. A fost pe modelul Garzii Maghiare, ce au pus ei în statut, am preluat și noi”.

Aviz de la Primărie

Tibor Szocs și Csibi Barna au devenit cunoscuți în Romania în august 2010.

Primăria Miercurea Ciuc a autorizat atunci un eveniment public la cererea lui Csibi Barna, iar manifestarea nu a rămas fără urmări. Cei doi au provocat un scandal național, după ce s-au afișat în fața unui hypermarket din Miercurea Ciuc cu mesajul: „Rușine să-ți fie. Iar ai cumpărat de la evrei!”.

RUSINE SA ITI FIE! IAR AI CUMPARAT DE LA EVREI - CSIBI BARNA

Csibi Barna spune că mesajul lor nu era unul xenofob: „Nu am atacat un evreu, ci economia lor. Economia de piață se bazează pe concurență, eu așa am învățat la facultate. În economia de piață poți zice al meu e bun, celălalt nu e bun. Era un mesaj despre o economie protecționistă a ținutului secuiesc. Adică trebuie să îți cumperi de la poporul tău și doar atât”.

Interziși la Budapesta

În Ungaria, membrii Gărzii Maghiare erau adepți ai ideologiilor fasciste ale lui Ferenc Szalasi, premier al Ungariei între 1944-1945, fost colaborator nazist și apropiat al lui Hitler.

Szalasi a fost declarat în Ungaria criminal de război și spânzurat, după Al Doilea Război Mondial, fiind acuzat pentru moartea a peste 200.000 de evrei. Printre liderii spirituali ai Gărzii de la Budapesta se mai numărau Albert Wass, declarat criminal de război de Tribunalele Poporului din România postbelică, și Miklos Horthy, regent al Ungariei în perioada interbelică și un susținător al Germaniei naziste.

În zilele noastre, asociația Garda Maghiară a fost declarată organizație fascistă.

Fondat în august 2007, ONG-ul a fost dizolvat de Tribunalul din Budapesta pentru discurs fascist, în iulie 2009.

Procesul a început după ce membrii Gărzii au atacat în mai multe rânduri așezări ale comunităților de romi din Ungaria.

În România, susținătorii Gărzii Maghiare au organizat evenimente pentru comemorarea criminalilor de război, Wass Albert și Miklos Horthy.

Csibi Barna a participat la astfel de manifestări în ultimii cinci ani, dar susține că desființarea organizației maghiare a fost abuzivă: “Dizolvarea Gărzii Maghiare este nejustă pentru că azi există garda americană, există garda națională ucraineană și sunt bine văzuți în mass media internatională. De garda maghiară toată lumea se leagă. Asta este discriminare!”

Marcă proprie

Csibi Barna face bani din vânzarea de materiale propagandistice.

La mai multe serbări câmpenești ale tinerilor maghiari din Transilvania, el a fost prins de autorități când vindea materiale cu mesaje naționalist – extremiste.

Judecătoria Miercurea Ciuc l-a condamnat, în 2011, la plata unei amenzi penale și a hotărît confiscarea mai multor produse pe care Csibi Barna voia să le comercializeze. În același an, polițiștii l-au prins în două rânduri când încerca să vândă astfel de obiecte, în Băile Tușnad și, respectiv, în Sânmartin.

În motivarea instanței sunt enumerate zeci de pixuri, autocolante, broșuri și tricouri cu Ungaria Mare.

Alte zeci de materiale erau cu mesajul „Ținutul Secuiesc nu e România!”. Lozinca a fost folosită de mii de maghiari la mitingurile proautonomie.

Însă, Csibi Barna a încercat s-o înregistreze ca marcă proprie, în 2009, făcând demersurile necesare la OSIM.

Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) s-a opus pe motiv că marca lui este „contrară ordinii publice sau bunelor moravuri.”

Despre acel episod, Csibi explică: „Am zis că voi pune pe niște tricouri acest slogan și voi face bani din asta. Asta în primul rând. Apoi, m-am gândit «ia să vedem, o instituție a statului român, cum reacționează la acest slogan, la această idee!»”.

Același slogan este și pe frontispiciul paginii oficiale al organizației pe care a încercat să o înființeze, fără succes, în 2010. (http://www.szekelygarda.ro/).

Alți naționaliști – parteneri de afaceri

În pofida sancțiunilor, Csibi Barna a fost prins și în iunie 2014 vânzând materiale de propagandă naționalistă în Miercurea Ciuc.

Obiectele i-au fost confiscate pe loc de polițiști, care au descoperit că ele aveau avize de însoțire a mărfii cu ștampila firmei SC Hunnia Serv SRL.

Când nu le vinde la tarabe, Csibi Barna le comercializează pe site-ul aceleiași firme care își are sediul la el acasă, în Miercurea Ciuc.

Hunnia Serv SRL a fost înființată, în 2009, de fosta lui prietenă, Galfi Katalin Reka, care a ieșit apoi din afacere, după jumătate de an.

Galfi Katalin Reka nu a dorit să comenteze, dar Csibi spune ca ea și-a cedat partea când relația lor a luat sfârșit.

Ofertă de produse naționaliste pe pagina firmei lui Csibi Barna
Ofertă de produse naționaliste pe pagina firmei lui Csibi Barna

În locul ei, în companie, au intrat doi membri ai „Mișcării Tinerilor Maghiari din cele 64 de Comitate” – HVIM – o altă mișcare naționalistă activă la Budapesta și în țările din regiune, inclusiv în Ținutul Secuiesc.

Cei doi erau: Szocs Csongor și Toth Balint. Lor li s-a alăturat și Konya Istvan Attila,  participant obișnuit la evenimentele organizate de HVIM.

Csongor spune că Csibi Barna l-a rugat să intre în afacere pentru că, în calitate de funcționar public, nu avea voie să fie asociat unic.

Alexandru Chiorean, șeful Fiscului Harghita, în perioada în care Csibi lucra la stat, spune că din, punct de vedere profesional, nu a avut niciodată ce să îi reproșeze acestuia, dar adaugă că în urma evenimentelor „nu mai putea ramâne.”

Evenimentele la care se referă fostul său șef s-au derulat în martie 2011.

Csibi a spînzurat atunci o păpușă cu chipul lui Avram Iancu, pe motiv că „aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi a secuilor”.

După acest episod,  șefii Fiscului l-au băgat într-o comisie disciplinară.

Sorin Blejnar,  președintele ANAF de la acea vreme, l-a mutat la Abrud – localitate istorică în care au existat mai multe conflicte între Avram Iancu și maghiarii din regiune. Mai mulți români au protestat împotriva venirii funcționarului la instituția din orașul lor.

Detașarea s-a făcut în cele din urmă la o direcție din București, dar Csibi Barna a renunțat să mai meargă la serviciu. Așa a fost concediat disciplinar.

Gruparea indezirabililor

Conducerea HVIM a avut o istorie zbuciumată în România: Gyorgy Gyula Zagyva, președinte, a fost declarat indezirabil, în martie 2014, iar Laszlo Toroczkai, fondator și politician maghiar, a fost blocat de Poliția de Frontieră, în 2013, în vama Salonta, și întors din drum.

HVIM are aproximativ 100 de membri activi în România și Ungaria și militează pentru alipirea Transilvaniei la Ungaria și pentru independența Ținutului Secuiesc.

La Budapesta, HVIM este apropiată de partidul parlamentar Jobbik, cu doctrină naționalistă. Însuși Laszlo Toroczkai, liderul HVIM, a fost ales primar independent al localității Asotthalom din Ungaria, dar susținut de Jobbik.

De altfel, Vona Gabor, președinte și fondator al Jobbik, a fost unul dintre inițiatorii Gărzii Maghiare, pe care a vrut să o reînvie Csibi Barna în România.

Csongor Szocs si Toth Balint, foștii parteneri de afacere ai lui Csibi Barna, au făcut și ei campanie electorală pentru Jobbik la alegerile europarlamentare .

Partenerii lui Csibi Barna. De la stânga la dreapta: Szocs Zoltan - șef HVIM Târgu Secuiesc, Toth Balint- fost asociat Csibi Barna, Gyorgy Gyula Zagyva - lider HVIM Ungaria și Csongor Szocs, fost asociat Hunnia Serv
Partenerii lui Csibi Barna. De la stânga la dreapta: Szocs Zoltan – șef HVIM Târgu Secuiesc, Toth Balint- fost asociat Csibi Barna, Gyorgy Gyula Zagyva – lider HVIM Ungaria și Csongor Szocs, fost asociat Hunnia Serv

 

Militant în Ucraina

În ultimul an, Csibi Barna a locuit mai mult în Ucraina, la prietena lui și a venit mai rar acasă, în Miercurea Ciuc. Acolo el militează pentru independența Republicii Rutene Transcarpatice – o regiune ucraineană în care locuiesc mai multi etnici maghiari. Ei au revendicat, în ultimii ani, autonomia față de Guvernul de la Kiev.

Csibi susține mișcarile trupelor separatiste în regiunile Donetsk și Lugansk: „Vladimir Putin este singurul care susține dreptul la autonomie a oamenilor din cele două regiuni.”

Mai mult, el afirmă că Rusia caută aliați în România pe care să-i sprijine în obținerea autonomiei Ținutului Secuiesc.

CITIȚI INTERVIUL AICI

RISE Project și jurnaliștii maghiari de la Atlatszo.hu investighează organizațiile extremiste din regiune. Proiectul este finanțat de Open Society Foundations.

Comenteaza acest articol