12/02/2015

În ultimele două decenii, politicieni și afaceriști influenți în România au dispus de conturi la filiala elvețiană a grupului bancar britanic HSBC, aflat în centrul scandalului “SwissLeaks”. Documentele ICIJ – organizație internațională a jurnaliștilor de investigație din care fac parte și membri ai RISE Project – acoperă intervalul 1974-2007 și fac parte dintr-un set de mii de acte bancare care detaliază transferuri în valoare de peste 100 de miliarde de dolari și care dezvăluie numele unor criminali, evazioniști, politicieni, celebrități sau oameni de afaceri din toată lumea. RISE Project prezintă azi alți șase titulari români de cont anonim elvețian. Deținerea unui cont bancar nu este în sine o problemă atât timp cât sumele sunt declarate la Fisc și nu provin din activități ilicite.


Nume de cod: SPHYNX

Numele fostului ministru al finanțelor, Mihai Tănăsescu, figurează pe lunga listă a acuzaților din dosarul licențelor Microsoft. Foto: Liviu Untaru/Mediafax Foto.

Numele fostului ministru al finanțelor, Mihai Tănăsescu, figurează pe lunga listă a acuzaților din dosarul licențelor Microsoft.
Foto: Liviu Untaru/Mediafax Foto.

Daniela Florentina Ganea, soția lui Mihai Tănăsescu, fost ministru al finanțelor publice și fost reprezentant al României la FMI, apare în documentele bancare de la HSBC. Soția demnitarului a avut un cont secret la această bancă între anii 1995 și 2004. Numele de cod atașat acestui profil bancar este SPHYNX.

Potrivit regulamentelor BNR, până în anul 2005, cetățenii români cu reședința în România nu aveau voie să deschidă conturi în afara țării.

În perioada când a fost creat contul din Elveția, soția politicianului era asociată cu firma Kato Aromatic, o compania egipteană prin care s-a recuperat o parte din datoria Egiptului față de România. Această datorie se ridica la suma de 276 de milioane de euro, provenea din contractele comerciale derulate cu Egiptul pe vremea lui Ceaușescu și a fost recuperată doar parțial. În procesul de stingere al acestor creanțe a jucat un rol foarte important chiar Kato Aromatic. Guvernul României a încheiat două acorduri cu firma egipteană, în 1994 și în 1996, în urma cărora s-au recuperat mai mult de jumătate din datoriile scadente în perioada 1991-1996. În această perioadă, Mihai Tănăsescu a fost șeful mai multor direcții din Ministerul Finanțelor.

Soția lui Tănăsescu a avut 10 la sută din firma Katorom Prodimpex, companie înființată în 1991 și unde 90 la sută din acțiuni au aparținut egiptenilor. În ciuda insistențelor noastre, nu am reușit să luăm legătura cu soții Tănăsescu. În actele bancare din Elveția figurează și Elena Angelescu, implicată într-o altă afacere din București a familiei Tănăsescu.

“JEANNOT”

Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și fost președinte Eximbank. Foto: Silviu Matei, Mediafax Foto.

Ionuț Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor și fost președinte Eximbank. Foto: Silviu Matei, Mediafax Foto.

Ionuț Mircea Costea. Ionuț Costea, cumnatul fostului lider PSD Mircea Geoană, a deținut în Elveția contul „Jeannot”, în perioada 1994 – 2000. Nu există date despre rulajul acestui cont. “Nu-mi mai aduc aminte de acest cont”, ne-a spus azi Ionuț Costea, care a fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor în trei Guverne CDR, între 1997 și 2000, perioadă în care a negociat împrumuturi în numele statului pe piețele externe de capital. Ulterior, Costea a devenit director adjunct în cadrul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), ocupând această poziție până în anul 2004, când s-a reîntors în România la conducerea unor bănci locale. Între 2009 și 2012, Ionuț Costea a fost numit de Guvernul PDL-PSD ca președinte al băncii de stat Eximbank. În acea perioadă, numele său a fost în centrul unui scandal public privind salariul pe care îl câștiga la banca de stat, peste 20 de mii euro pe lună. Fostul demnitar a mai fost implicat prin intermediul a trei firme cipriote în industria cuprului din România.

Vladimir Cohn, fost acționar al clubului de fotbal Dinamo București. Foto: Nicolae Chiris/Mediafax Foto.

Vladimir Cohn, fost acționar al clubului de fotbal Dinamo București. Foto: Nicolae Chiris/Mediafax Foto.

Vladimir Cohn. Fost acționar al clubului Dinamo, Vladimir Cohn a fost client al băncii din Geneva începând cu anul 2004. Între 2006 și 2007, soldul contului său a fost de aproape 3,6 milioane de dolari.Vladimir Cohn a fost implicat în mai multe afaceri în România și Elveția. De altfel, contul său de la filiala HSBC este asociat cu firma Kameran Financial AG Elveția, implicată în România în afacerea de ambalaje de carton Ecopack din Ghimbav. De-a lungul anilor, Vladimir Cohn a fost asociat cu Remus Truică, George Copos, Niculae Badea sau Cristi Borcea. Contactat de RISE Project, Vladimir Cohn a admis existența contului elvețian: “Da, sigur, dar nu vreau să discut cu dumneavoastră situația mea materială”.

Sorin Crețeanu, dosarul “Poșta” și miniștrii condamnați

În iunie 2006, magnatul Imobiliar Sorin Crețeanu, și-a creat la HSBC Geneva un profil bancar aferent contului său. Documentele #SwissLeaks arată un sold de 962.185 dolari în 2007. La cont mai este atașat și numele soției milionarului.

Contul elvețian al familiei Crețeanu

Contul elvețian al familiei Crețeanu

Sorin Crețeanu este beneficiarul afacerii care a dus la condamnarea penală a doi miniștri din guvernul Tăriceanu. E vorba despre Tudor Chiuariu (Justiție) și Zsolt Nagy (Comunicații), condamnați în dosarul “Poșta” pentru că ar fi favorizat o firmă controlată de Crețeanu care viza un teren subevaluat din patrimoniul companiei naționale Poșta Română. În acest dosar, cu excepția celor doi miniștri, DNA a formulat acuzații împotriva mai multor demnitari și a extins cercetările asupra lui Sorin Crețeanu, suspectat de complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.

Principala câștigătoare din afacerea penală cu Poșta, firma Comnord, controlată de Crețeanu, construise anterior și sediul reprezenței Citroen din București, patronată de Călin Popescu Tăriceanu. De altfel, cei doi sunt asociați direct în Clubul Vinului, o afacere elitistă ce reunește mai multe personaje controversate. Sorin Crețeanu este unul dintre milionarii discreți ai României, dar bine conectat la mediile politice, de fotbal sau de bussines. A făcut bani pe piața imobiliară, s-a implicat în fotbal devenind vicepreședinte al clubului Rapid, e partener cu magnații Puiu Popoviciu și Nicolae Badea, gineri ai demnitarului comunist Ion Dincă “Teleagă” și își petrecea vacanțele la Saint Tropez, Franța, cu fostul ministru Adriean Videanu, cercetat acum sub control judiciar la DNA. RISE Project a luat legătura cu Sorin Crețeanu, sunând la biroul acestuia de la firma Comnord. A reacționat scurt: “N-am niciun cont, nu comentez nimic, la revedere.”

Crețeanu este implicat în mai multe proiecte imobiliare, unele dintre acestea intrând constant în atenția autorităților și a media.

Jean Valvis a fost  în ultimele două decenii un important investitor în afaceri cu ape minerale. Foto: Andreea Alexandru/Mediafax Foto.

Jean Valvis a fost în ultimele două decenii un important investitor în afaceri cu ape minerale. Foto: Andreea Alexandru/Mediafax Foto.

Jean Valvis. Om de afaceri cu dublă cetățenie, greacă și elvețiană, este cunoscut în România pentru afacerile din lumea fotbalului, ca acționar al echipei Rapid București, dar și cu ape minerale.Valvis a fost proprietarul holdingului Dorna, pe care l-a vîndut, în anul 2002, gigantului Coca Cola, dar și al producătorului de lactate LaDorna, cedat în 2008 francezilor de la Lactalis. Timp de mai mulți ani, Jean Valvis a fost acționar semnificativ al clubului de fotbal Rapid București, deținând 20 la sută din echipă, alături de acționarul majoritar George Copos, condamnat în celebrul „Dosar al Transferurilor”. În prezent, Valvis dezvoltă brandurile Aqua Carpatica și Domeniile Sîmburești.

Numele lui Jean Valvis se asociază în arhiva HSBC cu două conturi secrete. Unul dintre ele aparține unei companii din British Virgin Islands, Euroengineering Consulting and Investment Company. În anul 2007, pe această firmă exista un depozit de 9.151.890 $.

Jean Valvis a spus pentru RISE Project: “Da, știu de contul firmei din British Virgin Islands. Domiciliul meu fiscal este în Elveția, eu sînt și cetățean elvețian, și cetățean grec, și ce vreau să spun e că mi-am îndeplinit toate obligațiile fiscale.

Medicul din dosarul judecătorilor

Omul de afaceri Gabriel Hanganu avea în cont peste 630 de mii de dolari în anul 2006. Medic de profesie, Hanganu a fost învinut pentru dare de mită în dosarul penal în care mai sunt acuzați afaceriștii Dan Adamescu și Iosif Armaș. În primă instanță, Gabriel Hanganu a fost condamnat la trei ani cu executare. Ca medic, Hanganu a profesat la spitalul Fundeni, însă, după 1989, și-a părăsit profesia și a activat în industria farmaceutică. El a fost și primul contact cu România al producătorul de medicamente Pfizer, care l-a numit apoi director regional. Concomitent, managerul și-a înființat propriile firme de distribuție de medicamente. Acum, omul de afaceri deține cel mai mare showroom de ambarcațiuni și yachturi din România, dar produce și case de lemn. Această ultimă afacere l-a și adus în atenția DNA. Hanganu ar fi dat mită unui judecător, acum trimis și el în judecată, ca să fie favorizat într-un proces de insolvență. Mita, trimisă printr-un lichidator, ar fi constat în cherestea în valoare de 6652 de lei ce a fost livrată în mai multe etape la ferma din Belciugatele a judecătorului. Așa a reușit Gabriel Hanganu, spun procurorii, să se eschiveze de la plata datoriilor către mai mulți creditori. Același judecător ar fi fost mituit cu 20 de mii de euro de către omul de afaceri Dan Adamescu care, la răndul lui, a încercat să-și aranjeze mai multe dosare de insolvență. Ancheta în acest caz răsunător de corupție a fost finalizată anul trecut, iar acuzațiile multiple împotriva judecătorului Mircea Moldovan i-au făcut pe magistrații primei instanțe să îl condamne la 22 de ani de închisoare – cea mai grea pedeapsă din ultimii ani primită de un judecător român.

Contactat de RISE, Gabriel Hanganu ne-a declarat: “Am fost acționar în perioada la care vă referiți la o societate comercială elvețiană, iar banca a fost aleasă de către reprezentanții acestei societăți, deschizând un cont din categoria “Private Banking”. Sumele virate în acest cont provin numai de la această societate și reprezintă dividende, ce au fost declarate și impozitate conform legislației în vigoare.”

Din documentele bancare analizate de RISE reiese că personajul care deține contul de peste 800 de milioane de dolari este un afacerist canadian de origine română care nu a avut însă afaceri la București.
Comenteaza acest articol