14/04/2016

Al doilea zăcământ aurifer din România, după Roșia Montană, a intrat în malaxorul global al unui miliardar elvețian controversat. Afacerea e derulată printr-o firmă offshore din Caraibe, dar #PanamaPapers risipește misterul din jurul acesteia.

Firma offshore a obținut anul trecut licența de exploatare minieră la Rovina, județul Hunedoara, iar RISE Project a descoperit acum că magnatul Jean Claude Gandur a fost cel care a înființat-o prin avocații panamezi de la Mossack Fonseca.

Elvețianul s-a îmbogățit tranzacționând resurse naturale prin cele mai vulnerabile zone ale planetei, în țări precum Nigeria, Congo, Gabon, Costa de Fildeș sau Irak, afectate grav de războaie și corupție.

Fosta unitate de prelucrare a aurului, mina Barza din Brad, Hunedoara / Foto: RISE Project

Fosta unitate de prelucrare a aurului, mina Barza din Brad, Hunedoara / Foto: RISE Project

Ce se întâmplă la Rovina

Zăcământul de la Rovina, Hunedoara, se desfășoară pe o suprafață 94 de kilometri pătrați și se află la o distanță de aproximativ 50 km de Roșia Montană.

Geologii estimează că în cele trei perimetre care alcătuiesc exploatarea s-ar găsi o rezervă de aproximativ 180 de tone de aur și 400 de mii de tone de cupru. Ceea ce înseamnă că, în ansamblu, zăcământul Rovina este mai important economic decât cel din vecinătate, explică Ștefan Marincea, fostul șef al Institutului Geologic Român. Diferența dintre cele două proiecte miniere este absolut naturală, ține de compoziția chimică a resursei.

samax_gold_004

La Rovina se găsește un minereu aur-cupru de tip porphyry copper, adică mai ușor de exploatat prin metoda flotației – o tehnologie care nu presupune cianurare. Proiectul va decapita totuși trei munți în Hunedoara și va genera un iaz de decantare.

La Roșia Montană, în schimb, există minereu de aur-argint, metale mai greu de separat.

Cine se pitește prin insule

Compania offshore care a primit anul trecut licența guvernamentală de exploatare la Rovina se numește Samax România Limited și a fost înregistrată în Insulele Virgine Britanice, în 1999, la solicitarea miliardarului din țara cantoanelor.

Tot în 1999, apăruse legea minelor în România. Era un context favorabil, în premieră după Revoluție, care garanta accesul investitorilor străini la resursele locale și industria de profil. Printre investitori, și elvețianul Jean Claude Gandur: tocmai vânduse o exploatare auriferă în Congo și se orienta către Carpați.

De fapt, offshore-ul deschis atunci de Gandur în Insulele Virgine este ultima verigă dintr-o schemă financiară transfrontalieră care tranzitează Canada și se închide în România. La vedere, proprietarul direct al Samax România Limited este compania deschisă Carpathian Gold Inc., listată pe bursa din Toronto, Canada.

La început, societatea canadiană era controlată de miliardarul elevețian printr-o altă companie de-a lui, asumată dintotdeauna, cu sediul operațional în Londra, dar înregistrată efectiv acum 30 de ani tot în Insulele Virgine Britanice (Addax & Oryx Group). De altfel, aceasta din urmă a achitat taxele anuale pentru offshore-ul Samax Romania Limited în conturile registratarului panamez Mossack Fonseca.

Cine-i românul din ecuație

În periplul său românesc, Jean Claude Gandur a avut un tovarăș de drum în persoana lui Alexandru Nicolici, fost director de explorare la minele din Congo pe care miliardarul le-a înlocuit cu cele de aici. Încă de la înființarea Samax România Limited în Insulele Virgine, Alexandru Nicolici devine unul dintre directorii firmei offshore.

Alexandru Nicolici, directorul Samax România

Alexandru Nicolici, directorul Samax România

“Țin minte că am ales casa de avocatura Mossack Fonseca pentru că în România apăruse legea minelor și vroiam să participăm repede la licitații. Îmi amintesc că i-am ales pe ei (n.r. Mossack Fonseca) pentru că auzisem că pot să înființeze firme în doar două săptămîni”, își amintește acum Alexandru Nicolici, intervievat de RISE Project.

În plus, condiția pusă de mine a fost ca firma să fie făcută special pentru România, să fie distinctă de celelalte societăți din grup. Deci, nu a fost făcută ca să scoatem bani din România, ci ca să atragem bani pentru investiții. Banii au venit în România, nu au ieșit”, a adăugat Nicolici.

Offshore-ul Samax a obținut primele licențe de explorare în Baia Mare, Maramureș, Oravița și Munții Apuseni. A încheiat chiar și un parteneriat cu societatea de stat REMIN Baia Mare, în condițiile în care directorul Alexandru Nicolici era demult familiarizat cu mediul și industria după ce, înainte de 1989, condusese întreprinderea Cuarț Baia Mare care explora zăcăminte de minereu.

“Am explorat, dar n-am găsit nimic. Gandur a băgat vreo cîteva milioane de euro, după care s-a retras. Probabil s-a plictist să aștepte”, povestește geologul.

Într-adevăr, Jean Claude Gandur a ieșit din actele Samax România Limited în 2004. În locul lui a intrat Dino Titaro, geologul firmei canadiene Carpathian Gold Limited, adică cel care, prin fișa postului, evalua afacerea de câțiva ani buni.

Alături de Titaro si băimăreanul Alexandru Nicolici, un alt angajat-cheie al lui Gandur a staționat în offshore-ul Samax până în 2014, pe post de președinte. Îl cheamă Peter Lehner și a fost director financiar la Addax, corporația-fanion a magnatului elvețian.

Cum arată schema azi

Concesiunile obținute de firma offshore în România au influențat treptat dinamica afacerii pe piața de capital, atrăgând investitori grei în compania Carpathian Gold Inc. listată pe bursa din Toronto, Canada.

Printre cei vizibili se numără acum cel mai mare holding aurifer din lume, Barrick Gold Corporation, cu un pachet de 9 la sută din acțiuni. Altul este Baupost Group cu 15 la sută. Baupost e fondul de investiții al miliardarului american Seth Klarman, cel care și-a jucat cartea și la Roșia Montană, împreună cu israelianul Beny Steinmetz și americanii John Paulson și Thomas Kaplan.

O dată cu descoperirile de la Rovina, entitatea canadiană devine mai vizibilă și raportează Bursei că deține în portofoliu două zăcăminte importante – unul în Brazilia, celălalt în România.

Numai că anul trecut, investiția din Brazilia a fost vândută pentru că acumulase datorii de peste 261 de milioane de dolari. Cumpărătorul a fost trustul Yamana Gold, printre directorii căreia se regăsește și Dino Titaro, același om care l-a înlocuit pe elevețianul Gandur în documentele offshore ale afacerii Rovina.

Dino Titaro apare însă peste tot. Inclusiv în compania Ore Leave Capital care a preluat în 2003 și societatea deschisă Carpathian Gold Limited (Canada), adică proprietarul Samax România Limited (Insulele Virgine Britanice) în portofoliul căruia se află exploatarea din România. În momentul preluării, miliardarul Jean Claude Gandur se afla încă printre directorii offshore-lui.

Sonda de foraj din perimetrul Samax Romania / Foto: RISE Project

Sonda de foraj din perimetrul Samax Romania / Foto: RISE Project

De ce s-a blocat afacerea

Deocamdată, singura exploatare funcțională e zăcământul descoperit la Rovina, în perimetrul ultimei mine de aur, Barza, închisă de statul român la cererea Băncii Mondiale în 1996.

Geologul Alexandru Nicolici, vechiul partener al elvețianului Gandur, sintetizează situația: “Noi nu avem nimic acum. Am băgat cam 100 de milioane în cercetare, dar proiectul (exploatarea Rovina – n.r.) nu este demarat. Am primit licența de exploatare de la ANRM, dar fără o Hotărâre de Guvern publicată în Monitorul Oficial, licența nu are nicio valoare”. Pe Nicolici îl irită instabilitatea și schimbările politice din ministere care duc la birocrație, spune el. Chiar și în cazul în care proiectul de la Rovina ar beneficia de respectiva Hotărâre de Guvern, exploatarea nu ar putea începe fără avizul de mediu.

Ultimul raport financiar al Carpathian Gold Inc, din septembrie anul trecut, arată că fondurile disponibile ale companiei nu sunt suficiente pentru a finanța proiectul din România. “Corporația continuă să urmărească alternative strategice, inclusiv o posibilă vânzare sau restructurare financiară”, se arată în raportul companiei către Bursa canadiană.

“Suntem blocați din cauză că nu avem toate aprobările. Specialiști din întreaga lume spun că proiectul e foarte bun, inclusiv BERD ne-a sugerat că ne va finanța în cazul în care dăm drumul. Au venit și companii românești interesate să intre în afacere. Le-am spus să cumpere acțiuni de pe Bursa din Toronto, noi n-avem ce face cu 1-2 milioane, cât ar fi fost ei dispuși să dea. Am investit până acum 100 de milioane de dolari în cercetare“,  explică Alexandru Nicolici.

citat_marincea_despre_samax_900px

De unde au venit banii

În general, banii au fost pompați prin împrumuturi, o soluție la care au apelat constant și acționarii de la Roșia Montană Gold Corporation, dar la un nivel mult mai ridicat.

O arată raportările la Fiscul românesc. Sucursala Samax de aici, manevrată via Caraibe-Canada, are un capital social de 20 de mii de euro, dar contabilizează datorii de peste 30 de milioane de euro. Nivelul de îndatorare a crescut constant după anul 2010. Compania nu a raportat datorii la bănci în țara noastră, iar banii pentru investiții au venit pe filiera offshore ca împrumuturi interne de la acționari.

Problemele din Brazilia și lipsa aprobărilor finale în România au păstrat cotația acțiunilor Carpathian Gold Limited la un nivel scăzut în ultimul an, ceea ce a îngreunat și finanțarea proiectului minier local. Prețul acțiunilor pe bursa canadiană s-a situat în coridorul 0,01 dolari – 0,02 dolari. Un nivel mult mai scăzut decât în cazul Gabriel Resources, compania care deține proiectul aurifer de la Roșia Montană,  listată tot pe bursa din Toronto.

Cine este Jean Claude Gandur

Miliardarul elvețian și-a început cariera de intermediar, pe modelul celebrului Marc Rich*, la casa de tranzacționare Philipp Brothers din cantonul elvețian Zug. De acolo s-a dus în Africa unde și-a înființat propria casă de comerț, Addax & Oryx Group, devenită între timp cea mai importantă casă de comerț de pe continentul negru.

Jean Claude Gandur / Foto: AFP, Mediafax Foto, ISSOUF SANOGO

Jean Claude Gandur / Foto: AFP, Mediafax Foto, ISSOUF SANOGO

A cucerit repede bunăvoința mai multor lideri africani, iar aceștia i-au acordat diferite favoruri: afaceri cu guvernul Coastei de Fildeș, decorații primite în Benin, un pașaport diplomatic de Senegal sau o funcție de consul onorific al Republicii Congo la Geneva, în perioada războiului civil.

Nigeria e țara în care Gandur a dat lovitura. S-a întâmplat în 1998, când a cumpărat acolo patru blocuri petroliere în condiții extrem de avantajoase. Au existat însă și consecințe: doi foști angajați ai companiei sale au fost condamnați și amendați în Elveția pentru spălare de bani și deturnarea unor fonduri conectate la dictatorul nigerian, Sani Abacha, un apropiat al lui elvețianului Gandur.

În perioada în care înregistra societatea Samax Romania Limited în Insulele Virgine Britanice, Jean Claude Gandur cerea registratorilor de la Mossack Fonseca să înființeze și AXMIN, un alt vehicul offshore prin care magnatul deține astăzi mai multe zăcăminte de aur în Mali, Senegal, Mozambique și Republica Centrafricană.

În urmă cu doi ani, AXMIN raporta că o groapă care s-a surpat din cauza unei ploi torențiale a ucis 25 de oameni în perimetrul minei sale de aur din Bangui, Republica Centrafricană. Compania s-a disculpat, motivând că nu a mai avut acces la mină încă din 2012, când a fost forțată să suspende operațiunile din cauza luptelor. Nu a fost singurul incident de acest gen.

 *Marc Rich a fost un comerciant internațional auto-exilat în Elveția, acuzat că ar fi încălcat mai multe embargouri și condamnat în Statele Unite pentru comerț ilegal cu Iranul și evaziune fiscală, dar grațiat de Bill Clinton. De numele lui se leagă ascensiunea mai multor oligarhi ruși.

Romana PUIULEȚ

Comenteaza acest articol