12/09/2014

Mai mulți politicieni din UDMR forțează preluarea unei păduri uriașe de la stat printr-un obscur ONG. De-a lungul anilor, demnitarii și consilierii asociației s-au folosit de pârghiile parlamentare și administrative în interesul propriei organizații. Miza afacerii: 50 de milioane de euro.

O pădure a statului cu o suprafață de douăzeci de ori mai mare decât Municipiul Miercurea Ciuc a devenit ținta unor politicieni din UDMR într-un complicat proces de retrocedare. O asociație privată revendică 21.000 de hectare ale unei foste regii a statului de dinainte de comunism doar pentru că îi poartă numele: “Bunurile Private Ciuc”.  ONG-ul a demarat anul trecut un alt proces pentru pădure după ce în ultimii paisprezece ani demersurile lor s-au blocat în mai multe instanțe judecătorești.

Asociația privată care revendică pădurea a fost înființată în anul 2000 de către doi secui.

Ei s-au ocupat doar de înființarea asociației, cedând-o apoi lui Raduly Kalman Robert, fost deputat UDMR și actualul primar al Municipiului Miercurea Ciuc, și lui Hajdu Gabor, fost ministru al Sănătății în Guvernul Radu Vasile.

Sediul asociației se află în centrul orașului condus de primarul Raduly Robert.

Sediul asociației se află în centrul orașului condus de primarul Raduly Robert.

Sediul asociației a fost plasat în clădirea organizației locale a UDMR din Miercurea Ciuc. Tot acolo își mai au birourile și senatorii UDMR Tanczos Barna și Korodi Attila (actualul ministru al mediului) – ambii implicați în ultimii doi ani în asociația privată.

Membrii fondatori au pretins la înființare că Asociația „Bunurile Private din Ciuc” este continuatoarea unei foste regii de stat care a funcționat înainte de comunism sub același nume și că, prin urmare, pădurea le revine de drept. Ei nu aveau însă un titlu de proprietate, deși legea le impunea ca înainte de înființare să prezinte și documentele care să certifice dreptul asupra terenurilor forestiere. Pentru acest motiv, instanțele le-au respins până acum solicitările.

Primarul Raduly Kalman Robert nu a putut fi contactat. În schimb, fostul ministru Hajdu Gabor ne-a spus: „Noi am înființat proprietarul pădurilor, nu am fi avut dreptul să înființăm administratorul patrimoniului Bunurilor Private din Ciuc și toate demersurile pe care le-am făcut sunt legale”.  Statutul ONG-ului pe care l-a condus îl contrazice. Activitatea principală asociației a fost încă de la început “administrarea fondului forestier al asociației”.

Fragmentul din statutul asociației care demonstrează scopul pentru care a fost înființată

Fragmentul din statutul asociației care demonstrează scopul pentru care a fost înființată

În 2012, după doisprezece ani de eforturi în care n-au obținut decât un imobil, Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au cedat conducerea ONG-ului altor politicieni din UDMR.

În noul Consiliul Director au intrat, în 17 martie 2012, mai mulți membri marcanți ai formațiunii politice: Korodi Attila - senator și actual ministru al Mediului, Tanczos Barna, senator UDMR și fost șef al Agenției Domeniilor Statului, Biro Albin - membru în Consiliul Autorității de Supraveghere Financiară, Rafain Zoltan și Becze Istvan, consilieri județeni.

Korodi Attila s-a retras în acest an din conducerea asociației. El ne-a precizat că și-a dat demisia când a devenit din nou ministrul mediului.

Consilierii asociației

Cei doi consilieri județeni au încercat să rezolve problema administrării bunurilor asociației cu puțin timp înainte de intrarea lor în conducerea ONG-ului. Au promovat un proiect de hotărâre pentru înființarea unei noi asociații, dar de drept public, care să administreze bunurile revendicate de asociația privată. La acel moment, ONG-ul nu obținuse decât un imobil în Miercurea Ciuc – o clădire în care funcționează un orfelinat.

Becze și Rafain îl împuterniceau pe președintele Consiliul Județean, Borboly Csaba, să se ocupe de înființarea noii asociații publice: „Se însărcinează președintele CJ Harghita cu demararea demersurilor legale pentru constituirea unei asociații de dezvoltare intercomunitară, care se va înființa cu unitățile administrativ teritoriale în vederea realizării unor proiecte necesare dezvoltării zonale ale membrilor, prin gestionarea/exploatarea unor bunuri de interes public local și județean, care aparțineau și aparțin Bunurilor Private din Ciuc”, se arată în expunerea de motive a celor doi consilieri județeni.

Hotărârea Consiliului a fost discutată în 16 martie 2012, cu o zi înainte de intrarea celor doi consilieri în conducerea asociației private. Prefectura a atacat apoi decizia Consiliului Județean, iar magistrații au anulat-o pe motiv că nu este legală.

Cum au argumentat cei doi consilieri inițiativa noii asociații

Cum au argumentat cei doi consilieri inițiativa noii asociații

Nu a fost conflict de interese”

Borboly Csaba, președintele Consiliului Județean Harghita, susține că nu a existat un conflict de interese în demersul colegilor săi pentru înființarea asociației intercomunitare.

Reporter: Credeți că Becze Istvan și Rafain Zoltan au fost într-un conflict de interese când au încercat să înființeze asociația de dezvoltare intercomunitară „Bunurile Private din Ciuc” în timp ce erau și în Consiliul Județean?

Borboly Csaba: Nu cred că cineva intră în conflict de interese atâta timp cât n-are de ce să intre în conflict pentru că asociația n-a fost înființată.

Reporter: Dacă asociația ar fi fost înființată, atunci ar fi fost în conflict de interese.

Borboly Csaba: Atunci aveau 15 zile conform legii să decidă unde lucrează mai departe.

RISE Project l-a întrebat pe unul dintre cei doi consilieri același lucru. Când a auzit întrebarea, Becze Istvan a închis telefonul.

Nu a fost singurul caz în care cei care au condus asociația au încercat să-și folosească funcțiile publice în interes personal.

Lege pentru propria organizație

Ca parlamentar, Raduly Kalman Robert a promovat în 2001 o inițiativă legislativă care ar fi adus beneficii substanțiale chiar asociației sale.

Propunerea deputatului Raduly avea ca scop amendarea Codului Silvic în favoarea celor care revendicau păduri de la statul român dar nu intraseră încă în posesia lor – așa cum era și cazul organizației lui. Pe scurt, propunerea lui Raduly impunea Regiei Naționale a Pădurilor să cedeze beneficiile de pe urma valorificării masei lemnoase celor care urmau să fie puși în posesie.

Articolele de lege propuse de Raduly.

Articolele de lege propuse de Raduly.

„Până la retrocedarea unor terenuri forestiere din administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, […] în proprietate privată, respectiv până la punerea în posesie conform prevederilor Legii 1/2000, Regia Națională a Pădurilor are obligația să execute lucrările tehnice silvice […] acordând proprietarilor beneficilul rezultat din valorificarea masei lemnoase. Valorificarea masei lemnoase, a altor produse nelemnoase și decontarea cheltuielilor aferente lucrărilor tehnice silvice și a celor impuse de regimul silvic se va face cu acordul viitorilor proprietari”, este precizat în articolul 17.1 pe care Raduly voia să îl introducă la acea vreme în lege.

Proiectul său nu a fost aprobat de Parlament. Experții silvici consultați de RISE Project susțin că o astfel de prevedere ar fi adus anual asociației venituri de până la treizeci de milioane de euro din exploatarea legală a lemnului. Specialiștii mai susțin că valoarea de piață a pădurii depășește astăzi 50 de milioane de euro.

Istoricul revendicărilor

În anul 2000, Cmisia Județeană de Punere în Proprietate Privată Harghita le-a pus la dispoziție celor din asociație aproape 2800 de hectare de pădure în județul Bacău (suprafața forestieră s-a aflat pe raza județului Harghita înainte de reorganizările administrativ-teritoriale din comunism).  Decizia Comisiei a fost luată atunci în baza hotărârii de înființare a ONG-ului.

Direcția Silvică Bacău a refuzat să le dea pădurea și a atacat hotărârea Comisiei Județene la Judecătoria Miercurea Ciuc. Aici li s-a respins acțiunea. Recursul de la Tribunal a avut aceeași soluție, iar, în final, Curtea de Apel Tg. Mureș a dat dreptate statului, susținând că asociația a forțat legea: „Este cât se poate de evident că (…) Asociația Composesorală Bunurile Private din Ciuc dorește să fie recunoscută succesoarea de drept a fostei persoane juridice sau Regiei cu același nume, Bunurile Private din Ciuc, dar ocolește atât dispozițiile privind constituirea asociațiilor și fundațiilor, cât și cele privind autorizarea societăților și a regiilor autonome”, se arată în hotărârea instanței.

Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au dat din nou în judecată statul, solicitând să le fie recunoscut statutul negat de Curte, acela de continuator al fostei regii „Bunurile Private din Ciuc.” Judecătoria Miercurea Ciuc le-a aprobat cererea.

Cu noua hotărâre, primarul Raduly și fostul ministru Hajdu s-au dus la Direcțiile Silvice Harghita, Bacău și Neamț și au cerut aproape 21.000 de hectare de pădure. Acolo au fost refuzați din nou, iar politicienii s-au întors din nou în instanță.

Magistrații le-au respins cererea și de această dată pe motiv că „preluarea denumirii și cuprinderea în statut a fostelor proprietăți deținute de vechea persoană juridică Bunurile Private din Ciuc, nu înseamnă identitatea (n.r.- acelei) persoanei juridice.”

Cu toate acestea, Raduly Kalman Robert și Hajdu Gabor au notificat în 2006 comisiile locale de punere în proprietate din mai multe comune harghitene ca le fie recunoscut dreptul de proprietate al asociației pentru pădure.

Nici una dintre localități nu le-a dat vreun teren invocând hotărârea Curții de Apel în care magistrații au argumentat că ONG-ul politicienilor nu era îndreptățiți să revendice proprietățile care au fost ale statului în anii ’40.

Asociația a contestat deciziile autorităților locale la Comisia Județeană pentru Proprietate Privată și nici aici nu li s-a dat câștig de cauză, așa că au continuat să atace statul în instanțele de judecată. Magistrații nu le-au mai dat câștig de cauză.

Cu toate acestea, Consiliul Județean Harghita a avizat, în 2004, retrocedarea unui orfelinat din Miercurea Ciuc către asociația politicienilor. Imobilul era situat pe un teren de 30 mii de metri pătrați la ieșirea din Miercurea Ciuc. La acel moment, existau deja două hotărâri judecătorești care arătau că Asociația „Bunurile Private din Ciuc” nu este una și aceeași cu fosta regie autonomă de stat. „Preluarea denumirii și cuprinderea în statut a fostelor proprietăți deținute de vechea persoană juridică Bunurile Private din Ciuc, nu înseamnă identitatea (acelei) persoanei juridice”, se arată într-una dintre motivările magistraților.

Noua conducere a asociației a demarat un alt proces, în 2013, la Judecătoria din Toplița. Comisia Județeană pentru Punere în Posesie Privată Harghita și mai multe comune au fost somate să cedeze 21.000 de hectare de păduri și teren agricol. Judecătorii au respins demersul ONG-ului, dar hotărârea poate fi atacată la Tribunalul Harghita.

Victor Ilie

Comenteaza acest articol