Secretul sinistru pe care îl știe ministrul

Masacrul verde are trei perspective.

A hoțului. De data acesta îl cheamă Călin Bâlc și a lucrat la Romsilva ca șef de district în direcția Silvică Cluj între 2003 şi 2013. În urmă cu patru ani, s-a confesat jurnaliștilor RISE. El și alți angajați Romsilva au furat organizat lemn din Apuseni, în timp ce banii din contrabandă finanțau campanii electorale și îmbogățeau directorii din Regia Națională a Pădurilor, câțiva polițiști și niște afaceriști din Cluj. Ascultați-l aici:

A statului. Volumul real dispărut anual din pădurile noastre, timp de un deceniu, se ridică la 38,6 de milioane de metri cubi. De două ori mai mult decât în raportările oficiale. În fiecare an din ultimii zece a fost tăiată ilegal o pădure de două ori cât Bucureștiul. Cifra a fost ascunsă oficial, dar RISE a obținut documentele întocmite de specialiștii Inventarului Forestier Național (IFN), un departament nou al statului, impus de legislația europeană, care colectează date din păduri pentru strategiile naționale în domeniu.

A ministrului Ioan Deneș. Demnitarul PSD de la Ape și Păduri a fost avertizat din timp, specialiștii i-au propus soluții concrete, dar a luat măsuri inverse, apoi a mușamalizat situația, iar ministerul său a dezinformat public, girând astfel o catastrofă de siguranță națională. Cât timp procurorii DIICOT investighează cazul, noi spunem vă povestea. 

---

PANICĂ x 2

Suntem în 23 noiembrie 2018, pe Calea Plevnei, București. Înghețul trosnește sub bocancii oficialilor din Ministerul Apelor și Pădurilor. Oamenii se grăbesc la ședința cu rezultatele IFN (ciclul al II-lea), după cinci ani în care specialiștii silvicultori au luat la pas pădurile României.

Cifrele arată o creștere spectaculoasă a resursei exploatate. Mai multe păduri, mai mult lemn de tăiat. Firmele din industrie sunt optimiste. Agenda lor a fost susținută constant din minister și parlament. 

Veștile sunt aduse de Gheorghe Marin, șeful IFN. Printre ele, catastrofa: lemnul dispărut anual se ridică la 38,6 milioane metri cubi. Cu 20 de milioane mai mult decât ce garantează autoritățile că se doboară legal.

Diferența fiind atât de mare, specialiștilor li se cere să repete calculele, dar rezultatele sunt aceleași. S-ar fi tăiat de două ori mai mult decât a fost raportat.

“Doar că România nu are o strategie privind resursa lemnoasă. Altfel, cifra de 38,6 de milioane nu se discuta doar în acea sală, după uși închise. Era dezbătută public, cu măsuri urgente. Ministerul nu ascundea cifra și-și asuma reformarea sistemului. Vă imaginați ce dezastru! E o diferență uriașă față de datele oficiale”, comprimă sursa noastră din minister.

Inclusiv Florin Stoican, președintele Asociației Parcul Natural Văcărești și fondator al Parcului Național Buila Vânturarița, crede ca angajații din minister și Institutul de Silvicultură au acționat sub presiune.

Cifra este reală, adaugă Stoican. Prin calcule proprii, cu date din cele două inventare, i-a ieșit și lui un volum de peste 30 de milioane mc exploatați anual: “Industria consumă 10-12 milioane mc, acolo să zicem e cât de cât mai ușor de contabilizat. Mai știm cât exploatăm oficial, aproximativ 18 milioane, dar și că pe calculele din strategia energetică, care este un document public, aproximativ 20 de milioane se duc pe încălzire. Poate nu sunt 38 de milioane și există erori. Dar de la 18 la 32 e o diferență uriașă care nu poate fi justificată doar cu lemn de foc”. 

Citește interviul integral cu Florin Stoican AICI

 

HARTA DEZASTRULUI

Dar cum s-a ajuns la 38,6 milioane de metri cubi? 

Primul ciclu de monitorizare al IFN s-a realizat în perioada 2008-2012. O rețea virtuală de suprafețe, cu toți factorii măsurați incluși, a fost suprapusă peste pădurile României. Rezultatele extrapolate la nivel național au fost publicate, iar la sfârșitul anului 2015 a apărut prima estimare a lemnului tăiat ilegal: 8 milioane de metri cubi. Numai că cifra asta era una intermediară (lemnul ilegal calculat de IFN între 2008 și 2012, plus primii doi ani din ciclul următor). 

Statistica e pripită, au sărit imediat greii din industria lemnului. Calculele nu reflectă realitatea. Abia la „recensământul” următor, spuneau ei, tăierile ilegale pot fi estimate corect.

Zis și făcut. A urmat etapa a doua în perioada 2013-2017. Vizitând din nou, timp de cinci ani, pădurile verificate inițial, inspectorii au inventariat, pur și simplu, arborii care au dispărut între cele două cicluri de măsurători. Dimensiunile cioatelor i-au ajutat să calculeze volumul de lemn exploatat.

Restul e matematică. Dacă media volumului anual exploatat în România este de 18 milioane de metri cubi, oficial, iar analiza IFN susține că ar fi 38,6 de milioane, atunci diferența de 20,6 milioane nu poate fi acoperită de acte. Altfel spus: lemn tăiat ilegal. 

La 50 de euro metrul cub, adică prețul lemnului de foc (cel mai mic din piață), rezultă că se fură aproape un miliard de euro, ca în codru. Și direct din el.

RISE a obținut analizele IFN (ciclul II), documente ascunse de opinia publică, la care au avut acces exclusiv oficialii din ministerul pădurilor. Vorbim despre pagini și tabele care arată realitatea îngrijorătoare la nivel național, pe regiuni, forme de proprietate, categorii de vârstă și diametre. 

Regiunea cea mai afectată de tăieri este Transilvania cu 18,7 milioane mc media anuală exploatată. Urmează Moldova cu 11,9 milioane mc, apoi Muntenia cu 8 milioane mc.

Proprietățile private sunt în topul prăduielii, potrivit datelor. Pe locul doi – pădurile care țin de administrația locală, iar pe trei – cele administrate de regia națională Romsilva.

Pe parcurs, inspectorii au mai contabilizat nereguli flagrante, cum ar fi arborii scoși complet din rădăcini, fără cioate măsurabile, dar care ar fi echivalat unei păduri de peste 60.000 de hectare, puși laolaltă. De patru ori cât suprafața municipiului Timișoara, de pildă.

Și cine a mușamalizat povestea?

 

TOT CE NU TREBUIA SĂ ȘTIM

Ne întoarcem în noiembrie anul trecut, la Ministerul Apelor și Pădurilor. 

Îngroziți de rezultatele prezentate de Gheorghe Marin, șeful IFN, trei directori din minister (Dănuț Iacob, Dan Achim și Ilie Mihalache) trec la acțiune și semnează o notă către ministrul Ioan Deneș. Trebuie măsuri urgente! 

Documentul ajunge efectiv la secretarul de stat pe păduri, Daniel Coroamă, care îl semnează și el. De aici, țop pe biroul ministrului Deneș. Apoi, liniște.

RISE a găsit nota internă. Conține șase pagini și este înregistrată pe 6 decembrie 2018. Cei trei directori propun soluții imediate și solicită ministrului „analize serioase asupra cauzelor dispariției unui volum semnificativ de lemn din vegetația forestieră”, în condițiile în care “volumul anual al arborilor măsurați în IFN 1 și neidentificați în IFN 2 este de 38.6 milioane mc/an, iar volumul mediu recoltat în perioada 2013-2017 este de 18.136 milioane metri cubi.”

A doua zi, pe 7 decembrie 2018, ministrul Deneș este invitat la Forumul Pădurilor unde au fost publicate oficial rezultatele măsurătorilor din IFN. În discursul său, nu se referă deloc la subiectul alarmant. Toate sunt bune, pădurile cresc, asigură demnitarul PSD. 

Niște date trebuiau oferite însă, așa că ministerul apelează la un artificiu pentru a păcăli opinia publică: comunicatul oficial de presă prezintă un rezumat al verificărilor IFN, numai că cifrele finale privind volumul recoltat sunt înlocuite cu cele ale Institutului Național de Statistică din perioada 2013-2018. Care sunt mult mai blânde.

Evenimentul „Forumul Pădurilor” din 7 decembrie 2018 a fost organizat de actorii principali din industria lemnului și moderat de Cătălin Tobescu, reprezentant Fordaq și fost consilier al ministrului Ioan Deneș. Tobescu fost revocat din funcție după ce a atacat public angajații ministerului de interne și pe cei ai Gărzii Forestiere, când făceau controale la Bistrița anul trecut și verificau tranzacțiile unor mari companii suspectate că prelucrau lemn tăiat ilegal. Una dintre firmele apărate de domnul consilier aparține afaceristului Traian Larionesi, furnizor de bază pentru austriecii de la Holzindustrie Schweighofer.

Alături de Tobescu, în prezidiu s-au mai aflat Ciprian Muscă (consilierul personal al ministrului) și Gheorghe Marin (directorul IFN), cel care prezentase ministerului cifrele dezastrului. Toți trei au participat la moderarea discuțiilor și știau adevărul din spatele rapoartelor, dar au tăcut mâlc inclusiv atunci când au fost întrebați direct.

La conferința de presă, în fața jurnaliștilor, Gheorghe Marin nu a negat existența unui volum imens, dar a refuzat ostentativ să discute despre cifra de 38,6 milioane de metri cubi, pe care chiar el o prezentase oficialilor. “Să răspundă ministerul”, a răspuns sec directorul IFN la întrebările jurnaliștilor.

Doar că instituția, prin consilierul personal al lui Deneș, s-a făcut că plouă: “Această cifră de 38 de milioane, vehiculată în spațiul public, nu am scris-o noi în inventarul forestier. Ministerul nu a primit această cifră.”

Azi, contactat fiind de RISE, Ciprian Muscă, fostul sfătuitor al ministrului pădurilor, a schimbat retorica. „Cifra a existat și s-a discutat la minister. Nu-mi aduc aminte exact ce am spus la Forumul Pădurilor. Întrebați la minister de ce nu a fost publicat volumul acesta”, Și în plus, mai spune Muscă, Institutul de Cercetări Silvice (ICAS) trebuia să clarifice datele din IFN, nu era în responsabilitatea lui să o facă.

Din punctul de vedere al lui Gheorghe Marin, directorul IFN, totul s-a stabilit anul trecut: “când le-am adus la cunoștință oficialilor din minister volumul dispărut”.

Cine a mușamalizat cifrele? „E o poveste lungă și complicată”, oftează Gheorghe Marin: „Directorul ICAS (n.r. – Institutul de Sivicultură), Ovidiu Badea a propus ca să nu se avizeze pentru că nu are acoperire statistică. Nu vreau să fac comentarii cu privire la motivul pentru care nu a fost avizat. Ce înțelege dumnealui prin acoperire statistică, nu pot să-mi dau seama.”

Instititulul de Silvicultură se află în subordinea Ministerului Educației, specializat fiind pe cercetări în vederea gestionării pădurilor. Directorul Ovidiu Badea, a dezvăluit presa în iulie, este cel mai bine plătit bugetar, cu 38.000 de dolari pe lună. O leafă de zece ori mai mare decât a președintelui Iohannis.

Și sursa noastră din IFN dezvoltă subiectul acoperirii statistice:

„Dacă analizați cifrele publicate, veți observa că unele volumele calculate depășesc eroarea de eșantionare de 3%. De exemplu, pentru categoria terenuri cu vegetație forestieră și arbori din afara pădurii, există date publicate cu erori de 78%, chiar și de 159%. Asta nu i-a împiedicat pe cei din comisia de avizare să aprobe publicarea. Sau creșterile anuale de pe acel segment. Dar, culmea, s-au ferit să scoată la lumină exact volumul dispărut din fondul forestier, adică cele 38 de milioane mc, pentru că ar exista o eroare de eșantionare de 4,7%. E singura cifră neavizată.”

Directorul ICAS, Ovidiu Badea, crede că dezbaterea rezultatului final în spațiul public este o greșeală: „Nu eram eu director când s-a dat volumul la Ciclul II, nu că fug de responsabilitate. Sunt specialist în problema asta. Acest volum nu avea voie să plece din institut. La comisia de avizare s-a votat că e o cifră ireală și nu trebuie să fie dată publicității. Pentru că nu putem deruta opinia publică. Și cele cu erori, de care spuneți, sunt  greșeli, dar una ca asta e extrem de importantă.”

Pe directorul ICAS îl contrazice un specialist IFN care a participat la recoltarea datelor din ambele cicluri. Rezultatele din teren nu pot fi contestate, susține George Gârbacea,  iar marjele de eroare din calcule se află în limite rezonabile: 

“Supoziția mea e că motivul pentru care nu a fost făcut public acest volum este diferența foarte mare între volumul raportat de INS și cel din datele IFN. Probabil a fost și o alegere politică, nu neapărat științifică, să nu fie publicate datele ca să nu fie zarvă. (…) Ceea ce au făcut ei, ministerul și institutul, se numește data cherry picking (n.r. – culegere selectivă de date). Toată lumea face asta, dar ministerul ar trebui să urmărească interesul public și al cetățeanului.”

Specialistul Gârbacea ne-a povestit că a scris până și o interpelare pentru un parlamentar, în ideea ca volumul descoperit să fie făcut public, dar ministerul a refuzat. E revoltat: ”IFN a fost sabotat de minister și de oameni din institut. După ce au fost publicate rezultatele din ciclul II, ministerul nu a mai dat niciun ban pentru ciclul III. Tot acest timp pierdut va afecta foarte mult datele culese. Riscăm să pierdem specialiștii care au acumulat experiență în toți acești ani. Părerea mea este că nu-și doresc să monitorizeze cu adevărat pădurea. Ministerul vrea să știe ce e în padure, dar fără să afle și societatea. Doar un grup. Nu e normal.”

PROCURORII ANTI-MAFIA AU INTRAT PE FIR

Problema traficului de lemn a fost analizată și de Consiliul Concurenței. Ultimele rapoarte despre piața primară a resursei arată că “ponderea tăierilor ilegale, în România este, în continuare, semnificativ mai mare decât în restul Uniunii Europene și că tăierile ilegale afectează în mod grav sectorul silvic şi industriile conexe, cât şi încasările la bugetul de stat. Există o tendință de creștere a lemnului tăiat ilegal, care este consumat ca lemn de foc.“ 

În 2018, același Consiliu al Concurenței atrăgea atenția că pe baza informațiilor puse la dispoziție de Ministerul Apelor și Pădurilor “masa lemnoasă recoltată la nivel național este cuprinsă între 23.900 milioane mc şi 29.900 milioane mc, comparativ cu 17.8 milioane mc, recoltați în mod legal la nivel național, conform INS“. 

Altfel spus, autoritățile știu încă din 2014 că în pădurile României se exploatează aproape dublu decât apare în acte.

Cifra de 38,6 milioane mc a fost inclusă de Consiliul Concurenței în cel mai recent raport despre piața lemnului de foc.  

„Nu știu dacă e 38 sau 32, cât am calculat-o eu. Trebuia publicată, oricum. Și din acel moment, era treaba instituțiilor statului să verifice de unde diferența”, este de părere activistul Florin Stoican. 

Discutată în două ședințe CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării), problema tăierilor ilegale este considerată o amenințare la securitatea națională, iar procurorii DIICOT au intrat și ei pe firul datelor băgate sub preș, întrebându-se cine a decis să fie liniște și dacă realitatea din teren confirmă rezultatele IFN. 

Mai mulți oficiali din minister și Institutul de Silvicultură au fost deja audiați. Printre ei sunt directorii din minister care au trimis nota de informare la cabinetului ministrului și Ciprian Muscă, fostul consilier personal al lui Deneș. Între timp, Muscă a devenit președinte de patronat (Asociația Forestierilor din România).

Ministrul pădurilor Ioan Deneș, ne-a cerut să-i trimitem întrebările prin sms, dar până la ora publicării acestui material nu a răspuns.

 

Andrei CIURCANU

---

Citiți și

Rețeaua Schweighofer: cine a tăiat șI cât a câștigat

Harvard și Ikea, afaceri cu păduri traficate

Sau vizionați documentarul Clear cut crimes

Mai multe articole despre păduri, AICI