Conexiuni

  • Toate

Caz Scolopax-Mita

3 legaturi

21 ianuarie 2014
Nr. 37/VIII/3

COMUNICAT

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Oradea efectuează acte de urmărire penală faţă de inculpaţii:
LIPAN SECU DRAGOŞ, administrator delegat al societăţii comerciale S.C. Scolopax S.R.L. Bran – Sohodol, jud. Braşov, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită şi spălare a banilor, ambele în formă continuată
LIPAN SECU MARIANA (soţia primului menţionat), în sarcina căreia s-au reţinut complicitate la infracţiunea de luare de mită şi spălare a banilor, ambele în formă continuată

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori au rezultat următoarele:
În perioada 2007 – 2009, în calitate de administrator delegat al societăţii comerciale S.C. Scolopax S.R.L. Bran – Sohodol, jud. Braşov (societate ai cărei asociaţi sunt o persoană juridică și una fizică străine), inculpatul Lipan Secu Dragoş a pretins de la doi denunţători şi, prin intermediul soţiei sale, inculpata Lipan Secu Mariana, a primit suma totală de 4.450.000 lei, contravaloarea unui sejur efectuat în Gran Canaria de către inculpaţi împreună cu denunţătorii în vara anului 2007 şi un autoturism marca Chrysler Sebring, pentru ca, în numele societăţii comerciale S.C. Scolopax S.R.L. Bran – Sohodol, jud. Braşov, să cumpere de la denunţători terenuri forestiere, la preţurile şi în condiţiile stabilite în prealabil de Lipan Secu Dragoş şi de denunţător.
În perioada 2008 – 2009, inculpaţii Lipan Secu Dragoş şi Lipan Secu Mariana au disimulat adevărata natură a provenienţei sumei de 4.450.000 lei şi a autoturismului marca Chrysler Sebring, primite cu titlu de mită, prin încheierea unor contracte de donaţie mobiliară şi a unui contract de vânzare cumpărare.

Celor doi inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, iar la data de 20 ianuarie 2014, respectiv 21 ianuarie 2014, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora pentru 24 de ore.

La data de 21 ianuarie 2014, inculpaţii sunt prezentaţi Tribunalului Bihor cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Facem precizarea că punerea în mişcare a acţiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie.

Infografic

TATIKA INVESTMENTS LIMITED

22 legaturi

Firma cipriota Tatika deține multe investiții în economia românească si este conectată la rețeaua de afaceri a lui Puiu Popoviciu. În noiembrie 2012, Tatika l-a acționat în judecată pe brokerul fugar-Cristian Sima.

Infografic

Schimb terenuri cu MApN

1 legatura

În acest dosar, Gigi Becali a fost judecat alături de fostul ministru al Apărării Victor Babiuc, fiica acestuia, Ioana Cristina Anca Babiuc, şi de fostul şef al Marelui Stat Major General, Dumitru Cioflină. Potrivit procurorilor DNA, în perioada 1996-1999, cei doi demnitari ai Ministerului Apărării au încheiat cu Gigi Becali două contracte de schimb imobiliar, prejudiciind statul român cu aproximativ 890.000 de USD. Astfel, prin semnăturile lui Babiuc şi Cioflină, MApN i-a dat lui Becali 20,9 Ha în oraşul Voluntari, primind în locul lor 21,5 Ha în comuna Ştefăneşti (localitate în care preţul terenului este mai scăzut decât în Voluntari). Pe lângă faptul că schimbul nu era echitabil, Cioflină şi Babiuc nu au respectat nici procedurile administrative pentru un astfel de transfer. Mai mult, MApN nu avea în realitate nevoie de un teren la Ştefăneşti, procurorii considerând că, pentru a oferi alibi unui schimb inutil de terenuri, Cioflină a stabilit, cu de la sine putere, necesitatea amenajării unui obiectiv militar la Ştefăneşti – substituindu-se, astfel, CSAT-ului.  Un ultim detaliu:  când încă nu intrase în posesia terenului din Voluntari, Gigi Becali a încheiat un contract prin care s-a angajat să-i vândă fiicei lui Babiuc 700 mp din terenul pe care avea să-l primească de la Armată, prin semnătura tatălui acesteia. Cei patru inculpaţi au fost judecaţi pentru abuz în serviciu şi luare de mită (Victor Babiuc), complicitate la luare de mită (Ioana Cristina Anca Babiuc), abuz în serviciu (Dumitru Cioflină) şi complicitate la abuz în serviciu (Gigi Becali). Cei patru au fost achitaţi, în mai 2012, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Infografic

Gigi Becali

24 legaturi

Gigi (George) Becali (n.25.06.1958) este unul dintre cele mai colorate personaje ale vieţii publice din România. Născut într-o familie de ciobani macedo-români, stabilită lângă Bucureşti, Becali s-a impus în atenţia mass-mediei graţie relaţiilor lui din lumea fotbalului, mai ales după ce a cumpărat echipa Steaua Bucureşti. Averea lui, plasată, astăzi, în diverse active, îşi are originea în nişte suprafeţe foarte întinse de terenuri, localizate lângă Bucureşti, pe care le-a cumpărat de la oameni simpli în anii 1990 şi 2000. Pe măsură ce oraşul s-a extins şi numărul tranzacţiilor imobiliare a crescut, valoarea terenurilor a explodat, îmbogăţindu-şi proprietarul. Revista “Capital Top 300” l-a plasat, în 2008, pe locul 1 în clasamentul celor mai bogaţi români. Principalele societăţi comerciale pe care le deţine (Uzina de armament din Drăgăneşti, Avicola Iaşi, Arcom SA, Fotbal Club Steaua) sunt în insolvenţă sau i-au adus litigii cu instituţiile statului. Concomitent carierei antreprenoriale, Becali a fost implicat în numeroase dosare penale: complicitate la abuz în serviciu, mită, sechestrare de persoane, fals în înscrisuri, instigare la mărturie mincinoasă etc. A fost, de asemenea, dat în judecată pentru insultă şi calomnie. Prietenia lui cu diverşi lideri ai crimei organizate, ca Nicu Gheară sau Beinur Nuredin, e binecunoscută. În 2004, Becali a intrat în politică, preluând Partidul Noua Generaţie şi devenind liderul acestuia. Discursul lui, pigmentat cu injurii, bazat pe exaltarea amintirii Gărzii de Fier, partid politic fascist din politica interbelică a României, a fost asimilat forţelor de extremă dreaptă din Europa. În luările sale de poziţie, nu s-a sfiit niciodată să-şi insulte interlocutorii, agresându-i cu remarci rasiste, misogine şi homofobe. În acelaşi timp, a plătit sume mari de bani pentru finanţarea unor acţiuni caritabile: reconstrucţia unor sate distruse de inundaţii, ctitorirea de biserici, susţinerea unor intervenţii medicale şi a înfiinţat Fundaţia Creştină “George Becali”. În 2009, a devenit membru al Parlamentului European, fiind ales pe listele Partidului România Mare, grupare politică notorie pentru atitudinea ei naţionalist-xenofobă. În 2012, a fost primit în Partidul Naţional Liberal, garantându-i-se că va candida într-un colegiu de deputat din partea USL.

Infografic

Ovidiu Constantin Pop

8 legaturi

Ovidiu Constantin Pop (n. 21.09.1972), poreclit “Ghere”, este considerat a fi fost şeful zonal din Sibiu al clanului condus de Ioan Clămparu între 2001 şi 2004. Potrivit anchetatorilor, Ovidiu Pop l-a întâlnit şi s-a împrietenit cu Ioan Clămparu în închisoarea Aiud când fiecare dintre cei doi îşi ispăşea propria pedeapsă pentru omor.  “Ghere” este originar din Drobeta Turnu Severin, localitate unde şi-a început cariera infracţională, la vârsta de 18 ani, când a ucis un tânăr întâlnit pe stradă. După ieşirea din închisoare, Ovidiu Pop s-a stabilit la Sibiu, a reluat legăturile cu Ioan Clămparu şi s-a înrolat în reţeaua acestuia de proxenetism. Cei doi au devenit chiar rude, Clămparu botezându-i băiatul. Procurorii susţin că Ovidiu Pop a cheltuit o mare parte din banii câştigaţi din proxenetismul desfăşurat în Spania, pe numele părinţilor săi, Vasile Pop şi Constanţa Pop, dar şi pe numele concubinei sale, Maria Bică – mama copilului său.

În 2010, în timp ce se afla în libertate, aşteptând o condamnare definitivă în dosarul Clămparu, Ovidiu Pop i-a devenit asociat lui Beinur Nuredin – cap al crimei organizate de pe litoral. Acesta i-a cerut ajutorul pentru a-l intimida pe un bijutier din Sibiu a cărui familie întârziase să plătească o datorie către un om de afaceri turc, prieten cu Beinur. Pentru implicarea în acest caz, Pop este judecat sub acuzaţia de şantaj şi în celebrul dosar Beinur.

Infografic

Ioan Clamparu

8 legaturi

Ioan Clămparu (n. 29.10.1968) este considerat a fi fost şeful uneia dintre cele mai mari reţele de proxenetism din Europa ultimelor decenii. Clămparu şi-a început cariera infracţională în 1988, când a omorât în bătaie o persoană întâlnită întâmplător pe străzile oraşului lui natal, Botoşani. Pentru această faptă a stat la închisoare zece ani, între 1988 şi 1998. Aici şi-a cunoscut o parte dintre asociaţii de mai târziu, împreună cu care, între 2001 şi 2004, a pus pe picioare o reţea de proxenetism care exporta sute de femei din România şi Republica Moldova în capitala Spaniei. Multe dintre tinerele care au ajuns să lucreze pentru reţea erau, iniţial, induse în eroare, spunându-li-se că merg la Madrid pentru a se angaja ca dansatoare, cameriste, chelneriţe etc. Abia după ce ajungeau acolo, erau confruntate cu adevăratele lor responsabilităţi şi constrânse să se prostitueze în parcul madrilen Casa de Campo.  Plasate în posturi fixe, instruite să accepte doar clienţi spanioli, obligate să nu vorbească niciodată între ele, femeile erau urmărite din maşini de către proxeneţi care patrulau pe aleile parcului, la volanul unor maşini închiriate. Potrivit procurorilor, în fiecare seară, un număr de 120-150 de prostiuate erau aduse în parc, puse să producă bani pentru cei aproximativ 40 de membri ai clanului.  Dacă refuzau să se prostitueze, erau bătute, ameninţate cu moartea, terorizate de promisiunea că şi familiile lor din România aveau să fie  ucise.

Reţeaua a fost parţial destructurată în 2004, când 13 dintre locotenenţii lui Clămparu au fost arestaţi. Acesta din urmă a reuşit să se facă nevăzut din calea poliţiei şi a fost judecat în lipsă, de către instanţele din România care l-au condamnat la 13 ani de închisoare. În septembrie 2011, obosit să se ascundă, Clămparu s-a predat autorităţilor spaniole, care l-au judecat şi l-au condamnat, la rândul lor, la 30 de ani de închisoare.

Infografic

Angela Stoica

8 legaturi

Angela Stoica (07.02.1976) – poreclită “Angelica Cămătaru” – este sora de mamă a fraţilor Ion şi Vasile Balint, alias Nuţu şi Sile Cămătaru. Alături de Sile, Angelica, descrisă ca fiind foarte violentă, este considerată şefa industriei de prostituţie a clanului. Ea şi-a început cariera de proxenetă încă de la vârsta de 18 ani. În vara lui 1994, a găzduit mai multe fete din provincie într-un apartament din acelaşi imobil în care locuia (Aleea Imaşului nr.7, bloc nr. 42), fete pe care, seara, le scotea în oraş ca să se prostitueze la Cazinoul Victoria şi la discoteca Bulevard.  Condamnată iniţial la trei ani şi şase luni pentru proxenetism, a petrecut doar un an în închisoare, între septembrie 1999 şi septembrie 2000. Patru ani mai târziu, a fost din nou arestată pentru acuzaţia de proxenetism. De data aceasta, modul de operare al surorii Cămătaru se radicalizase. Între 2001 şi 2004, protejată de fraţii săi, Angelica Cămătaru a devenit liderul prostituţiei de la discoteca Herăstrău. Lua taxă de protecţie de la alţi peşti, îşi sechestra prostituatele în locuinţe din Ferentari, le bătea cu săbii şi bâte, răpea prostituatele altor proxeneţi, îşi scotea victimele pe străzi cu documente de identitate false, care să ascundă faptul că erau minore. În 2008, a fost condamnată la zece ani de închisoare pentru aceste fapte, pedeapsă la care s-au adăugat cei doi ani rămaşi neexecutaţi din condamnarea anterioară. Principalele ajutoare ale Angelei Stoica: Costel Urzică, Constantin Stoica (frate) şi Smaranda Stoica (mama).

Infografic

Silviu Dudita – Fluturica

7 legaturi

Silviu Dudiţă (n.23.02.1967) – alias “Fluturică” – este printre cei mai vechi asociaţi ai fraţilor Cămătaru şi unul dintre membrii clanului care stăpâneşte o proprie piramidă de putere.  Condamnat penal de patru ori, pentru furturi, şantaj, sechestrare de persoane, proxenetism şi crimă organizată, Fluturică iese în evidenţă faţă de ceilalţi membri ai clanului prin violenţa lui extremă şi prin numărul mare de proprietăţi imobiliare pe care le deţine. Potrivit investigaţiilor RISE Project, el are case şi apartamente la următoarele adrese: Strada Crizantemelor nr.3 (loc tradiţional în care îşi tortura victimele), Strada Petre Ispirescu nr. 60, Strada Petre Ispirescu nr. 71, Strada Baltagului nr.6, Bloc V-76A, Strada Popa Iancu nr.78, Strada Petre Păun nr.3 şi Strada Odei nr.77.  Fluturică este căsătorit cu Corina Dudiţă, are doi copii şi este fratele lui Marcel Dudiţă, fondatorul companiilor Dudiţă şi Fii (!), Dudiţă International şi Casa Rustic Vyk Mark. Episoade marca Fluturică: 1. Pe 22 februarie 2004, în timp ce serba ziua de naştere a fiului său într-un restaurant din Rahova, îi bate şi îi umileşte pe membrii orhchestrei muzicale, pe ospătari şi pe patroana localului, cerându-le să ţină deschis şi să cânte până la ziuă. 2. Pe 3 martie 2004, răzbunându-se pe cineva care dăduse clanului instrucţiuni greşite despre înmatricularea unei maşini second-hand, îl duce pe acesta în garajul casei de pe Strada Crizantemelor nr.3. După ce îşi pune mănuşile de box, îl loveşte cu pumnii în cap şi în piept.  Apoi îi dă să bea vodcă, îi toarnă sticla în cap, udându-i hainele, îl descalţă şi îl loveşte cu o planetară peste tălpile goale. În final, îl obligă să semneze un contract fictiv de împrumut, în valoare de 5.500 de dolari, în care victima garantează creditul închipuit cu un ochi sau cu un rinichi.

Infografic