OPERAȚIUNEA „BULGĂRIREA”

Bulgărirea este numele unei operațiuni de optimizare fiscală pentru care doi dintre apropiații lui Liviu Dragnea au ajuns în fața judecătorilor de la Curtea Supremă. Ei sunt acuzați de procurori că au privat bugetul public de un milion de euro, taxa pe valoarea adăugată aferentă unor importuri de utilaje agricole.

• Schema a funcționat printr-o firmă înființată în Bulgaria cu ajutorul unei contabile al cărei soț, judecător, a fost implicat într-un scandal de corupție în țara vecină.
• Acum, președintele PSD încearcă să-și salveze, preventiv, prietenii din Teleorman la pachet cu mulți alți afaceriști acuzați în cazuri similare, printr-o inițiativă legislativă de amnistiere a evaziunii fiscale care se află pe masa președintelui Iohannis.

PERSONAJELE:

Marian Fișcuci: este prietenul din copilărie al lui Liviu Dragnea. Împreună cu soția sa controlează compania Proinvest, firmă din Alexandria, Teleorman care importă utilaje agricole. Fișcuci este judecat la Curtea Supremă într-un dosar de evaziune fiscală în care este acuzat că nu a plătit TVA după ce a revândut tractoarele importate.

Adrian Simionescu: a fost deputat PSD și vicepreședinte al Consiliului Județean în perioada când Dragnea era președintele aceluiași CJ. Simionescu este cel care deține și a înființat compania Fan Speed din Bulgaria prin contabilitatea căreia au trecut tractoarele transformate în piese ale dosarului de evaziune.

Florin Tunaru: Fost vicepreședinte ANAF și fost trezorier PSD. Procurorii susțin că, prin intermediul unei societăți de contabilitate, Tunaru explica tandemului Fișcuci – Simionescu cum să-și aranjeze contabilitatea.

AMNISTIA PENALĂ

Miercuri, 19 decembrie 2018, ora 12:59. Grăbit, Florin Iordache, fostul ministru al Justiției, își atenționează colegii parlamentari că urmează să voteze o nouă lege. Liviu Dragnea, președintele de drept al forului legislativ, stă în banca din față. Ecranul său se activează instant cu noua propunere legislativă ( PL 354/2018). Dragnea apasă butonul pe care scrie „Pentru”. Totul durează doar 25 de secunde. Legea pe care a votat-o le oferă celor prinși cu evaziune fiscală o cale de a evita pușcăria. Îi scapă practic de răspunderea penală, dacă returnează banii furați, plus 20 la sută din sumă.

Printre beneficiarii acestei înlesniri sunt și Marian Fișcuci și Adrian Simionescu. Cei doi sunt trimiși în judecată pentru evaziune fiscală. Proiectul fusese inițiat de deputatul PSD, Cătălin Rădulescu, iar demersului său i s-au alăturat 16 colegi de partid.

Pe scurt, amnistierea penală a evaziunii fiscale prevede trei opțiuni:

• În momentul în care ești trimis în judecată de procurori, dacă plătești prejuidiciul+20%, faptele se șterg cu buretele.
• În timpul procesului, poți să te hotărăști că plătești prejudiciul+20% și atunci primești o simplă amendă penală. Amenda penală este o sancțiune alternativă la pedeapsa cu închisoarea și este menționată în cazierul celui condamnat.
• Chiar și după sentință, chiar dacă primești închisoare cu executare, poți să plătești prejudiciul+20% și scapi de detenție.

Inițiativa legislativă a luat viteză prin birocrația parlamentară în paralel cu evoluția dosarului penal de evaziune al oamenilor lui Dragnea. Pe 7 decembrie 2017, Cătălin Rădulescu inițiază legea. Tot atunci procurorii se pregăteau să finalizeze ancheta penală. L-au trimis pe 19 decembrie și timp de un a dosarul a parcurs procedurile prealabile judecății. Pe 12 decembrie 2018 judecătorii de la Curtea Supremă au decis să intre în linie dreaptă cu procesul. La o săptămână, Camera Deputaților finaliza procedurile și trimitea legea către Palatul Cotroceni.

Legea votată luna trecută mai trebuie să treacă peste un obstacol. Mai exact, să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, care are însă și posibilitatea să-l respingă.

Adică, fie să îl retrimită în Parlament, fie să-l conteste la Curtea Constituțională. Aici deja există depusă o contestație formulată de către partidele de opoziție.

SURSA BANILOR

Povestea milionului de euro care n-a mai fost plătit bugetului public a început în 2011 într-un fost centru comercial comunist din orașul bulgăresc Nikopol.

Fostul deputat Adrian Simionescu a fost ajutat atunci de un jurist, un traducător și un contabil din țara vecină. Ei au înființat o companie la sud de Dunăre care a avut un rol-cheie în operațiunea de evaziune fiscală. Iar schema fiscală a arătat astfel: Adrian Simionescu și Marian Fișcuci au vândut în perioada 2012-2014 tractoare, semănători și combine în valoare de 5 milioane de euro fără să plătească TVA. Compania lor din Bulgaria a mimat importul/exportul tractoarelor. Principalul ei rol a fost să producă actele care să justifice neplata taxelor.

Combinele agricole erau cumpărate cu bani europeni, dar TVA trebuia plătită din fondurile lor. Cei doi beneficiau astfel de Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în valoare totală de 8 miliarde de euro, bani distribuiți către fermieri de Ministerul Agriculturii.

Ca să ocolească plata taxelor, cei doi au abuzat de o regulă europeană care spune că pentru importurile făcute între două țări din spațiul UE nu se percepe TVA. Această taxă este percepută când produsul este revândut în țara în care este folosit.

Spre exemplu, pentru un tractor importat din Germania de o companie din Alexandria nu se percepea TVA la tranzacția de import. Dacă tractorul era revândut către un fermier local, atunci statul își cerea partea, adică TVA. Doar că nu fermierul depune banii în contul Ministerului Finanțelor, ci firma care vinde tractorul către el. Adică, în cazul nostru, compania Proinvest, controlată de Marian Fișcuci și soția lui.

În schimb, Simionescu l-a ajutat să scape de TVA, exportând fictiv tractoarele în Bulgaria. Aici, Simionescu deținea deja compania paravan din Nikopol.

Schema a fost proiectată în doi pași:

UNU. Agenții de vânzări ai Proinvest racolau clienți dornici să cumpere tractoare și combine. Băteau palma cu ei pe o sumă. Uneori clienții negociau direct cu Marian Fișcuci achiziția tractorului. Apoi Proinvest comanda și importa combinele și tractoare de la producători precum compania germană CLAAS. Vânzarea România – Germania nu era încărcată cu TVA. Tractoarele ajungeau la Proinvest, în Teleorman.

DOI. Utilajele agricole din România erau exportate, în acte, către Bulgaria.

Până să ajungă pe câmpurile din Bărăgan, tractoarele făceau o buclă în acte prin contabilitatea companiei bulgărești controlate de Adrian Simionescu. Firma bulgărească înregistra în documente că a importat tractoarele din România. Acestea erau însă încărcate pe platformele de transport ale Proinvest care ieșeau din țară pe la Turnu Măgurele și reveneau de obicei în țară, în aceeași zi. În urma exportului fictiv, se aplica regula europeană și nimeni nu plătea TVA.

Contactat de RISE Project, Adrian Simionescu spune că n-a comis nici o faptă penală: „Eu am declarat de la bun început că sunt nevinovat. A fost o afacere legală, nu am făcut golăneli”.

Marian Fișcuci n-a dorit să discute pe marginea acestui subiect.

ROLUL TEL DRUM

În 2012, patru astfel de transporturi au fost făcute chiar și cu mașinile Tel Drum, compania despre care procurorii anticorupție susțin că este controlată prin interpuși de către Liviu Dragnea. Unul dintre cei spre care arată procurorii este chiar Marian Fișcuci, cel care a fost primul acționar scriptic al Tel Drum.

Traseul utilajelor era următorul: Alexandria – Turnu Măgurele – Nikopol – Ruse – Giurgiu și de aici la adresa clientului. De fapt, compania bulgară contribuia doar cu acte. Din ele rezulta că a făcut un export intracomunitar către România.

Consecința? Din nou la rubrica TVA era trecută cifra zero. În discuțiile zilnice, interceptate de procurori, angajații Proinvest au denumit această operațiunea „bulgărire”. Astfel, utilajele agricole erau împărțite între cele care erau „bulgărite” și cele care nu ocoleau taxele.

Simionescu susține că firma sa din Nikopol a fost verificată de Fiscul bulgar care nu a descoperit nicio neregulă. Inspectorii fiscali din Bulgaria au verificat, într-adevăr, activitatea societății lui Simionescu, dar n-au intrat în detaliile schemei de import-export. Au avut însă grijă ca firma să plătească taxele la bugetul local pentru profitul realizat în Bulgaria. Însă nu s-au exprimat în privința TVA.

EXPERTUL DE LA FISC

Analiza documentelor operațiunii de import-export a făcut-o în schimb Fiscul român, la cererea procurorilor anticorupție, dar concluzia inspectorilor fiscali a fost neclară. Până la urmă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) reclamă un prejudiciu de aproape 5 milioane de lei, adică mai bine de un milion de euro, și se constituie parte civilă, în 2016, ca să recupereze banii.

Fostul deputat Adrian Simionescu susține că a folosit schema bulgărească tocmai pentru a vinde tractoarele fără TVA fermierilor: „Noi ne-am consultat cu experți care au spus că e în regulă. Poate că unele tranzacții de tipul România-Bulgaria-România pot fi considerate artificiale. Cu siguranță nu e ceva penal”.

Unul dintre experții despre care vorbește Simionescu era chiar Florin Tunaru, numărul doi din ANAF în acea perioadă. Când procurorii au percheziționat birourile Proinvest, au descoperit că de contabilitatea companiei se ocupase Contexpert S&T. Această firmă de contabilitate îi aparținuse, până în 2012, lui Florin Tunaru, vicepreședintele ANAF chiar în perioada în care se punea pe picioare operațiunea “Bulgărirea”

DNA susține astfel că Fișcuci și Simionescu au beneficiat de consultanța fiscală a vicepreședintelui ANAF. Înainte să fie promovat la ANAF, Tunaru a fost, între 2010 și 2011, consilierul personal al lui Liviu Dragnea, pe atunci peședintele Consiliului Județean Teleorman. În prezent, Tunaru este numărul doi în Curtea de Conturi, instituția care controlează cum sunt cheltuiți banii publici.

CONTABILA BULGARĂ

Simionescu a beneficiat în Bulgaria de serviciile unui alt expert. Se numește Iliana Antonova Lazarova și a fost contabila întregii operațiuni derulate în statul vecin. A devenit contabila operațiunii în 2011, Simionescu tocmai înființase firma Fan Speed la Nikopol.

Lazarova oferă servicii de contabilitate prin intermediul societății sale Ina Aktive. Este soția judecătorului Rumen Petrov Lazarov de la Curtea de Apel din Pleven. În urmă cu zece ani, numele magistratului a fost menționat într-un caz de corupție de amploare. Un om de afaceri a fost acuzat atunci că intermedia diverse favoruri din partea unor magistrați. 

Krassimir Georgiev – Krasyo, poreclit „dealerul de justiție”, l-a contactat de mai multe ori pe judecătorul Rumen Petrov Lazarov pentru a interveni în dosarele penale ale unor apropiați ai parlamentarului social-democrat Kiril Dobrev. Judecătorul a declarat că n-a răspuns solicitărilor făcute de omul de afaceri.

Judecătorul a menționat în declarația sa de avere din 2015 că soția sa a primit 3300 euro dividende de la Ina Active, firma folosită de români pentru contabilitatea din Bulgaria. Contactată de reporterii Bivol, centrul de jurnalism de investigație din țara vecină cu care RISE a colaborat la acest material, Iliana Antonova Lazarova a declarat că afacerea cu mașini agricole a fost legală și că toate taxele au fost plătite: „Domnul Simionescu a plătit toate taxele. Am verificat fiecare tranzacție personal și erau legale și reale”.

Opinia ei este însă contrazisă de câteva mii de pagini de documente și de faptul că reporterii Bivol au verificat pe teren cât de consistentă a fost activitatea Fan Speed. Colegii bulgari au descoperit că societatea nu a avut niciodată un sediu real, iar documentele arată că sigurul activ al companiei lui Simionescu era un loc de parcare de câțiva metri pătrați închiriat cu ziua în Nikopol.

În schimb, contul bancar al Fan Speed, deschis la filiala Pleven a Unicredit, a fost utilizat drept placă turnantă între fermierii români, beneficiarii finali ai utilajelor, și conturile din România ale tandemului Simionescu-Fișcuci. Fermierii plăteau companiei bulgare, iar de aici banii ajungeau mai apoi în contul BRD al Proinvest în Alexandria.

UN TIPAR DE FRAUDĂ

Așa s-a întâmplat și în cazul unui tractor achiziționat din fonduri europene de către o companie din Argeș. Pe 20 mai 2014, Adrian Simionescu este notificat că a câștigat contractul pentru livrarea unui tractor în valoare de 159.000 euro. Anunțul menționa și faptul că tractorul va fi cumpărat din fonduri europene. Asta înseamnă că Uniunea Europeană a plătit pentru tractor fără să ceară vreun ban înapoi. Linia de finanțare era cuprinsă în PNDR, administrat de Ministerul Agriculturii. La același minister fusese angajat și Marius Jurubiță, cel care controla compania la care a ajuns tractorul. A fost descărcat în curtea companiei sale din Argeș după ce a făcut o buclă de 135 de kilometri între Alexandria și Nikopol, prin vama de la Ruse.

Actele tranzacției au urmat aceeași rută România-Bulgaria-România, iar banii au curs în sens invers. Din toată afacerea statul a pierdut cei 24% TVA ce urmau să intre în bugetul național.

Marius Jurubiță ne-a declarat că nu își mai amintește detaliile achiziției pentru că nu el s-ar ocupa de companie, ci soția lui. Este însă contrazis de interceptările din dosarul lui Marian Fișcuci unde apare că a aranjat achiziția chiar cu șeful Proinvest.

Ion Popescu, un alt fermier din Argeș, și-a amintit de achiziția unui tractor. Ne-a explicat că asta urmărea și el să cumpere vehiculul fără TVA: „Interesul meu era fără TVA pentru că eu trebuia să dau banii ăia din buzunar și după aia îi primesc de la Uniunea Europeană. Toată lumea achiziționează pe factură externă ca să nu mai plătească TVA-ul pentru că eu TVA-ul trebuie să îl iau de la bancă și să plătesc dobândă la el”.

O semănătoare de 22 de mii de euro a ajuns pe aceeași filieră la Mihai Slăvescu Putineanu, finul lui Dragnea. Agrotrust SRL, proprietarul semănătorii face parte din circuitul financiar prin care gruparea Dragnea a drenat fondurile publice acaparate prin Tel Drum.

RISE Project a descris acest circuit în 2017 aici

Mai mulți experți în fonduri europene au explicat pentru RISE Project că achiziționarea de tractoare de la companii fantomă din Bulgaria a fost un tipar des utilizat. El a fost întâlnit în special atunci când utilajele au fost cumpărate cu bani europeni. Una dintre explicații este aceea că TVA nu este decontat în cadrul proiectelor UE. În plus, România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ne-încasarea TVA., România pierde anual cam 6 miliarde de euro pentru că nu încasează tot TVA. În UE nu a reușit nimeni să încaseze 100% din această taxă, dar sunt țări precum Suedia și Croația care au ajuns la un procent de peste 90%.

România pierde 36%, în condițiile în care media europeană este de 10%.

ÎN ZILELE NOASTRE

22 ianuarie 2019, ora 9,00. După doar trei minute se încheie prima înfățișare din procesul de evaziune. Suntem chiar în sala în care Liviu Dragnea și Adrian Năstase au primit sentințele de condamnare în trecut. Singurul care își făcuse apariția este Marian Fișcuci. Avocatul lui Adrian Simionescu își apară clientul, care n-a mai venit, susținând că a fost răpus temporar de o boală. Promite că acesta va veni la următorul termen. Judecătorii decid să amâne procesul pentru 1 februarie. 

Între timp, procurorii au extins această anchetă și verifică dacă metoda folosită de Fișcuci și Simionescu nu a fost aplicată și în alte județe. Ea este dublată și de o investigație a Consiliului Concurenței care suspectează gruparea de la Teleorman că a făcut parte dintr-un cartel de 18 companii care manipulau prețurile la care erau importate utilajele agricole.

De cealaltă parte, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat încă asupra legii adoptate luna trecută de Parlament pentru amnistierea fraudelor fiscale.

Biro Attila, Atanas Tchobanov (Bivol.bg), Dimitar Stoyanov (Bivol.bg)

Acest articol face parte din proiectul „Cum au fost fraudate proiectele finanțate din bani europeni în România și Bulgaria”, realizat în parteneriat cu colegii de la centrul de investigații bulgar Bivol. Proiectul a fost finanțat din fondurile Comisiei Europene prin intermediul Centrului European pentru Libertatea Presei (ECPMF) în cadrul inițiativei #IJ4EU – Investigative Journalism for the EU.