31/05/2017

Fiecare europarlamentar primește lunar peste 4300 de euro, în plus, pe lângă salariu și diurnă. Banii sunt, în principal, pentru funcționarea birourilor locale din țările în care au fost votați. Peste o treime dintre membrii Parlamentului European nu au birouri ori n-au putut fi identificate de reporteri.

Sesiune plenară a Parlamentului European, mai 2017. Foto: Parlamentul European

Banii nu sunt puțini – circa 40 de milioane de euro anual, suportați de cetățenii europeni, din România și până-n Marea Britanie. Sunt practic sumele fixe pe care fiecare europarlamentar le primește, în principal, ca să închirieze birouri la el acasă – în țara în care a fost votat.  

NICI CONTROL, NICI TRANSPARENȚĂ Parlamentul European nu verifică cheltuielile pe care membrii săi le fac în propriile țări, deși este principalul for legislativ și de control de pe continent.  

Parlamentul European numără acum 748 de membri, grupați în funcție de orientarea lor politică – populari, liberali sau social-democrați -, iar nu după țările lor de origine. Instituția europeană le asigură astfel bani în plus, pe lângă salariu și diurnă, tocmai ca să aibă birouri în care să se întâlnească cu cetățenii, cei care le finanțează activitatea. Astfel, fiecare eurodeputat încasează în plus, pe fiecare lună, 4300 de euro, dar nu toți își declară birourile pe care le-au închiriat cu acești bani.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Jurnaliști din cele 28 de țări membre au analizat aceste cheltuieli și au descoperit mari probleme în gestionarea banilor publici: lipsă de transparență și de control, închirierea spațiilor de la partidele din care fac parte sau chiar plăți către ei înșiși.

Reporterii au solicitat informații fiecărui europarlamentar și au analizat sute de documente. Doar 133 dintre demnitari au spus cât plătesc chirie și doar 53 dintre ei au declarat că sunt dispuși să arate, cu documente, cum au cheltuit suma primită. În schimb, 249 de europarlamentari au declarat că nu au birouri, au refuzat să comunice adresele sau birourile lor n-au putut fi identificate.

În fapt, fiecare europarlamentar cheltuie cei 4300 de euro cum dorește. Unii spun că plătesc abonamente la internet, telefonie sau cumpără echipamente de birou. Alții fac gesturi filantropice, plătesc deplasările vizitatorilor sau virează bani către partidul lor.

BANI CĂTRE PROPRIILE BUZUNARE Spre exemplu, în Germania, opt europarlamentari din partide diferite sunt proprietarii clădirilor în care și-au deschis birourile locale. Printre ei se numără și Manfred Weber, președintele celui mai mare grup politic din parlament.  Grupul Partidului Popular European adună la un loc membri ai partidelor pro-europene de centru și centru dreapta.  Weber are biroul într-o anexă a casei în care locuiește. Adică într-un sat mic din Bavaria, departe de cele mai populate zone din regiune. Weber a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de reporteri pe marginea acestui subiect.

În România, europarlamentarul Maria Grapini a deschis un birou în unul dintre sediile companiei Pasmatex SA,  în care fiul său este administrator, iar ea a fost, cel puțin până în 2015, acționară. Unul dintre asistenții săi ne-a transmis detalii despre spațiu chiar de pe un e-mail al companiei. Grapini nu a dorit să ne spună cât și cui plătește chirie: “Eu am fost 22 de ani femeie de afaceri. Este important ce faci cu banii publici, nu câți cheltui. De aceea este bine să arătați activitatea făcută de eurodeputați”.

BANI PENTRU PARTID Europarlamentarii sub-închiriază frecvent spații de la  partidele din care fac parte.  38 dintre ei au confirmat că plătesc chirie direct partidelor pe listele cărora au candidat. Este și cazul Vioricăi Dăncilă, europarlamentar român, ales de două ori pe listele PSD. Primul mandat l-a primit  în 2009, iar apoi, în 2014, l-a obținut pe cel de-al doilea. Acum, Dăncilă este vicepreședintele comisiei de agricultură și dezvoltare din Parlamentul European.

FĂRĂ BIROURI PENTRU CETĂȚENI Investigația jurnalistică mai arată  că europarlamentari din mai multe țări – Bulgaria, Belgia, Italia, Germania, Olanda, Spania sau România – nu au deloc sedii locale sau nu vor să le declare. Asta contravine principiilor de transparență și control – adică pilonii pe care s-a construit și s-a extins Uniunea Europeană. Recordul îi aparține Poloniei, unde niciunul din cei 51 de europarlamentari nu și-a declarat  biroul.  În România, cinci europarlamentari ne-au declarat că pentru moment nu au birouri, iar opt nu au răspuns.

Adresa biroului deschis de Mircea Diaconu, europarlamentar independent, nu apare publicată nicăieri, deci niciun român nu știe cum să ajungă la el. Contactat pe e-mail, Mircea Diaconu ne-a răspuns, prin intermediul unui asistent personal, că biroul se află într-o clădire de pe strada Aleea Alexandru nr. 46. Asistentul său local a precizat: “În cazul în care doriți să publicați adresa biroului local, vă rugăm să aveți în vedere că angajații biroului nu beneficiază de niciun fel de măsură de siguranță fizică”.

CE SPUNE PARLAMENTUL Regulile oficiale ale Parlamentului European sunt destul de clare: suma de 4300 de euro nu poate să servească partidului sau vreunui scop personal. Poate să fie folosită doar pentru “acoperirea cheltuielilor direct legate de exercitarea mandatului”.  Dar, instituția nu verifică dacă banii sunt cheltuiți corect.   

Marjory Van Den Broeke, ofițerul de presă al Parlamentului European, a declarat că un europarlamentar poate să închirieze un birou în sediul de partid, dar chiria trebuie să fie la prețul pieței pentru a preveni finanțarea indirectă a partidului: “Biroul ar trebui să fie separat și să aibă însemnele Parlamentului European. Nu poate să fie folosit pentru alte scopuri. (…) Faptul că este o sumă forfetară înseamnă că europarlamentarii nu trebuie să justifice cheltuirea ei în vreun fel. Parlamentul European nu are informații despre birourile folosite de membrii ei”.  

Banii necheltuiți ar trebui să se întoarcă în bugetul Parlamentului European. Din 2010, la nivelul întregii UE, doar 20 de europarlamentari au returnat bani. Niciunul dintre europarlamentarii români, contactați de RISE Project, nu a returnat vreo sumă în mandatul actual.

Mai multe detalii despre europarlamentarii români vor apărea într-un nou episod.

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Investigația privind birourile naționale al europarlamentarilor a fost realizată de un grup de 48 de jurnaliști din toate țările membre în Uniunea Europeană și a durat mai multe luni, fiind făcută cu sprijinul Journalismfund.eu.

In 2015, grupul de jurnaliști a solicitat Parlamentului European acces la documentele care arată felul în care europarlamentarii cheltuiesc banii. Cererea a fost respinsă, iar jurnaliștii au dat în judecată Parlamentul European. Cazul este încă pe rolul Curții Europene de Justiție. Mai multe detalii AICI.

Comenteaza acest articol