Benzinăriile Socar: bani spălați în familie

În 2014, la început, un azer și-un turc cărau de zor prin București sacoșe pline cu sute de mii de euro. Banii proveneau de la filiala Socar din România și au ajuns la fratele celui care o conducea. Erau taxe neplătite la stat și profituri ilegale. Atunci, grupul petrolier de la Marea Caspică își dezvolta rețeaua locală de benzinării. 

Cash-ul plimbat cu sacoșa fusese spălat printr-un circuit de firme-fantomă.

Hamza Karimov, directorul general al Socar Petroleum, filiala implicată în ancheta procurorilor. Foto: Andreea Alexandru/Mediafax Foto.

Hamza Karimov, directorul general al Socar Petroleum, filiala implicată în ancheta procurorilor. Foto: Andreea Alexandru/Mediafax Foto.

Hamza Karimov avea 23 de ani când a venit la București, în 2007, să conducă prima filială a grupului de petrol și gaze al statului azer. Tural Karimov, fratele lui vitreg, a ajuns mai târziu la București și s-a lansat în afaceri imobiliare de milioane de euro, trecând o scurtă perioadă și prin departamentul de achiziții al Socar .

Tatăl celor doi, Tahir Karimov, a fost până recent o figură politică importantă în Azerbaidjan, guvernator al raionului Salyan, situat la circa 100 de kilometri de Baku, capitala statului de la Marea Caspică. Karimov senior a fost schimbat din funcție în martie 2016 de Ilham Aliyev, șeful autoritar al statului azer. 

Mezinul familiei Karimov a fost arestat în urmă cu o lună și jumătate la București pentru evaziune și spălare de bani.

BANI LA SACOȘĂ Tural Karimov a fost acuzat, la sfârșitul lunii iunie, că a coordonat o rețea de firme și interpuși, prin intermediul cărora a păgubit bugetul public și a spălat banii proveniți din evaziune. Operațiunile frauduloase, spun procurorii, s-au derulat în prima parte a anului 2014.

În prima linie s-au aflat două firme bucureștene, Latina Admin Imob și Intermarket Trade SRL. Ambele au primit bani de la Socar Petroleum pentru construirea unor benzinării. Fără experiență în domeniu, cele două SRL-uri au subcontractat lucrările și serviciile aferente, dar nu o dată, ci de două ori, umflând astfel artificial achizițiile. Sumele în plus pentru lucrările și serviciile fictive au diminuat valoarea taxelor plătite la stat și au alimentat conturile unei alte firme – AM&T Construcții Metalice.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

De aici au intrat într-un circuit de firme-fantomă și au ajuns, la final, în mâinile lui Tural Karimov. În total, procurorii au calculat că 4,39 milioane de lei (aproape 1 milion de euro) au ajuns, în pungi, în mai multe tranșe, la Karimov junior.

În acte, SRL-urile din prima linie erau deținute de offshore-ul cipriot, Naltrinda Ltd.

Documentele firmei cipriote îi listau ca proprietari pe avocatul român Emanuel Teodoru, 42 de ani, și pe fosta lui soție. Naltrinda Ltd era controlată de alte două offshore-uri, iar acestea erau deținute de cei doi Teodoru.

DOCUMENT. Firme offshore interpuse au fost folosite pentru a ascunde identitatea beneficiarilor

Avocatul Emanuel Teodoru ne-a explicat: „Intelektus Network și Anonimis Management sunt acționarii fiduciari ai Naltindra. Un client a apelat la serviciile unui avocat care m-a contactat pe mine ca să înființăm aceste companii. Nu pot să vă spun cine este beneficiarul real. Pot să vă spun că eu nu mai am nici o treabă cu aceste companii. Nu am fost chemat de procurori. Nu îi cunosc pe Hamza și Tural Karimov”. Teodoru nu a dorit să spună numele avocatului care a apelat la el pentru înființarea firmelor offshore.

Unul dintre colaboratorii casei „Teodoru și Asociații” a fost Valeriu Timuș, 34 de ani, avocatul filialei Socar Petroleum încă de la înființarea ei, în 2011, pe scheletul unei companii locale. Valeriu Timuș ne-a spus că a lucrat pentru Teodoru înainte să colaboreze cu divizia grupului azer: „Am încetat orice colaborare cu Socar Petroleum acum mai bine de doi ani. La acel moment, nu exista nicio problemă cu vreun dosar penal. Contractul de asistență juridică cu Socar a fost încheiat cu cabinetul meu, nu mai colaboram atunci cu domnul Teodoru”.

Valeriu Timuș a furnizat serviciile juridice către Socar în tandem cu avocatul Stelian Mic. Acesta din urmă a asigurat ulterior asistență juridică și pentru una din companiile imobiliare ale lui Karimov junior: „Pe domnul Tural Karimov l-am cunoscut la Socar, lucra în departamentul de achiziții, dar nu știam că firma MTK din Turcia e a lui. Am fost contactat direct de administratorul companiei (n.r.- Andreea Gabriela Irinie, acuzată în dosarul penal). Am încetat colaborarea cu Socar Petroleum în ianuarie 2014”.

Contactată telefonic, Andreea Gabriela Irinie, administrator și al Intermarket Trade, ne-a spus că nu poate da detalii despre acest caz, motivând că ar încălca astfel dispozițiile primite de la procurori.

Reporterii RISE Project au mers la sediile celor două firme bucureștene implicate în evaziune, dar nu au găsit pe nimeni.

În actul de acuzare, procurorii susțin că azerul Bayram Rzazade, 23 de ani, reprezentantul legal al offshore-ului cipriot, a gestionat operațiunile financiare și a acționat ca interpus al lui Tural Karimov.

 

Una dintre benzinăriile inaugurat de Socar în 2014. Foto: Alexandru Hreniuc/Mediafax Foto

Una dintre benzinăriile inaugurate de Socar în 2014. În total, Socar Petroleum deține 34 de stații de distribuție în România. Foto: Alexandru Hreniuc/Mediafax Foto

De partea celalaltă, AM&T Construcții Metalice era deținută, la momentul operațiunilor, de frații Naci și Guneș Kenan, cetățeni români de origine turcă. Compania susține că a construit opt din cele 34 de benzinării pe care le deține Socar în România.

Extras din referatul procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Extras din referatul  de arestare al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Guneș Kenan a fost acuzat că i-a livrat sacoșele cu bani lui Tural Karimov, uneori direct, iar alteori prin intermediul lui Rzazade. Guneș Kenan nu a răspuns întrebărilor trimise de RISE Project, iar Rzazade, aflat acum sub control judiciar, nu a putut fi contactat.

SCHEMA AFACERII

Karimov junior a cedat compania turcă MTK Group, implicată în tranzacțiile imobiliare, cu doar o lună înainte să fie arestat la București. Cel care i-a preluat afacerea a fost azerul Umid Abuzarli, care împarte aceeași clădire în Baku cu familia Karimov, potrivit documentelor obținute de RISE Project.

În documentele companiei MTK Group, Tural Karimov figura cu reședința oficială într-un apartament din București, din strada Dinu Vintilă. Apartamentul a fost folosit până atunci atât de fratele său Hamza Karimov, cât și de Socar Assets Company – prima filială a grupului azer.

Dosarul penal în care a ajuns să fie implicată celalaltă filială a provocat modificări la vârful acesteia.

În iulie 2016, consiliul de administrație al Socar Petroleum a numit un director cu mandat limitat, pe lângă Hamza Karimov, ca să reprezinte filiala în relația cu autoritățile române și să-i conducă operațiunile curente.

Hamza Karimov, directorul general al Socar Petroleum, ne-a declarat: „Informațiile procurorilor sunt false. Socar nu are nicio legătură cu această poveste. Dacă alții au făcut ceva, Socar nu este responsabil. (…)Fratele meu este un om foarte bun, a investit mult în România. El nu mai lucrează la Socar. (…) Vă pot spune că Socar o să continue dezvoltarea rețelei de benzinării. Aceste acuzații sunt false, sunt persoane și companii care au o problemă cu activitatea Socar „.

Directorul filialelor Socar ne-a mai spus că nu a fost citat de procurori în acest caz și că a plecat pentru o scurtă perioadă din țară: „Eu am plecat din România pentru Jocurile Olimpice. Sunt vicepreședintele Federației de Judo din Azerbaidjan”.

Grupul Socar, sponsorul oficial al Euro’ 2016, ultimul campionat european de fotbal, are un rol cheie în planurile României de a-și reduce dependența energetică față de Rusia. Proiectul strategic poartă numele AGRI și presupune construirea unui gazoduct pe ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanța (România), cu o capacitate de 7 miliarde de metri cubi de gaze pe an, din care aproape o treime ar urma să fie consumate în România. Relațiile dintre Azerbaidjan și Occident sunt însă tot mai afectate de acțiunile interne ale regimului de la Baku, acuzat că încalcă constant drepturile omului. (Detalii, AICI)

Roxana JIPA, Attila BIRO

(A contribuit Khadija ISMAIYLOVA, Azerbaidjan)

CITIȚI ȘI 

REȚEAUA AZERĂ ȘI BANII DE LA BUCUREȘTI

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!