Serbia încearcă să construiască, la doar 19 km de granița cu România, o nouă unitate a unei termocentrale pe cărbune fără să se fi consultat cu guvernul de la București, deși proiectul poate avea un impact major asupra mediului din țara noastră. Proiectul, finanțat de China, a fost suspendat după ce o instanță de judecată din țara vecină a constatat, ca urmare a unei plângeri făcute de un ONG de mediu de la Belgrad, că guvernul sârb a încălcat legea atunci când a dat undă verde proiectului. Centrul pentru Jurnalism de Investigație din Serbia în colaborare cu RISE Project vă prezintă radiografia acestei afaceri toxice care este departe de a fi încheiată.
Împrumut chinezesc
Mizele afacerii sunt multiple pentru partea sârbă. În primul rând este vorba despre un împrumut uriaș, în valoare de 608 milioane de dolari, acordat de China țării vecine. Banii au fost luați de la banca de comerț exterior a Chinei, după ce Belgradul a oferit garanții guvernamentale.
În al doilea rând, în viziunea guvernanților sârbi, investiția ar oferi stabilitate energetică țării și ar include și extinderea unei cariere de lignit care ar urma să alimenteze termocentrala cu materie primă.
Conform planului inițial, noul bloc al termocentralei Kostolac B ar urma să fie pus în funcțiune în 2020 iar cariera de lignit ar urma să fie extinsă un an mai devreme.
Pe 24 iunie, anul acesta, justiția din Serbia a blocat decizia guvernului care aprobase proiectul la sfârșitul lui 2013. Judecatorii au considerat că puterea de la Belgrad nu a luat în calcul impactul transfrontalier asupra mediului. Totodată, Comisia Economică a Națiunilor Unite i-a impus Serbiei să consulte România în privința studiului de impact.
Centrala Kostolac B are în prezent două unități, fiecare cu o capacitate de 350 MW, care au fost puse în funcțiune la finalul anilor ‘80. Kostolac B împreună cu termocentrala Kostolac A, care deține și ea două unități de capacitate mai mică, asigură 14 la sută din consumul total de energie al statului vecin.
Pentru a începe lucrările la noua unitate, în decembrie 2014, guvernul sârb a luat un împrumut de la China Exim Bank în valoare de 608 milioane USD, cu o dobândă de 2,5 la sută.
Pentru prima parte a investițiilor în Kostolac B, care presupuneau reabilitarea și reducerea emisiilor în unitățile deja existente ale termocentralei, Serbia se împrumutase deja cu 293 milioane de dolari de la aceeași bancă.
Împrumutul din 2014 are o perioadă de rambursare de 20 de ani, iar guvernul sârb a garantat că va respecta toate obligațiile sale contractuale. Forurile europene așteaptă în prezent răspunsul Consiliului Concurenței din Serbia cu privire la ajutorul de stat pe care l-ar putea constitui această garanție, pentru a decide dacă va demara sau nu proceduri împotriva Serbiei, stat care dorește să devină parte a Uniunii Europene și, ca urmare, trebuie să respecte condițiile din spațiul comunitar.
Pe de altă parte, banca chineză are, conform înțelegerii semnate cu partea sârbă, dreptul să cedeze contractul unui terț, fără ca Serbia să aibă un cuvânt de spus în acestă privință. O altă prevedere care avantajează China vizează chiar modul de soluționare al posibilelor litigii. Acestea ar urma să fie soluționate de instanțele de arbitraj din Beijing, în baza legilor din China.
Pricipalul constructor al proiectului este compania chineză China Machinery Engineering Corporation (CMEC). În 2010, compania de stat Electric Power Industry din Serbia (EPS) a semnat o înțelegere scrisă cu CMEC, conform căreia materialele și serviciile necesare proiectului vor fi procurate în proporție de 51 la sută din China. Conform înțelegerii, subcontractorii sârbi nu ar putea primi mai mult de 40 la sută din valoare totală a contractului.
În noiembrie 2013 însă. când EPS a semnat contractul cu CMEC pentru construirea noii unități de producție, pe lista subcontractorilor nu exista însă nicio companie din Serbia.
Serbia a ignorat România
După parafarea înțelegerii cu banca chineză, Serbia și-a luat angajamentul să obțină toate avizele de construcție și să supervizeze fiecare procedură în parte, inclusiv acordul de mediu.
Conform interviurilor realizate de Centrul de Jurnalism de Investigație din Serbia, raportul de mediu pentru Kostolac, realizat în 2013, are o serie de probleme. Prima este chiar ignorarea vecinătății cu România.
Nemulțumiți de conținutul raportului, dar și de maniera în care a fost aprobat, Centre for Environmental Protection and Sustainable Development (CEKOR), un ONG din Serbia, a dat în judecată, în mai 2014, Ministerul Agriculturii și Protecției Mediului. În cererea sa, CEKOR a arătat că raportul a fost aprobat cu încălcarea procedurilor legale hotărâte prin Convenția de la Espoo, care reglementează evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier. Aceasta este ratificată de 44 de state cât și de Uniunea Europeană. Cu toate că în Serbia convența a fost implementată încă din 2007, Ministerul Mediului a susținut în instanță că nu era necesară consultarea României în acest caz. Hotărârea judecătorilor a contrazis însă acestă prezumție.
Ministerul trebuia să trimită proiectul României, să explice posibilul impact asupra mediului și să invite țara noastră să participe la procedura de evaluare. În aprilie 2014, organizația internațională Bankwatch Network a sesizat Comisia Economică a Națiunilor Unite, cea care se ocupă și de implementarea Convenței de la Espoo. Ministrul mediului, Snežana Bogosavljević-Bošković, a explicat Comisiei ONU că nu a aplicat prevederile Convenției pe motiv că nu este vorba de o nouă termocentrală, ci doar de o nouă unitate a uneia deja existente. Autoritățile sârbe au mai spus că proiectul nu are niciun impact negativ asupra mediului. Comisia Economică a Națiunilor Unite a stabilit însă că Serbia nu și-a îndeplinit obligațiile și i-a impus să consulte România în privința proiectului.
Reacția României
Conform unui răspuns primit de RISE Project de la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, România a solicitat oficial Serbiei să fie consultată cu privire la proiectele de la Kostolac și Drmno, specificând că în aceste cazuri există “condițiile unui posibil impact transfrontalier negativ semnificativ asupra mediului.”
Ministerul Agriculturii și Protecției Mediului din Serbia a răspuns autorităților române că procedura pentru evaluarea impactului asupra mediului va fi reluată ca urmare a deciziei Curții Administrative a Serbiei, cea care a judecat acțiunea deschisă de CEKOR. Astfel, procedura se va face cu respectarea Convenței Espoo.
Cât privește începerea lucrărilor, ministerul a declarat că acestea nu au fost demarate deoarece procesul de obținere a autorizațiilor nu a fost încă finalizat.
Milica Šarić
Ilustrație: Đorđe Matić
A contribuit: Roxana Jipa
Acest material este o variantă abreviată a investigației realizate de Center for Investigative Journalism of Serbia în colaborare cu RISE Project