21/08/2017
Marile tunuri financiare care au cutremurat tranziția românească comunică între ele prin firul roșu al personajelor. Un individ care, în anii 2000, a ajuns să câștige milioane de euro din deturnarea unor retrocedări imobiliare din București, a făcut pușcărie, în anii 1990, pentru administrarea unui joc de tip „Caritas” în Buzău. FOTO: Facebook.

Marile tunuri financiare care au cutremurat tranziția românească comunică între ele prin firul roșu al personajelor. Un individ care, în anii 2000, a ajuns să câștige milioane de euro din deturnarea unor retrocedări imobiliare din București a făcut pușcărie, în anii 1990, pentru administrarea unui joc de tip „Caritas” în Buzău. FOTO: Facebook.

Operațiunile cu terenuri retrocedate în București au reușit să convoace, prin mizele lor enorme, o reuniune a infractorilor.

Indivizi cu multe zile petrecute prin penitenciarele României au intrat pe firul unor decizii de reconstituire a proprietăților naționalizate în comunism și le-au deturnat în favoarea conturilor proprii.

În urmă cu un deceniu, un arhitect care ieșise din închisoare înainte de termen a câștigat, pe această filieră, 8 milioane de euro.

Fusese condamnat la trei ani de detenție, pentru păgubirea a 617 persoane, cu 950.000 de USD, într-o afacere specifică anilor 1990: un joc piramidal de tip „Caritas”.

Odată eliberat, s-a lansat în alte afaceri ultraprofitabile, proprii anilor 2000: retrocedările imobiliare.

Mai jos, flash-back-uri ale fraudelor care l-au băgat la pușcărie în anii 1990, culese din memoria celor care au avut de suferit de pe urma lor și din documentele instanțelor penale.


Este seară. Suntem într-un bloc din cartierul Ferentari.

Sunăm la o ușă ascunsă în întunericul coridorului. Nu răspunde nimeni.

Casa scării e învăluită în tăcere.

Ciocănim.

Batem din ce în ce mai tare.

Într-un târziu, o cheie pătrunde în yală. Ușa se deschide. Din spatele ei se decupează silueta unui bărbat masiv, cu ochii împăienjeniți de oboseală.

Îl cheamă Dumitru Gârbea. Are 59 de ani.

Îi spunem cine suntem. Tresare. Se dă înapoi, căutând lumina becului din casă.

Trec câteva clipe, circumspecția i se dezgheață.

Iese pe holul blocului. E ochi și urechi. Pare că ascultă prin toți porii.

Avem la noi hârtii, copii de pe acte. Îi citim, în clarobscurul acestui cadru de ușă, fraze spicuite din niște înscrisuri notariale.

La un moment dat, pământul începe să i se surpe de sub picioare.

Tocmai a aflat că, acum zece ani, prin 2006, cineva a câștigat 8 milioane de euro vânzând niște terenuri retrocedate pe numele lui în București.


Este după-amiază. Telefonăm la notariatul Noricăi Jalbă din Buzău. Biroul e cuprins de forfotă. Răspunde secretara:

– Doamna notar e ocupată! Reveniți!

Lăsăm să treacă o oră. Sunăm din nou.

Notărița e tot prinsă.

Altă oră de așteptare, alt telefon. De data asta, avem noroc: în programul Noricăi Jalbă a apărut o fereastră.

Auzim în cască vocea precipitată, dar melancolică a femeii care trăiește încheind acte.

Ne invită să fim succinți. Se grăbește.

Îi amintim de un „Caritas” din Buzău, de acum mai bine de 20 de ani, la care și-a pierdut economiile. Trec câteva clipe, apoi spune:

– E o tristă amintire. Eram mai tânără și nu aveam minte. Nu am mai recuperat nimic din banii aia. Nici nu mai știu exact câți au fost.


Bărbatul din Ferentari și notărița din Buzău nu se cunosc. Nu s-au văzut niciodată.

Nu există nicio legătură între cei doi.

Banii care acum le accelerează bătăile inimii au ajuns însă în buzunarele aceluiași individ.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În perioade îndepărtate, în orașe diferite, dar în aceleași buzunare.

Ale unui arhitect care astăzi profesează în București, împletind activitatea de proiectare cu niște terapii paranormale, prin care le garantează „pacienților” săi o întremare psihică rapidă.

Îl cheamă Bogdan-Iulian Gavrilă și are 49 de ani.

RISE a scris despre tunurile de 8 milioane de euro pe care Gavrilă le-a dat cu terenuri retrocedate în Sectorul 6.

Mai bine de o treime din aceste terenuri, a căror suprafață totală a fost de 8,8 hectare, aparținuseră bărbatului din Ferentari.

Ceea ce RISE nu a știut, la data publicării articolului, este că, atunci când juca Monopoly cu pământurile din Capitală, Gavrilă avea la activ o condamnare de trei ani de închisoare.

Fusese aruncat în spatele gratiilor de rolul lui de patron al unei bănci-fantomă: o societate comercială banală, pe care o convertise, ilegal, împreună cu un prieten, în instituție financiară care le promitea dobânzi de 10 la sută pe lună deponenților și le percepea 1 la sută pe zi împrumutaților.

S-a întâmplat în epoca romantică a tranziției, între 1993 și 1996, într-o casă așezată lângă piața de zarzavaturi din Buzău.

617 dintre cei care au depus bani la „banca” lui Gavrilă și-au pierdut economiile.

Paguba totală a fost de 950.000 de USD.

Printre perdanții acestui „Caritas” de mai mici proporții s-a numărat și Adrian Agache – președintele de astăzi al UGIR Buzău.

Contactat de RISE, Agache spune: „E greu să fac o echivalare. Să zicem că am avut depuși acolo cam 10.000 de euro, în banii de acum. (…)

Mi-am mai recuperat cam 2.000 de euro, după ce am reușit să pun poprire pe niște păcănele pe care patronii acestei <<bănci>> le ascunseseră în grajdurile unui CAP. Aveau și o afacere cu păcănele prin Buzău”.

Agache își amintește că, dincolo de pierderile financiare propriu-zise, prăbușirea „instituției de credit” a lui Gavrilă a antrenat multe tragedii în oraș:

„Au fost cazuri dramatice. Oameni care aveau nevoie să se opereze de inimă, de colon își puseseră banii acolo, în speranța că o să-i înmulțească și o să poată, astfel, să se opereze.

Pierzând banii, n-au mai putut să se opereze. Dacă nu mă înșel, o persoană a și decedat în perioada aia, din cauza asta. Ori fiindcă a făcut un infarct de supărare, ori fiindcă nu s-a mai putut opera la timp – nu mai știu”.

Afacerile lui Gavrilă au mers în cadență cu marile mode de făcut bani ale tranziției. Astăzi, deghizat în parapsiholog, Gavrilă vânează pe internet oameni pe care să-i scoată din lanțurile „energiilor negative” sau să-i învețe cum să-și atingă „potențialul maxim” și să se „conecteze cu toate aspectele vieții” – conform predicilor pe care le ține pe Facebook. FOTO: Facebook.

La capătul unui proces care s-a întins din 1996 până în 2003, justiția l-a găsit vinovat pe Gavrilă de înșelăciune, evaziune fiscală, gestiune frauduloasă, fals cu file de cec, fals intelectual, fals în înscrisuri, uz de fals etc.

A fost condamnat inclusiv pentru lipsirea de libertate a unor electricieni de la ENEL, care veniseră să debranșeze „banca” de la rețeaua de curent a orașului, pentru neplata facturilor.

Gavrilă i-a surprins pe salariații ENEL în timp ce încercau să desfacă racordurile de la panoul de electricitate, a sărit la bătaie și, sub amenințarea unui pistol, i-a băgat pe cei doi în casă, unde i-a ținut „ostatici”, ore întregi, lângă un zid.

Instanța l-a condamnat la un an și șapte luni de închisoare pentru sechestrarea angajaților ENEL.

Pedeapsa s-a topit în condamnarea generală de trei ani.

Președintele de astăzi al UGIR Buzău spune despre zilele de atunci: „Nici nu vă imaginați ce era pe ei (n.r. – pe Gavrilă și pe asociatul lui).

Tocmai se dăduse liber la portul de armă, iar ei își luaseră pistoale și le țineau în centură. Umblau cu ele la brâu, de colo-colo, ca polițiștii din filmele americane”.

Gavrilă a ieșit din penitenciar în 2003 și, mutat la București, a avut nevoie de doar trei ani ca să se integreze în paradisul afacerilor cu terenuri retrocedate din Sectorul 6.

RISE l-a găsit pe traseul a opt terenuri restituite – unele dintre ele ajunse la interpuși ai primarului Poteraș, cel care și dispusese retrocedările.

Interesant este că, în 2010, Gavrilă a deschis acțiune în justiție ca să își șteargă trecutul infracțional din cazier.

La dosarul lui de reabilitare, a depus o scrisoare de recomandare, scrisă și semnată de el însuși, în care s-a lăudat – la persoana a treia, ca și cum nu ar fi fost vorba de el însuși – cu utilitatea profesională a vieții pe care a dus-o după ieșirea din închisoare, în cadrul propriei firme.

Adică inclusiv în perioada în care a dat tunurile imobiliare care i-au adus 8 milioane de euro.

Instanța i-a aprobat cererea de reabilitare. Cazierul lui este acum curat.


Bogdan Gavrilă nu a răspuns la apelurile telefonice prin care RISE a încercat să îi ceară informații despre condamnarea pe care a primit-o pentru crearea „Caritasului” din Buzău. Un interviu amplu cu el, despre cum a câștigat cele 8 milioane de euro din retrocedări imobiliare, în articolul precedent

Sentința definitivă prin care a fost condamnat la trei ani de închisoare, pronunțată de Curtea de Apel Galați, AICI

Dosarul de reabilitare, prin care a cerut să i se șteargă cazierul, AICI.

Recomandarea pe care și-a scris-o singur, ca și cum s-ar fi referit la o altă persoană, AICI

Ionuț Stănescu

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Toate articolele din seria „Orașul subteran”:

Fabrica de bani din mijlocul Bucureștiului, ocolită de anchetele DNA
Europarlamentarul Ramona Mănescu, tunuri imobiliare în tandem cu mafia retrocedărilor
Profit de 8.600 la sută, din afaceri cu terenurile statului român
Bucăți din Parcul Grozăvești, retrocedate de Poteraș, ajunse la rude ale nevestei
Cum a fost privatizat Bucureștiul
Guru al terapiilor energetice: magie neagră cu 8 milioane de euro
Europarlamentarul Ramona Mănescu, loc de casă în Cotroceni, pe mâna mafiei retrocedărilor

Mafia retrocedărilor: infractor neinvestigat de DNA în 2010, martor la DNA în 2017

Comenteaza acest articol