[VIDEO] Măștile din fabrica de armament

  • Un director din Romarm, nemulțumit că a fost retrogradat în funcție, susține că măștile de protecție împotriva coronavirusului, fabricate într-o uzină de armament a statului, sunt puține și greu de vândut. 
  • Investiția strategică la fabrica Romarm din Dâmbovița pentru producția de măști s-ar fi transformat astfel într-o minciună guvernamentală, arată Cristinel Necula, director tehnic la Uzina de Produse Speciale Dragomirești
  • Producția a avut sincope majore după vizita premierului care anunțase oficial o capacitate de producție de 350 de mii de măști pe zi.
  • În realitate, la acel moment, fabrica producea 15.000 de măști pe zi, adică de 20 de ori mai puțin, din cauza utilajelor uzate, importate pe o filieră obscură.
  • Statul riscă să piardă banii investiți: contractul pentru utilaje a fost garantat de o instituție financiară nebancară (IFN), radiată între timp de BNR, pentru numeroase nereguli.
  • În paralel, România a importat masiv măști de proastă calitate, care nu oferă protecție împotriva noului coronavirus.
Ludovic Orban în vizită la Uzina de Produse Speciale Dragomirești în 29 aprilie 2020. Cristinel Nicula (stânga) era încă directorul general al fabricii. Sursă: Guvernul României - captură Youtube

Ludovic Orban în vizită la Uzina de Produse Speciale Dragomirești în 29 aprilie 2020. Cristinel Nicula (stânga) era încă directorul general al fabricii. Sursă: Guvernul României – captură Youtube

 

OMUL DIN INTERIOR

„Probabil o să am mai multe repercusiuni [că am vorbit cu RISE], dar v-am spus, eu cred că e bine să se știe adevărul. Probabil o să vadă mai multă lume că adevărul este cu totul altul decât se spune”, crede fostul director general Uzinei de Produse Speciale Dragomirești, Cristinel Nicula.

Acesta a fost înlocuit pe 8 septembrie, după ce, spune el, utilajele achiziționate de Romarm pentru producția de echipamente de protecție au funcționat cu sincope și au fost oprite. Romarm este producătorul național de armament, dar pe fondul stărilor de urgență și alertă, s-a aliniat logistic în lupta cu pandemia.

Cristinel Nicula a rămas totuși director tehnic și cunoaște încă situația la zi din fabrică. Lucrează la Uzina de Produse Speciale Dragomirești din 1986. A fost inginer la proiectare, șef de atelier, șef de secție, director tehnic. Iar, în 2014, a devenit director general.

Nemulțumit de ce i s-a întâmplat, Nicula a ales să vorbească despre uzina pe care a condus-o în ultimii șapte ani. Într-un interviu acordat RISE Project, fostul director general explică cum ofițerii și directorii care au pus întrebări legate de contractul pentru producția de măști au fost îndepărtați.

REALITATEA DE LA TELEVIZOR

29 aprilie 2020, Dragomirești, Dâmbovița. Suntem în plină stare de urgență. Premierul Ludovic Orban merge la fabrica de armament din localitate, însoțit de ministrul Apărării și de cel al al Economiei.

Guvernul a investit aici 1,6 milioane de dolari pentru producția de măști, ca soluție pentru lipsa acută de materiale de protecție sanitară cu care se confruntă spitalele din țară. 

E penurie în piață, așa că muncitorii de la Uzina de Produse Speciale Dragomirești produc acum măști, în loc de muniție. 

Premierul inspectează noile utilaje, filmat lângă părți metalice care strălucesc, iar totul pare că funcționează ca un ceas elvețian.  

Urmează și o conferință de presă.

„Bună ziua! Am purtat prima mască FFP2, de fapt e FFP3, din punctul de vedere al certificării materialului utilizat, care e produsă în România, la Uzina de Produse Speciale Dragomirești”, spune, zâmbind, Ludovic Orban, în timp ce schimbă masca chirurgicală cu una nouă produsă în fabrică. 

Premierul României probează o mască N95 produsă la Dragomirești. Sursă: Guvernul României - captură Youtube

Premierul României probează o mască N95 produsă la Dragomirești. Sursă: Guvernul României – captură Youtube

Masca prezentată de premier este chiar cea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății în manevre medicale care implică aerosoli, iar gradul de protecție ajunge până la 95%, de trei ori mai ridicat decât asigură măștile chirurgicale.

„Au fost achiziţionate utilaje care permit producţia acestor măşti în sistem automatizat, cu o capacitate de producţie pentru măşti chirurgicale între trei sute şi 350 de mii de măşti pe zi, iar pentru măştile de tip N95, după standardul european FFP3, capacitatea de producţie va fi între 70 şi 75 de mii de unităţi pe zi”, adaugă premierul.

Aici urma să fie asigurat necesarul de măști pentru spitale și nu numai. La începutul pandemiei, în februarie, Guvernul anunțase că pentru refacerea urgentă a stocurilor sunt necesare minim 1,75 milioane de măști FFP2 sau FFP3.

 

REALITATEA DIN FABRICĂ

La fața locului, în fabrică, lucrurile sunt diferite. O spune fostul director general, Cristinel Nicula: Mașinile au fost pornite cu cinci minute înainte să vină premierul, pentru că, dacă le dădeam drumul, le găsea pe toate vraiște. Se stricau din cinci în cinci minute. O mașină era defectă când a venit. Am încremenit, la ce a zis pe cameră. Noi făceam maximum 14 mii [de măști] pe zi. Cum să zici așa ceva? Nu puteam mai mult, că se tot defectau mașinile. E ireal! Cred că în seara aia sau a doua zi, mașina aia de N95 s-a defectat”

Cu o zi înainte, mai zice Nicula, uzina din Dragomirești fabricase doar 13.400 de măști, adică de peste 20 de ori mai puțin decât anunțase premierul. 

Directorul Nicula susține că numerele vehiculate de Ludovic Orban, adică 300 – 350 de mii de măști pe zi, au fost primite chiar de la ministrul Economiei, Virgil Popescu. Contactat telefonic, ministrul ne-a explicat că le-a luat din contractul cu Romarm.

Virgil Popescu spune însă că după ce Cristinel Nicula a fost înlăturat din funcția de director general, „brusc, lucrurile au început să meargă”, iar mașinile „n-au funcționat în parametri, dar nu s-au mai defectat”.

În realitate, utilajele nu funcționează nici în prezent, spune Nicula, care adaugă că îl informase pe ministru cu cinci zile înainte de vizita premierului de capacitatea reală de producție. 

Fotografii din interiorul fabricii, intrate în posesia RISE, arată linii de fabricație cu piese ruginite, peste care trece pânza din care sunt făcute măștile ce ar trebui să ne protejeze de coronavirus.

I-am arătat imagini cu o componentă a liniilor de producție și profesorului Corneliu Burileanu, doctor în electronică. „Nu recunosc componentele electronice, par a fi mai bătrâne decât mine”, a comentat el. 

Premierul Ludovic Orban nu a răspuns întrebărilor RISE Project până la ora publicării acestui material.

Cum s-a ajuns aici?

OFERTELE

24 martie. Ministrul Economiei, Virgil Popescu, anunță că o companie de stat din industria armamentului va pune umărul în lupta cu pandemia: „Am avut o discuţie cu directorul de la Romarm şi i-am dat undă verde pentru a face o linie de producţie de echipamente sanitare, de măşti, combinezoane, în Romarm, ca să rămână în producţia strategică a României”.

A doua zi, Gabriel Țuțu, directorul general Romarm, justifică printr-o notă de fundamentare, o investiție de aproximativ 2,7 milioane de dolari în echipamente și materiale pentru producția măștilor. Același document estimează că investiția va fi amortizată chiar după prima lună de producție, dacă s-ar produce zece milioane de măști chirurgicale și un milion de măști N95.

Gabriel Țuțu (44) a fost numit director general al Romarm în decembrie anul trecut și a ocupat mai multe funcții de conducere în instituții publice în ultimii 20 de ani.

A început la SRI, unde s-a angajat ca ofițer de contraspionaj la începutul anilor 2000, în timp ce studia „Managementul Informațiilor de Securitate Națională” la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. În 2011, conducea departamentul care se ocupă de amenințări cibernetice.

Apoi a fost manager IT și consilier al directorului Companiei Naționale „Loteria Română”, director adjunct la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, instituție aflată în subordinea Guvernului și vicepreședinte al Consiliului de Supraveghere FORTE Asigurări Reasigurări S.A, societate care a intrat apoi în faliment.

Autoritatea de Supraveghere Financiară l-a amendat pe Țuțu cu 50 de mii de lei, pentru că a favorizat plăți către persoane aflate în relații speciale cu compania de asigurări. 

În paralel, Gabriel Țuțu este asociat în două firme (Infoprimus Global Security SRL și Infoprimus Research SRL) cu Ștefan Daniel Pirpiliu, fost deputat în mandatul 2008-2012, din partea PDL.

Țuțu mai e membru și în Asociația Națională a Experților în Securitate Publică și Privată din Italia și în Asociația Mondială a Detectivilor, potrivit celei mai recente declarații de interese.

Partenera sa de viață, Cristina Roxana David (44), este consilier parlamentar la Camera Deputaților încă din 2009, când a început la grupul PDL. Anul următor, David a devenit și membru pe un mandat de patru ani în consiliul de administrație al Romfilatelia SA, instituţia desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti.

27 martie. Romarm primește două oferte. 

Prima este de la Interarms Impex SRL , care propune un preț de 194.300 de dolari pentru o linie ce produce opt mii de măști cu trei pliuri pe oră și un preț de 396.966 de dolari pentru un echipament de producție a măștilor de tip N95. Utilajele urmează să fie livrate în 15 zile lucrătoare. Plata va fi făcută 50% în avans, la două zile după semnarea contractului. 20% după verificarea mărfii la producător și restul la recepția liniilor. 

A doua ofertă, primită în aceeași zi de la AMP Synergy București, propune linii de producție pentru măști cu trei pliuri la 142.860 de dolari. Mașinăria scoate pe bandă între 5400 și 7200 de măști pe oră. Livrarea se face în 30 de zile de la primirea avansului de 30%, iar restul trebuie plătit la încărcarea utilajelor în containere. Potrivit unui mail trimis către Romarm și ajuns în posesia RISE,  firma nu percepe adaos comercial din motive de solidaritate. Asociata AMP Synergy, Ana Maria Popovici, a refuzat să comenteze pe marginea subiectului. 

CÂȘTIGĂTORUL

31 martie. Romarm semnează, în final, contractul cu compania Interarms Impex SRL, pentru 979.866 de dolari plus TVA. 

Două zile mai târziu, firma primește jumătate din sumă, iar după alte patru zile, încă 20%. Banii provin dintr-un credit luat de Romarm de la CEC. 

Cele trei linii de producție pentru măștile cu trei pliuri și cea pentru N95 urmează să ajungă pe 15 aprilie, la Uzina de Produse Speciale Dragomirești. 

Uzina de Produse Speciale Dragomirești a fost înființată în 1981. În prezent, funcționează în subordinea companiei naționale Romarm. În mod normal, muncitorii fabrică proiectile pentru transportoare Piranha sau pentru aeronavele F16, încarcă bombe de aruncător, de aviație sau artilerie, și produc exploziv plastic.

6 aprilie. Romarm semnează încă un contract cu Interarms, de 728.450 de dolari plus TVA, pentru materiale de producție a măștilor: elastice, benzi metalice pentru nas, material nețesut și material filtrant. 

Interarms Impex SRL a fost fondată în 2015 de italianul Andrea Barsanti într-un apartament din sectorul 5 al Capitalei. Ar fi trebuit să  activeze în zona hotelieră, dar nu a făcut nimic până anul următor, când capitalul social a sărit de la două sute de lei la aproape 400 de mii de euro, în urma cooptării altor doi asociați italieni, Michele Nusco și Nicola Meuli. Compania s-a reprofilat pe comerț, inclusiv de arme și muniții.

Interarms importă în România armament produs de italienii de la Beretta. În iunie anul trecut, ministrul Economiei Nicolae Bădălău a semnat un protocol de colaborare cu Beretta pentru producția de arme de asalt în România. 

În decembrie 2019, Interarms a câștigat cinci contracte în valoare de 14.7 milioane lei cu Uzina Mecanică Sadu, aflată și ea sub umbrela Romarm.

Înființată în 1939 prin decret regal, uzina primise bani de la guvern pentru retehnologizare, așa că a organizat licitație publică să cumpere echipamente noi de produs muniție. Dar Interarms nu a mai livrat cele șase linii de producție, așa că uzina a reziliat contractele și a rămas cu cele vechi, cumpărate înainte de Revoluție. 

Situată pe o bretea a drumului european E70 Târgu Jiu – Petroșani, Uzina Mecanică Sadu pare în pragul unui  colaps iminent: clădirile de la intrare sunt deteriorate iar angajații se încălzesc cu aeroterme. 

Interarms a câștigat contractele cu UM Sadu, pentru că au fost susținuți în îndeplinirea criteriilor de licitație de Petal SA, o firmă din Vaslui care se ocupă în principal de fabricarea utilajelor pentru extracţie şi construcţii. Contactat de RISE, acționarul majoritar, Perino Baranga, spune că nu știe nimic despre licitație și nici despre firma Interarms. La fel au spus și angajații Petal. Numele lui Baraga apare vehiculat într-un dosar penal al procurorilor DNA, în care actualul deputat PNL, Ionel Palăr, era acuzat de luare de mită pentru a numi pe cineva ca șef la Romsilva Bacău. Dosarul s-a închis.

Riccardo Barsanti, managerul Interarms și fratele asociatului majoritar, a fost cercetat pentru braconaj. În octombrie 2009, poliția l-a depistat alături de un alt italian, pe un fond de vânătoare din Tulcea, având asupra lor 79 ciocârlii de câmp, opt sturzi de vâsc, trei ciocârlii de bărăgan și o rață mare, deși aveau autorizație pentru a vâna doar zece ciocârlii. În anul anterior, Riccardo organizase el însuşi o vânătoare la care au participat alți șase italieni, fără a avea autorizație. Poliția a confiscat atunci cinci puști și sute de cartușe.

GARANȚIA PROBLEMĂ

Contractele semnate de Romarm cu compania Interarms sunt garantate cu o scrisoare de garanție emisă de o instituție financiară nebancară, Suport Real IFN, care arată că statul își recuperează  banii, dacă furnizorul nu-și îndeplinește obligațiile contractuale. 

IFN-ul, înființat în 2013, a fost radiat luna trecută de Banca Națională pentru că a încălcat în mod repetat normele BNR. Deși activitatea îi fusese suspendată de BNR încă din august 2019, IFN-ul a emis totuși scrisori de garanție pentru contractele încheiate de Romarm cu Interarms.

Un reprezentat al BNR a explicat, fără să cunoască amănunte despre contractul Romarm, că vorbim despre „o garanție care nu este validă”.

Suport Real IFN SA are ca asociați două firme. Una dintre ele (Credit Burg) este deținută de George Valentin Niculae și Gheorghiță Popa, trimiși în judecată de procurorii DIICOT în 2018, alături de mai multe persoane, pentru constituire de grup infracțional organizat. Dosarul nu a avut încă niciun termen. 

Cealaltă firmă (PMB Intelligent Investment Grup) îi are ca asociați pe Marius Petre Bogdan și Alin Mihăiță Goga. Cel din urmă este director la o companie din subordinea Primăriei Capitalei. A mai lucrat la Compania Națională de Drumuri.

Unul dintre administratorii IFN-ului este Radu Frîncu, fost director la banca de stat Eximbank SA. Frâncu a ieșit din anonimat în 2016, când procurorii DNA l-au trimis în judecată pentru că a cheltuit aproape un milion de lei din banii băncii pentru sejururi în Monaco, Ibiza și alte locații. Judecătorii nu s-au pronunțat încă în acest caz.

Fostul director al Uzinei Dragomirești, Cristinel Nicula, susține că au existat oameni în Romarm care au pus problema executării scrisorii de garanție emisă de IFN, pentru că echipamentele se defectau și nu produceau cât scria în contract. 

Acei oameni, susține Nicula au fost toți, ușor, ușor îndepărtați”, pentru că au  atras atenția că sunt probleme cu scrisoarea de garanție de la un IFN care nu avea bonitate.”

Nicula a simțit în aceste luni că i se caută nod în papură. Mai întâi, uzina a fost vizitată de Curtea de Conturi, apoi de membri ai Corpul de Control al Ministrului, care au încercat să-i impute lucruri: „că niște produse pe care le-am omologat, nu sunt conforme standardelor și că eu sunt de vină”. 

LIVRAREA

13 aprilie. Primele tiruri cu echipamente și materiale ajung la Dragomirești seara și deja apar primele probleme. 

O comisie constată că au fost livrate trei linii de producție pentru măștile cu trei pliuri, în loc de patru, cum scria în contract, iar, în plus, nici ele nu sunt complete. Lipsesc benzile de alimentare. Nu există specificații tehnice, declarații de conformitate și nici documente care să ateste anul de fabricație. Ce s-a livrat prezintă urme de uzură. Totul e consemnat într-un raport de constatare.

Fostul director general Cristinel Nicula confirmă: „Mașinile au venit fără a avea cărți tehnice, instrucțiuni de montaj, instrucțiuni de lucru, instrucțiuni de reparații în caz de defecte. Deci nu am avut absolut niciun fel de documentație, pentru că s-a scris de fapt și în contract, că mașinile vor fi puse în funcțiune prin video cu partea chineză.

24 aprilie. După zece zile, sosesc restul componentelor și cea de-a patra linie de producție pentru măștile N95. 

Ne-am trezit cu mănunchiuri de sute de cabluri care trebuiau legate la restul mașinilor. Au făcut videoconferințe cu chinezii (n.r.: producătorii). Le legam, dar nu mergeau. Nici chinezii nu știau cum trebuie legate”, explică Nicula.

Apoi, a urmat vizita oficială a premierului.

DEFECT DUPĂ DEFECT

Până la sfârșitul lunii mai a fost liniște  la fabrica de bombe reprofilată în producția de măști. Atunci, reporterii Observator au dezvăluit că producția nu atingea nivelul anunțat de premier la Dragomirești. 

Documente obținute de reporterii RISE arată un șir lung de defecțiuni și probleme.

AMÂNĂRI REPETATE

Deși contractul semnat la sfârșitul lui martie prevede că liniile de producție trebuiau recepționate în maximum trei zile de la livrare, ele nu au fost puse în funcțiune oficial nici până în prezent. 

Furnizorul, Interarms Impex SRL, susține, în același document, că produsele sunt noi și nefolosite, iar dacă liniile de producție nu corespund din punct de vedere calitativ, le va înlocui.

Nu s-a schimbat însă nimic. Defecțiunile au devenit rutină și sunt consemnate zilnic, pe ore, într-un registru ajuns în posesia RISE Project. 

Toate astea pentru că directorul Romarm, Gabriel Țuțu, a prelungit contractul de furnizare prin șase acte adiționale, cu valabilitatea extinsă până în decembrie. Unele amânări au ca justificare comunicări cu Interarms.

De exemplu: 

10 iunie. Interarms spune că producătorul mașinilor din China nu poate trimite un reprezentant care să ajute muncitorii de la Dragomirești să facă mașinile funcționale, „din cauza instabilității zborurilor și a situației globale”.

26 iunie. Furnizorul Interarms trimite noi documente către Romarm prin care arată că producătorul echipamentelor transmite că liniile fabrică mai puține măști dacă sunt operate de muncitori fără experiență. Adică între 4200 și 6000 de măști pe oră. 

29 iunie. Într-o altă adresă, Interarms acuză membrii comisiei, care au refuzat recepția liniilor, de rea intenție, pentru că informația a ajuns în presă. Transmit că angajații de la uzina din Dragomirești nu au folosit utilajele cu profesionalism, că nu știu engleză și că refuză suportul tehnic oferit. Și vin cu soluții: să se schimbe locația de producție și comisia de recepție sau să se subcontracteze producția de măști la o firmă privată. 

10 august. Interarms cere o nouă prelungire: piesele de schimb au venit mai târziu și e perioada concediilor. 

8 septembrie. Furnizorul cere o nouă amânare, până pe 2 decembrie 2020. 

Defectele și amânările repetate au făcut ca liniile de producție măști ale fabricii de la Dragomirești să nu fie nici în prezent recepționate și puse oficial în funcțiune. 

MADE IN CHINA

Interarms Impex SRL a încasat până în prezent de la Romarm 7.467.131 de lei (1.684.281 de dolari), pentru echipamente și materiale de producție, prin patru ordine de plată.

Mașinăriile și o parte dintre materialele necesare producției de măști au venit din China, iar Interarms le-a cumpărat de la Sichuan Lingtong Intelligence Environmental Protection Industry Co LTD. 

Compania chineză a fost înregistrată în 2016 și până pe 19 martie anul acesta, când și-a adăugat la obiectul de activitate și produsele medicale, s-a ocupat cu tratarea apelor poluate și cu deșeuri solide sau nemetalice. În acte, firma este deținută de doi chinezi: Wang Ying și Liu Ruiqi. 

Din documentele obținute de RISE, reiese că Interarms a plătit firmei chineze pentru liniile de produs măști – 710.000 de dolari – și a încasat de la Romarm cu 107.423 de dolari în plus, la începutul lui aprilie. Ar urma să mai primească încă 163.486 la punerea oficială în funcțiune. 

Materialele necesare producției de măști au mai generat și alte încasări  pentru Interarms. De exemplu, compania a cumpărat materialul textil (meltblown) din Italia, de la firma Ramina. A plătit 20 de euro pe kilogram și a vândut aceeași cantitate cu 59 de euro, către Romarm. 

Utilajele au fost transportate în țară de compania Allodium SA, din Elveția, care, potrivit unui document obținut de RISE Project, avea o întrelegere cu intermediarul Interarms.

Valoarea facturii: 316.000 dolari.

Allodium SA a fost înregistrată pe 30 mai 1996 și are sediul la Goldblum and Partners, o casă de avocatură din Zurich, „inima paradisului  fiscal elvețian”, după cum scrie pe site-ul lor. Acționarii companiei elevețiene sunt ascunși.

În 2012, Allodium a intrat în atenția serviciului secret ucrainean, după ce a încheiat contracte pentru servicii de transport cu UKRSPETSEXPORT – o firmă de stat din Ucraina, care se ocupă de importul și exportul de armament. În septembrie 2015, cazul a fost trimis procurorilor din Kiev. Între timp, Allodium a mai încheiat contracte cu aceeași firmă de stat din Ucraina. Investigația nu s-a închis încă.  

Prețul plătit pe echipamente și materiale include și livrarea. În contracte, transportul a fost evaluat în limita a 370.800 de dolari (adică 170.800 pentru mașini și 200 de mii pentru materiale). Totuși, Interarms avea dreptul să ceară bani în plus, dacă nu reușea să identifice o modalitate de transport până la suma respectivă. Ceea ce a și făcut: a primit 57.724 de dolari în plus de la Romarm.

CUTIILE

În iunie 2020, Romarm a cumpărat 109.440 cutii pentru a ambala măștile produse la Dragomirești, de la Tipomar Packaging SRL, din orașul Otopeni. 

Firma e deținută de Emil Marius Marinescu, soțul Simonei Elena Marinescu, directoare adjunctă la Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), o instituție care, printre altele, eliberează certificate de acces la informații cu caracter secret, pe care și cei din industria de apărare trebuie să le aibă. 

Simona Elena Marinescu este de profesie inginer și lucrează la ORNISS din 2004. Acum este director general adjunct într-un departament care se ocupă de managementul proceselor de acreditare a sistemelor informatice ce gestionează informații clasificate. Înainte să ajungă la ORNISS, a muncit tot în administrația publică centrală ca expert și consilier la Direcția Arme Convenționale a Agenției Naționale de Control al Exporturilor. La sfârșitul anilor 90, a lucrat pentru Tofan Group International, înființată de omul de afaceri Gelu Tofan, actualmente candidat PNL la Camera Deputaților. 

Firma soțului ei, Tipomar Packaging SRL, a încasat de la instituțiile publice peste trei milioane de lei din bani publici în perioada 2007-2018. Majoritatea contractelor sunt atribuiri directe. În topul clienților, pe primul loc este angajatorul soției, adică Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, cu 473.250 lei. 

Anul acesta, pe 8 ianuarie, ORNISS a mai cumpărat de la Tipomar Packaging imprimate nefalsificabile, în valoare de 129.200 de lei.

MĂȘTILE

În cele opt luni, Uzina Mecanică de la Dragomirești a produs aproape patru milioane de măști. Am cerut Romarm și Ministerului Economiei să ne permită accesul în fabrica de armament pentru a vedea liniile de producție și stocul de măști. Când am ajuns la Dragomirești, ni s-a permis  accesul  doar la stocul de măști, nu și la utilaje. Motivul refuzului: aveam nevoie de o autorizație specială pentru a intra în uzina de armament, . 

Am solicitat apoi de două ori permisul de acces, dar nici până la această oră nu l-am primit. Am văzut doar zeci de cutii cu măști depozitate într-o clădire lângă poarta uzinei. Pe cutii, exista marcajul CE, dar nu era menționat numărul lotului, data fabricației și data expirării, cum ar fi trebuit. 

Fostul director al uzinei, Cristinel Nicula, susține că măștile nu au toate certificările necesare, tocmai din cauză că echipamentele nu au fost puse oficial în funcțiune. Un certificat de conformitate care a însoțit 5200 de măști livrate la Tohan Zărnești SA (o altă uzină din subordinea Romarm), în iulie, arată că „produsele au fost obținute și inspectate în timpul testelor și probelor efectuate pentru mașinile de confecționat măști”.

Așadar, fără certificări, măștile sunt distribuite în principal pe circuitul Romarm, fără să ajute efortul medicilor din spitale.

REACȚIILE CELOR IMPLICAȚI

Peste 60% din echipamentele importate în pandemie nu protejează împotriva infectării. Sunt neconforme. Este un lucru descoperit și anunțat acum o săptămână de Protecția Consumatorului, care a sesizat și Parchetul General.

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a comentat atunci situația descoperită pe piața măștilor: 

„Sunt dezamăgit de calitatea măștilor de protecție aflate pe piaţă în acest moment. Dacă vă spun că jumătate din măștile care se găsesc la comercializare, în momentul de faţă, în reţelele de distribuţie – hypermarketuri, farmacii, depozite, la importatori – nu respectă, adică nu ne protejează, ați zice că exagerez, dar asta este realitatea. Vreau să dau un mesaj foarte clar că acest lucru trebuie să înceteze. Nu putem să acceptăm să fie puse la comercializare măști care nu protejează populația”.

Măștile neconforme au ajuns și în spitale. În octombrie, România înregistra 3.847 de cadre medicale infectate cu coronavirus și 33 de decese, conform Ministerului Sănătății.

În primele șase luni de pandemie, peste 2500 de tone de măști medicale sau de protecție au fost importate și vândute la noi, fără ca cineva să verifice standardele de siguranță.

Statul român a pierdut opt luni în care putea produce milioane de măști la Dragomirești, pentru stocul strategic încă necesar în lupta împotriva noului coronavirus.  

RISE Project i-a contactat pe actorii implicați în acest eșec. 

Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a sugerat că doi angajați de la Dragomirești ar fi sabotat funcționarea liniilor – „S-a observat că (…) se umbla la setările respective” – și  a susținut că măștile produse la Dragomirești sunt acreditate și respectă standardele europene pentru comercializare. 

Ministrul Economiei - Virgil Popescu. Foto: INQUAM / George Călin

Ministrul Economiei – Virgil Popescu. Foto: INQUAM / George Călin

De fapt, Romarm a obținut autorizație de punere pe piață de la o structură a Armatei, desemnată de Guvern, o procedură diferită față de cea necesară obținerii dreptului de a aplica marcajul CE, care presupune un organism independent care să testeze și să certifice calitatea.

Referitor la scrisoarea de garanție bancară, emisă de IFN-ul suspendat, Virgil Popescu a declarat: „Eu exclud că poate să fie o fraudă cu această scrisoare de garanție bancară. Există voci răuvoitoare, este altceva” și a subliniat că BNR ar fi transmis către Romarm confirmarea că garanția este validă. 

„Scopul este ca statul român să aibă această capacitate [de a produce măști], dar funcțională. Evident că vor fi și penalități, evident că va trebui să plătească furnizorul faptul că nu au fost puse în funcțiune atunci când trebuia. (…) Nu credeți tot ce se spune. Eu am învățat de-a lungul timpului că adevărul e la mijloc”, a spus ministrul. 

El a adăugat că, recent, Interarms a mai adus niște linii de producție la Dragomirești, ca să se asigure capacitatea de producție prevăzută în contract. 

Alin Goga, asociat și administrator la Suport Real IFN, a explicat suspendarea și radierea făcută de BNR: „Vă spun deschis. Acolo este o companie concurentă, în speță Pro Capital, care a dat o șpagă de două milioane de euro ca să ne închidă pe noi, pentru că eram principalii contracandidați și pe asta o să o câștigăm în instanță.”

Radu Frîncu figurează încă drept administrator al  IFN-ului, dar Alin Goga susține altceva: „ne-am despărțit de foarte multă vreme, pe niște motive de incompatibilitate etică”

Un reprezentant al firmei elvețiene Allodium SA, cu acționari ascunși, care s-a ocupat de transportul mărfii din China, ne-a spus telefonic să revenim după o oră. Apoi, răspunsul a fost sec: „Nu vă putem oferi nicio informație”.

Directorul Romarm, Gabriel Țuțu, a cerut inițial întrebările înainte de interviu. Apoi, la întâlnirea pe care am avut-o pe 24 august, a cerut reporterului RISE Project să semneze o convenție că e de acord să fie înregistrat. Lucru care nu s-a întâmplat. 

A declarat că utilajele au fost aduse în țară cu compania ministerului Apărării din Ucraina și a admis că utilajele nu erau recepționate și puse în funcțiune oficial, pentru că nu erau în parametri. 

„Utilajele nu s-au oprit niciodată (…) Au fost sincope, s-au stricat diverse table pe acolo, a trebuit să le înlocuim cu unele mai solide. Au fost situații de genul ăsta. (…) O singură mașină a fost cu probleme de mai lungă durată”, a spus Țuțu.

După care a acuzat comisia de recepție a echipamentelor de rea voință. „[Furnizorul] Și-a asumat că suplimentează cantitatea de mașini cu o mașină performantă apărută acum, astfel încât să ajungă la parametri”, a adăugat directorul Romarm.

Am vrut apoi să mai clarificăm niște aspecte, dar Gabriel Țuțu nu a mai răspuns la telefon.

Riccardo Barsanti, Interarms Impex SRL, a susținut că echipamentele au venit în România cu ajutorul forțelor aeriene din Ucraina, prin Allodium SA, și nu știe cine e în spatele companiei. Echipamentele de produs măști „au fost livrate cu instrucțiuni de montare și scheme electrice” și „nu respectă parametrii din specificațiile tehnice, dar sunt funcționale. S-au mai defectat.”

Despre IFN-ul cu activitate suspendată la momentul emiterii scrisorii de garantare a spus că „la vremea respectivă, erau înscriși în registrul BNR”. Barsanti a menționat că, între timp, scrisoarea de garanție a fost transferată către un alt IFN.

Un articol politic. E un articol plătit”, a spus Riccardo Barsanti la finalul discuției telefonice cu reporterul RISE Project. 

Producătorul chinez nu a răspuns e-mail-urilor noastre. 

România a înregistrat până ieri, 4 decembrie, 500.273 de cazuri confirmate și 12.052 decese cauzate de noul coronavirus.

Ana Poenariu
Au contribuit: Paula Căbescu, Valeriya Egoshyna („Schemes” project RFE/RL) și Gavin Bowring  (OCCRP)
Editor: Daniel Bojin
* Articolul a fost parțial finanțat prin proiectul „Platforma Beneficiarilor COVID”, derulat în cadrul burselor pentru jurnalism ale Universității Stanford din Statele Unite (John S. Knight Fellowships și Big Local News, finanțate de Google News Initiative). 

The article was partially funded by the Friedrich Naumann Foundation for Freedom Romania, which is not responsible for the content of the article. The opinions expressed exclusively belong to the authors and do not necessarily reflect those of the Friedrich Naumann Foundation for Freedom.