PANAMA PAPERS: Episodul 2. Panica.

Credits: ICIJ, Arthur Jones/Shutterstock

Credits: ICIJ, Arthur Jones/Shutterstock

Panică. Acesta este cuvântul care descrie cel mai bine surescitarea care i-a cuprins pe avocații și angajații Mossack Fonseca când au aflat că documentele confidențiale ale firmei au ajuns în posesia unui consorțiu internațional de jurnaliști din care a făcut parte și RISE Project, în cadrul proiectului Panama Papers. Firma de avocatură, cu sediul principal în Panama City, păstrase până în acel moment secretele unora dintre cei mai puternici oameni din lume. Președinți, miniștri, sportivi de renume, mafioți și o pleiadă de afaceriști controversați utilizaseră ani în șir, în deplină confidențialitate, serviciile casei de avocatură care le-a creat firme offshore pentru a-și derula afacerile în secret.

Furie este cuvântul care descrie cel mai bine agitația care i-a contaminat imediat și pe clienții avocaților din Panama. Conform documentelor, unul dintre clienții români i-a luat la înjurături pe reprezentanții biroului Mossack Fonseca din Elveția.

Avocații clienților ale căror nume au început să apară în presă s-au activat imediat. “Este inutil să vă reamintesc că scurgerea de informații a căror gardian era Mossack Fonseca a adus prejudicii clienților noștri, care v-au acordat încrederea și au crezut în capacitățile dumneavoastră profesionale”. le-a transmis consultanților din Panama, Marc Bonnant, avocatul magnatului Beny Steinmetz, pe 21 aprilie 2016, la două săptămâni după declanșarea scandalului Panama Papers. RISE Project publicase deja două materiale despre Steinmetz și afacerile sale ascunse din România. Unul despre implicarea sa în preluarea rafinăriei RAFO (LINK) și celălalt despre afacerile imobiliare derulate în secret de israelian la marginea Bucureștiului (LINK).

Au trecut mai bine de doi ani de atunci și iată că scandalul Panama Papers revine în forță. O nouă scurgere de informații, 1,2 milioane de documente, tot de la Mossack Fonseca a ajuns în posesia publicației germane Suddeutsche Zeitung care a distribuit din nou datele prin intermediul International Consortium of Investigative Journalists.

RISE Project este și de această dată partenerul pentru România în cadrul Panama Papers 2. Noua scurgere de informații acoperă intervalul de timp dintre momentul declanșării scandalului inițial, în primăvara lui 2016, și sfârșitul anului trecut, cu câteva luni înainte ca Mossack Fonseca să se închidă definitiv.

La o lună după apariția investigației globale #PanamaPapers, Mossack Fonseca a făcut un audit intern și a constatat că are în portofoliu 28.427 de companii offshore active. Dintre aceste doar o treime aveau înregistrate numele beneficiarilor reali așa că avocații din Panama City au început o febrilă activitate de colectare de informații. Ei au cerut subsidiarelor de pe tot globul dar și altor firme cu care colaborau să trimită numele beneficiarilor, copii după pașapoartele lor dar și facturi de gaz sau curent care să conțină numele și adresele personajelor implicate în firme offshore.

Astfel, în noul set de date apar atât nume noi de beneficiari ai firmelor create sau administrate de Mossack Fonseca cât și informații suplimentare despre persoanele care au apărut deja în articolele RISE Project. Este, de exemplu, cazul lui Beny Steinmetz, israelianul din spatele Roșia Montană Gold Corporation, care încearcă de ani buni să exploateze aurul din Apuseni. Steinmetz este principalul investitor dintr-un consorțiu de companii și fonduri de investiții care a dat în judecată România la Curtea Internațională de Arbitraj din Washington, cerând daune de 4,4 miliarde de dolari pentru că i-a fost blocată exploatarea minieră de la Roșia Montană. Tot Steinmetz este inculpat în România, într-un dosar privind retrocedări ilegale de terenuri. Investitorul apare și în Panama Papers 2, în calitate de beneficiar al unor companii implicate în afaceri românești controversate. Veți putea citi mai multe despre Steinmetz din materialul pe care îl vom publica mâine.

El se află în buna companie a altor afaceriști, bancheri sau chiar fugari care au și ei activități comerciale în România.

Arhiva îl scoate, de pildă, la suprafață pe unul dintre marii beneficiari ai contractelor publice cu spitalele românești. Interpus al unei grupări influente la București, românul și-a asumat, în Panama, proprietatea unei companii offshore, implicate în comerț cu aparatură medicală.

Noile documente și e-mailuri mai arată cum avocații panamezi au eșuat în tentativa lor de a obține numele beneficiarului final al uneia dintre cele mai importante afaceri românești- proiectul pentru exploatarea aurului și cuprului din perimetrul Rovina, județul Hunedoara.

Schimbul de emailuri dintre avocații din Panama aruncă o nouă lumină și în cazul uneia dintre cele mai mari fraude bancare din România ultimilor ani.

RISE Project va publica aceste nume și documentele aferente într-o serie de investigații în zilele și săptămânile următoare.

 

Paul Radu