Ionuț Stănescu 
Catena, cel mai întins și mai mediatizat lanț din domeniul vânzărilor de medicamente din România. FOTO: Sergiu Brega.
O jumătate dintre farmaciile a căror înființare a fost contestată în instanță au fost declarate ilegale și închise prin hotărâri judecătorești definitive.
Statistica de mai sus se sprijină pe un număr foarte mic de cazuri. Însă acestea sunt toate cazurile pe care RISE Project a reușit să le identifice atât în baza de date on-line a sistemului de justiție din România, cât și în evidențele Ministerului Sănătății.
În total, e vorba de 10 procese, inițiate cu scopul de a anula tot atâtea autorizații de funcționare pe care Ministerul Sănătății le emisese pentru niște farmacii din București, Brașov, Constanța, Câmpulungul Moldovenesc, Făgăraș și Predeal.
Din cele 10 procese, Ministerul a pierdut 5 – adică 5 farmacii au fost închise – și a câștigat 5, adică 5 farmacii au primit dreptul de a funcționa în continuare.
Practic, la fiecare autorizație confirmată de justiție ca fiind legală, a existat o autorizație descoperită ca fiind ilegală.
„Paritatea” aceasta – dezastruoasă pentru actele emise de o autoritate publică – are în spate inclusiv procese pe care Ministerul Sănătății le-a câștigat „la masa verde”, adică prin înțelegeri încheiate, in extremis, între părți.
Și are în spate și procese pe care Ministerul le-a câștigat datorită unor sentințe abracadabrante, pe care judecătorii le-au pronunțat în răspăr cu logica elementară a cauzelor.
„Paritatea” reflectă, de fapt, „no man`s land”-ul care a existat în România în privința politicii de aprobare a intrării unor noi farmacii pe piață.
Un vid de autoritate care a dus la invadarea orașelor de către lanțuri farmaceutice foarte bogate, care practică prețuri mari și care au capacitatea logistică de a-i elimina din arenă pe competitorii mici sau independenți.
RISE Project a reconstituit unul dintre cele 10 procese invocate mai sus.
El s-a desfășurat între 2011 și 2015 și a avut ca miză închiderea, respectiv, menținerea în funcțiune a unei farmacii Catena.
Procesul a fost intentat de către o farmacie independentă și de Colegiului Farmaciștilor din Brașov, care au reclamat neregula deschiderii unei noi farmacii în acest oraș; părțile adverse fiind Ministerul Sănătății, primăria localității și Catena.
Studiat de aproape, procesul arată cum o lege simplă – făcută să modeleze comerțul cu medicamente, adică unul dintre sectoarele cheie ale sistemului sanitar – poate fi călcată în picioare pe toată linia instituțiilor care ar fi trebuit să o apere: de la Ministerul Sănătății, până la ultima instanță apelabilă din domeniul judiciar, Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe parcursul lui, sub oblăduirea unor magistrați aflați la vârful ierarhiei judecătorești, trei blocuri de apartamente s-au smuls singure din fundații, au părăsit amplasamentul lor spațiat și au devenit lipite între ele – doar ca să împlinească scenariul în care corporația Catena a putut să primească câștig de cauză și să își mențină în funcțiune farmacia înființată prin încălcarea legii.
Comentariul Catena, referitor la cursul acestui proces: „Legalitatea autorizației a fost examinată de patru complete de judecată (…). Astfel, probele administrate au fost examinate de un număr de opt judecători, cauza fiind soluționată definitiv în sensul respingerii criticilor de nelegalitate formulate”.
Întregul comentariul, în pdf-ul de dedesubt:
Citiți, mai jos, descrierea principalelor secvențe ale acestui proces cu accente suprarealiste.
Este octombrie 2011 și magistratul Lorența Butnaru, șefa secției de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel Brașov, judecă un dosar în care trebuie să răspundă la o întrebare care și unui copil i s-ar părea simplă.
Trebuie să stabilească dacă parterul comercial al unui bloc din Brașov are o suprafață de vânzare mai mare de 1.000 de mp.
Judecătoarea refuză să dea un răspuns direct la această întrebare banală. Se mărginește să afirme că cei cărora li s-a pus anterior întrebarea asta – Primăria Brașov și Ministerul Sănătății – au zis că da.
Și, pentru că Primăria și Ministerul au dreptul să spună lucrul ăsta, atunci realitatea stă astfel!
Judecătoarea nu pronunță, literal, vorbele de deasupra, ci un enunț mai lung, care, sintetizat, are exact valoarea acestei fraze. (Hotărârea, AICI).
Cu această concluzie, șefa secției de Contencios Administrativ pune punct unui dosar burdușit cu sute de file.
Refuzul Lorenței Butnaru de a exprima o judecată calificată la întrebarea care l-ar face și pe-un copil să zâmbească este contestat, cu succes, la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Un complet de magistrați din București impune Curții de Apel Brașov să dea un răspuns la dilema elementară care face obiectul acestui proces. (Decizia ÎCCJ, AICI).
Dosarul se întoarce, așadar, la Brașov și nimerește, de data asta, pe masa judecătoarei Ramona-Grațiela Milu.
Întrebarea rămâne aceeași: are sau nu are parterul comercial respectiv o suprafață de vânzare mai mare sau egală cu 1.000 de mp?
Dar despre ce parter comercial este vorba și care e, la urma-urmelor, relevanța acestei întrebări sâcâitoare?
E vorba de primul nivel al unui bloc modest, cu patru etaje, situat la marginea Brașovului, pe Strada Gospodarilor nr.1-3.
La parterul acesta funcționează mai multe mici magazine, iar printre ele o farmacie Catena, care tocmai a fost înființată.
Blocul, parterul lui comercial și farmacia Catena. Ne aflăm în cartierul Bartolomeu Nord. În zare se profilează Muntele Tâmpa, cu literele „B R A Ș O V” suspendate în apropiere de creasta sa. FOTO: RISE Project.
Dacă judecătoarea va spune că suprafața de vânzare a respectivului parter comercial e mai mică de 1.000 de mp, farmacia Catena, abia deschisă, va trebui să fie închisă!
Dacă va hotărî că suprafața de vânzare e mai mare de 1.000 de mp, farmacia va putea funcționa mai departe.
Pragul celor 1.000 de mp nu e scos din burtă, ci provine din lege. Ca să primească dreptul de a-și înființa o farmacie aici, tocmai aceasta a fost justificarea pe care Catena a invocat-o: că în amplasamentul ăsta, de pe Strada Gospodarilor nr. 1-3, farmacia avea să funcționeze într-un centru comercial de 1.000 de mp. (De altfel, singura portiță legală pe care cineva ar mai fi putut-o utiliza ca să intre pe piață).
Așadar, miza financiară din spatele banalei întrebări la care magistrații brașoveni evită să răspundă este aceasta: lichidarea sau supraviețuirea unei farmacii dintr-un grup economic foarte potent, cu afaceri de ordinul a sute de milioane de euro.
Ca să demonstreze că parterul blocului are, într-adevăr, o suprafață de vânzare mai mare de 1.000 de mp, Catena depune la dosar o expertiză topografică.
Expertiza e semnată de inginerul Valentina Petru și promovează o minciună atât de mare încât pare un bluf jucat la o masă de poker.
Expertiza susține că blocul în care se găsește respectivul parter comercial, de pe Strada Gospodarilor nr. 1-3, e lipit de alte două blocuri din vecinătate, prevăzute, de asemenea, cu partere comerciale: de la adresele Gospodarilor nr. 5, respectiv, Gospodarilor nr. 7-9.
În realitate, cele trei clădiri sunt doar apropiate, nu lipite.
Sunt imobile distincte, cu numere poștale distincte, care au în comun doar strada și cartierul. Au fost construite cu retrageri diferite de la axul drumului și sunt despărțite de ganguri atât de late încât prin ele s-ar putea strecura și o mașină.
În imaginea de mai jos, vizibilă pe Google Earth, lucrul ăsta poate fi constatat de oricine. Un survol virtual la respectiva adresă face faptele încă și mai clare.
Minciuna blocurilor „sudate” între ele este preluată și de avocatul Catena, Tiberiu Țărmure, care, în apărarea corporației care-i plătește onorariul, scrie, de asemenea, cu aplomb, că cele trei imobile spațiate sunt, de fapt, lipite.
Atmosfera de meci de poker a procesului crește în încordare!
Descrierea celor trei clădiri ca fiind lipite, deși se vede și din avion că nu sunt, nu e o benignă neglijență de exprimare, ci o abilă strategie de manipulare.
După ce susține că blocurile sunt „lipite”, apărarea Catenei merge mai departe și cere ca parterele lor să fie socotite împreună la verificarea îndeplinirii pragului de 1.000 de mp!
În felul ăsta, întrebarea în jurul căreia se învârte întregul caz e deviată de pe orbita factualității și împinsă într-un registru fantasmagoric.
Nu mai contează dacă parterul de pe Strada Gospodarilor nr. 1-3 are 1.000 de mp, ci, susține Catena, contează dacă parterele de la numerele 1-3, 5 și 7-9 întrunesc, în mod cumulat, această condiție!
Felul acesta de trucuri sunt o monedă curentă în confruntările din justiție.
Jucându-se cu discernământul judecătorilor, în speranța unui verdict favorabil, părțile obișnuiesc să se apere invocând tot ce le trece prin cap, pe parcursul unui proces.
Intră însă în atribuțiile magistraților să vadă dincolo de perdelele de fum cu care un avocat sau altul caută să-i inducă-n eroare.
În cazul de față, perdeaua de fum e destul de subțire: în expertiza sa topografică, inginerul Valentina Petru a mințit că cele trei blocuri sunt „lipite”, dar a anexat și o schiță – fidelă realității! – în care și un miop poate să descopere că imobilele nu sunt, de fapt, lipite!
S-a făcut mai 2014.
S-au scurs mai bine de doi ani și jumătate de când dosarul acesta, mai degrabă rudimentar, se târăște prin tribunale.
După patru termene de judecată, magistratul Ramona-Grațiela Milu consideră că a sosit timpul să dea un verdict.
Judecătoarea înghite minciuna Catena și scrie, la rândul ei, în sentință că blocul de pe Strada Gospodarilor nr. 1-3 este lipit de cele de la nr. 5, respectiv, de la nr. 7-9.
Și, prin urmare, suprafața parterelor lor comerciale trebuie luată în considerare în mod cumulat!
În concluzie, condiția de înființare a farmaciei – a suprafeței de vânzare de minimum 1.000 de mp – este îndeplinită.
Farmacia Catena are dreptul de a funcționa mai departe!
Judecătoarea nu se rezumă însă doar la a prelua minciuna vehiculată de grupul Catena – referitoare la cele trei clădiri „lipite” între ele.
La acest neadevăr strident, magistratul adaugă propria interpretare originală a legii.
De fapt, nu e nici măcar o „interpretare” a legii, ci o ignorare a conținutului legii.
Deși declarate, în mod fictiv, ca fiind „lipite”, din punct de vedere legal, cele trei blocuri rămân totuși imobile distincte: au cărți funciare diferite și numere poștale diferite – asta știe și judecătoarea Ramona-Grațiela Milu.
Or, legea care arbitrează acest proces – dintr-o lojă aflată mai sus decât cea în care stau magistrații – spune că centrele comerciale în care se pot deschide farmacii nu trebuie doar să măsoare 1.000 de mp. Trebuie și să se găsească într-un singur imobil!
Așadar, chiar și dacă cele trei clădiri ar fi fost lipite, deși nu sunt, suprafața parterului clădirii de pe Strada Gospodarilor nr. 1-3 tot nu ar fi trebuit însumată cu suprafața parterelor de pe Gospodarilor nr. 5, respectiv, Gospodarilor nr. 7-9.
Judecătoarea Ramona-Grațiela Milu – plătită de contribuabilul român cu 3.000 de euro pe lună – înțelege toate astea pentru că le scrie ea însăși în hotărârea pe care o pronunță. Însă, deși le înțelege, reușește să contorsioneze logica și sensul cuvintelor până-ntr-atât încât, în final, dă un verdict care este o capodoperă a absurdului.
În rândurile sentinței sale își face loc și această frază:
„Relevantă este aparența de centru comercial unic, chiar dacă din punct de vedere administrativ sau al cărților funciare, [cele trei clădiri] sunt imobile distincte, câtă vreme spațiile comerciale se află la parterul unor blocuri lipite (!), dispuse în formă de U (!), creează convingerea unui centru comercial unic, fiind cunoscut ca atare în comunitatea locală”.
Așadar, ceea ce contează – statuează magistratul Milu – sunt percepția și convingerea, nu adevărul. Cunoștințele oamenilor, nu realitatea.
Pasajul din sentința Curții de Apel Brașov în care președinta completului de judecată dă măsura întregii sale capacități de analiză. În opinia sa, „relevantă este aparența” unui lucru, nu datele lui de sine stătătoare.
Nota bene: și „aparența”, și „convingerea”, și „cunoașterea” sunt invocate, în cazul de față, la modul impersonal – din neant – atâta vreme cât la proces n-au fost aduși cetățeni de pe stradă care să depună mărturie despre impresiile lor despre propriul oraș. (Hotărârea, AICI).
Hotărârea aceasta, ornată cu accente suprarealiste, a Curții de Apel Brașov, nu e finalul procesului.
Dosarul merge mai departe, la Înalta Curte de Casație și Justiție, în recurs.
Au trecut aproape patru ani de la înregistrarea pe rol a acestui caz. Este primăvara lui 2015, iar magistrații din București încheie procesul, după doar două înfățișări.
Un complet de trei judecători – Niculae Măniguțiu, Carmen Frumușelu și Carmen Sîrbu, plătit, fiecare, cu câte 5.000 de euro pe lună – preia, de asemenea, fără să ezite, minciuna Catena, cum că cele trei blocuri ar fi lipite, preia și „interpretarea” legii făcută de Ramona-Grațiela Milu, la Curtea de Apel Brașov, și dă voie farmaciei să existe mai departe. (Decizia ÎCCJ, AICI).
Farmacia funcționează și astăzi.
E una dintre cele peste 700 de farmacii care fac din Catena cea mai mare companie din acest domeniu din țară.
Ionuț Stănescu
Rise Project 
Andrei Ciurcanu 