22/05/2015

Zeci de mii de oameni din județul Harghita așteptă în zadar de mai bine de zece ani să primească gaze de la o companie dirijată de la Budapesta. Unii au plătit în avans branșamentul, dar se încălzesc tot cu lemne. Afacerea s-a plimbat prin mâinile mai multor afaceriști maghiari, deși trebuia să fie a localităților din Harghita.


Afacerea cu gaze a început în 2001, într-o clădire a statului român din Miercurea Ciuc unde compania Hargaz Harghita Gaz își propunea să fie viitorul furnizor de gaz metan al localităților din județul Harghita. Din acționariatul firmei făceau parte la acea vreme o companie maghiară și aproape cincizeci de localități din județ.

Sediul Hargaz in prezent, str. Gabor Aron nr. 1 / FOTO: Egyed Ufo Zoltan

Sediul Hargaz in prezent, str. Gabor Aron nr. 1 / FOTO: Egyed Ufo Zoltan

Afacerea a rămas însă o necunoscută pentru oficialii unor localități implicate în proiect. Janosi Attila, viceprimarul comunei Ciumani, ne-a spus nedumerit: „Eu atâta știu, că n-a fost niciodată vorba să punem gaz în comună”.

Gal Szabolcs, primarul din comuna Joseni, spune că „nici nu a auzit de această firmă”, iar edilul localității Ditrău susține că nici nu înțelege de ce a intrat comuna lui în această afacere, pentru că oricum oamenii folosesc lemne ca să se încălzească.

CLAUZE RATATE. Consiliul Județean Harghita a aprobat afacerea punând însă condiția ca localitățile din zonă să dețină, împreună, peste 51 la sută din noua companie. Clauza n-a fost însă respectată. Controlul asupra companiei a trecut din prima clipă în mâna unor investitori maghiari, iar apoi a fost cedat, în mai multe rânduri, altor firme din Ungaria.

Întrebat de ce există o diferență între ce a votat Consiliul Județean în 2000 și ce s-a făcut în realitate, Zsombori Vilmos, președinte CJ Harghita de la acel moment, ne-a declarat: „Am votat așa cum spuneți, dar între timp am mai discutat cu consilierii locali și am ajuns la concluzia că, probabil, în afaceri s-ar descurca mai bine o firmă privată decât un consiliu județean și așa au ajuns să aibă ei 51 la sută.”

Hotărârea Consiliului Județean Harghita referitoare la înființarea societății Hargaz Harghita-Gaz

Cu timpul, banii aduși de investitorii privați au subțiat și mai mult participațiile localităților în afacere. În 2003, primul investitor, compania maghiară EHE și-a cedat acțiunile unei alte firme din Ungaria, Aladino Kft – care a capitalizat Hargaz cu peste 1,7 milioane de dolari. În 2006, Aladino a cedat, la rândul ei, cota majoritară către o altă firmă maghiară – Elmib Rt, care a pompat alți bani. În urma acestor operațiuni, localitățile din Harghita au ajuns să mai dețină doar 1,5 la sută din afacere.

Cel care a adus companiile maghiare în România a fost Nagy Gabor, un om de afaceri din Ungaria, care, de altfel, a fost și șeful Hargaz, de la înființare și până în 2006. Numele  lui se leagă și de alte afaceri cu gaz în România. „Sunt cunoscut ca un bun manager și din acest motiv am putut să aduc atâția investitori în Hargaz”, ne-a spus Nagy.

Documentele firmei Elmib din Ungaria

Elmib, principalul acționar din Hargaz, este o companie importantă pe piața energiei din Ungaria și are contracte publice cu un sfert dintre municipalitățile maghiare. Compania maghiară a fost înființată în 2000, cu un an înainte de afacerea românească, de către o bancă de stat din Budapesta și vândută apoi unor afaceriști locali. Noii proprietari au transformat Elmib într-un adevărat consorțiu energetic, care operează atât în industria gazului, cât și pe piața iluminatului public. Divizia Elmib din proiectul românesc este deținută de o companie elvețiană, dar, în realitate, este dirijată de la Budapesta de aceeași administratori: Toth Balazs și Kele Jozsef.

Cei doi sunt beneficiarii finali ai firmei românești.

Documentele firmei Elmib din Elvetia

CORPORAȚIILE DE LA BUDAPESTA. În total, până în anul 2006, Hargaz a primit peste 2 milioane de dolari de la companiile maghiare amintite, dar afacerea a stagnat, iar gazul n-a mai ajuns la oamenii din zonă.

Între timp, în schema de finanțare s-au implicat doi jucători importanți din economia maghiară: OTP Bank și unul dintre cei mai importanți magnați maghiari, Pap Geza, strâns legat de grupul petrolier MOL.

OTP s-a arătat dispusă să sprijine proiectul de infrastructură printr-un credit acordat celor de la Hargaz Harghita Gaz SA. Banca a pus condiția ca banii să fie folosiți exclusiv în infrastructura care să asigure distribuția gazelor, iar Hargaz să suporte jumătate din prețul final al rețelei de conducte.

Convenția comercială încheiată între Elmib, Hargaz Harghita Gaz, OTP și Olajterv

Pentru cofinanțare Hargaz a apelat, însă, din lipsă de fonduri, la consorțiul maghiar Olajterv Rt.

Înființat de MOL în 1963, grupul Olajterv a fost preluat, la începutul anilor 2000, de Pap Geza, un apropiat al premierului Orban Victor, potrivit presei maghiare.

Afacere Olajterv l-a propulsat pe Geza printre cei mai bogați maghiari, cu o avere de peste 220 milioane de euro. De la sfârșitul lui 2013, grupul Olajterv a fost preluat de Sandor Csanyi, un alt apropiat al lui Orban.

Olajterv și-a recuperat apoi banii de la un satelit al Elmib – acționarul firmei românești.

Nagy Gabor, primul director al Hargaz, ne-a declarat: „Olajterv nu au fost investitor, ci doar prim-contractor”. Kele Jozef, cel care controlează afacerea de la Budapesta, a adaugat: “Nici OTP, nici Olajterv nu au investit în afacere, banca ne-a dat un credit, iar Olajterv este un antreprenor general.”

Un alt liant între firma Hargaz și banca OTP, pe lângă creditul obținut de companie, este Lurcza Domokos. Acesta lucra pentru Hargaz la momentul finanțării primite de la OTP, iar ulterior, el a devenit director al filialei OTP din Odorheiu Secuiesc.

AMÂNĂRI REPETATE. Conform contractelor de concesiune semnate în 2003, între Hargaz și Ministerul Economiei, gazul trebuia să ajungă la oameni în maxim trei ani. Cel care a semnat documentul a fost Dan Ioan Popescu, ministrul economiei de la acel moment. Transgaz, compania națională subordonată Ministerului Economiei, a construit conductele, iar autoritatea care reglementează piața energiei locale a eliberat licențele.  Mai mult, Transgaz a construit și o magistrală până la intrarea în Toplița, dar nici așa gazul n-a ajuns în casele oamenilor. Doar în Toplița, 16.000 de locuitori așteptau ca locuințele lor să fie conectate la rețeaua publică de gaz promisă, iar o parte dintre ei au plătit și branșamentul în avans.

Acțiunea depusă în instanță de Primăria Toplița împotriva companiei Harghita-Gaz

Primarul din Toplița a cerut Ministerului Economiei să rupă contractul de concesiune, argumentând că Hargaz nu a solicitat nici măcar autorizația de construire și că firma nu are banii ca să termine lucrarea.

Președintele consiliului de administrație al Hargaz, Kele Jozsef, spune altceva: „Investiția a fost începută, avem planurile pentru cei 75 km de conducte, am plătit taxele aferente, avem autorizații de construcție etc. Valoarea investiției până acum e de aproximativ 1 milion de lei, plus TVA”

Orașul Toplița se luptă și în instanță cu firma Hargaz.

În pofida problemelor, afacerea a rămas în picioare și după termenul limită pentru că noii miniștri ai economiei, Codruț Sereș, Adriean Videanu și Ion Ariton au semnat amânarea termenelor, prin anexe la contractul de concesiune, astfel încât Hargaz a putut să întârzie cu aproape zece ani furnizarea de gaze către populație.

Contractul de concesiune încheiat între Ministerul Economiei și compania Hargaz Harghita Gaz

Kele Jozsef, directorul general al Hargaz Harghita Gaz SA, are o altă opinie despre blocarea proiectului: „Noi nu am semnat un contract cu vreo localitate anume, ci un contract de concesiune cu Ministerul Economiei care avea ca obiect 160 de localități. Majoritatea acestor localități se află în mediul rural, cu potențial economic-financiar redus sau inexistent. La doi ani de la semnarea contractului au apărut două legi care au modificat radical contractul  (HG 1043/2003 și Legea Gazelor, 351/2004). Ambele acte normative prevăd că furnizorul are obligația de a duce la capăt investiția asumată, doar dacă din punct de vedere economic investiția e profitabilă.”

Când reporterii i-au spus lui Kele Jozsef că unii edili din Harghita susțin că firma sa nu a intenționat niciodată să le branșeze localitățile, acesta a adăugat că acele localități nu prezintă interes din punct de vedere economic.

Victor Ilie

Comenteaza acest articol