Comoara din arhive. Zeci de milioane de euro pentru scanarea celui mai „intim” fond de acte al României - Rise Project :Rise Project

19/11/2021

Sebastian Ghiță a fugit din România încă de acum cinci ani, cu procuratura și poliția pe urmele sale, însă mașinăria de aspirat bani publici, pe care a creat-o de-a lungul a mai bine de un deceniu, a lăsat în spate tipare de afaceri, care sunt replicate și astăzi în relația dintre instituțiile de stat și firmele „înrudite” cu cele pe care el le-a fondat. FOTO: Marius Dumbrăveanu/Mediafax

În urmă cu patru ani, o companie fondată de Sebastian Ghiță, abonată la contracte publice, intra în insolvență cu datorii neplătite – la stat și la furnizori privați – de circa 270 de milioane de lei.

Totul, după ce începuse să fie anchetată de DNA pentru spălare de bani și complicitate la trafic de influență.

În timp ce investigația de la DNA și procesul de insolvență abia se puneau în mișcare, iar compania își restrângea în mod drastic activitatea, în București apărea o salbă de firme „de apartament”, deținute sau administrate de co-proprietari ai societății comerciale create de Sebastian Ghiță.

Puțin mai târziu, firmele „de apartament” ajungeau să câștige licitații după licitații, pe urmele unei licitații-mamut, adjudecate, cu câțiva ani mai devreme, de compania înființată de Ghiță.

E vorba de un număr de 27 de licitații organizate, între 2018 și 2020, de structura centrală și de filiale județene ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). 

Aproape toate au fost câștigate în condițiile în care ceilalți participanți care au depus oferte au fost, în prealabil, descalificați. 


Obiectul licitațiilor organizate de ANCPI  a constat în achiziționarea serviciului de scanare și indexare a uneia dintre cele mai „intime” arhive din România. 

Cea în care sunt păstrate milioane de duplicate de pe actele de proprietate asupra apartamentelor, caselor și terenurilor cetățenilor țării.


Valoarea finală a contractelor încheiate în urma respectivelor licitații este încă în curs de contorizare. 

Tot ce știm e că a depășit suma de 100 de milioane de lei și că mai poate urca până la un maximum de 215 de milioane de lei – echivalentul a 43 de milioane de euro. 


Prețul mediu pentru care firmele „de apartament” au executat și mai execută și acum aceste lucrări este de 3,7 lei pentru fiecare pagină scanată și indexată!

În paralel, la alte instituții de stat sau, paradoxal, tot la ANCPI, acest serviciu este contractat cu prețuri cuprinse între 0,5 și 1,4 lei per pagină scanată și indexată!

Citiți, mai jos, despre detaliile acestei afaceri.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre disfuncțiile și corupția din instituțiile statului, despre crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

În decembrie 2013, Sebastian Ghiță era deputat din partea partidului aflat la guvernare, PSD, și făcea figura unui multimilionar retras din afaceri, care trăia din rentele enorme, pe care deja i le aduseseră fostele sale întreprinderi comerciale. 

Niciuna dintre cele peste treizeci de companii la care fusese proprietar, de-a lungul timpului, nu-i mai aparținea. 

Cel puțin, nu la vedere. 

În aceeași lună a lui 2013, una dintre fostele lui firme-fanion, Teamnet International, se asocia cu alte două societăți comerciale și câștiga o licitație cu o valoare enormă, organizată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). 

În baza contractului adjudecat în acel moment, în viitorii patru ani, Teamnet International avea să încaseze, împreună cu asociatele sale, suma de 71 milioane de lei, pentru „digitizarea” a 19 milioane de file din arhiva ANCPI. 

„Digitizare”, adică scoaterea unor hârtii din niște dosare de carton, scanarea lor, indexarea lor, în mod electronic, după câteva cuvinte cheie, urcarea lor pe un server și punerea lor la loc în dosarele din care au fost scoase.

„Filele” digitizate în schimbul acestei mari sume de bani nu au reprezentat niște documente provenite din birocrația internă a ANCPI; care să fi privit exclusiv activitatea acestei instituții. 

Ci au fost documente referitoare la averea imobiliară a sute de mii de cetățeni din această țară.

Propriu-zis, cu acea ocazie, au fost scanate și arhivate electronic acte de vânzare-cumpărare, de donație, de succesiune, de partaj și orice fel de alt document din care decurge dreptul de proprietate asupra apartamentelor, caselor și terenurilor pe care persoanele fizice ori juridice le au înscrise în Cartea Funciară. 


În 2017, Teamnet International a fost pusă sub acuzare de DNA pentru spălare de bani și intrat în insolvență, împreună cu multe alte firme care formează suita societăților comerciale înființate de-a lungul timpului de Sebastian Ghiță. 

În anul respectiv, activitatea companiei s-a restrâns, în mod abrupt, și a continuat să se restrângă, în același ritm, și în anul următor. (În acești doi ani, încasările au scăzut de cincisprezece ori, iar numărul angajaților a coborât până la o treime). 


În lunile lui 2017, când dosarul de insolvență al Teamnet International se punea în mișcare și ajungea să inventarieze datorii neplătite de 270 de milioane de lei, la mai multe adrese din București, erau înființate cinci firme de apartament – la prima vedere, fără legătură una cu alta.

La o privire mai atentă și extinsă în timp, se putea observa însă că fiecare firmă în parte era legată – prin intermediul patronilor ei, meteorici sau permanenți – de compania Teamnet International, a cărei activitate trecea prin procesul de comprimare descris mai sus.

Aceștia fuseseră fie angajați, fie colaboratori, fie acționari minoritari ai respectivei întreprinderi create de Ghiță. 

Schema de dedesubt sintetizează legăturile dintre Teamnet International și cele cinci firme de apartament, create, la mai multe adrese din București, în 2017: Enterprise Software Development, Kardinal Plus, Digital Soft PM, All Businesses Management și Smart League. 

INFOGRAFIE: Sergiu Brega

Un an mai târziu, în 2018, ANCPI scotea iarăși la licitație serviciul de scanare și arhivare digitală a unor calupuri enorme de acte din depozitele sale. 

Alte licitații, sinonime, au fost organizate, în cascadă, și în 2019, și în 2020.

În total, RISE Project a inventariat 38 de astfel de proceduri de achiziție publică, organizate fie de structura centrală a ANCPI, fie de sucursalele sale din teritoriu. 

Valoarea lor totală este de peste 200 de milioane de lei, luând în calcul limitele maxime ale acordurilor cadru incluse.

Bilanțul final al acestor licitații a fost următorul: 

– 27 au fost câștigate de firme din grupul celor cinci companii înființate în 2017, „înrudite”, chiar și pe departe, cu Teamnet International. 

(Nota bene: La fiecare licitație în parte, acestea s-au asociat cu un SRL din Timișoara, care a avut rolul de asociat și al Teamnet International, la lucrările executate pentru ANCPI între 2013 și 2017.

Acest SRL, denumit „Free Dreams” și stabilit în Arad, în timpul parteneriatului cu Teamnet, a fost, ulterior, rebotezat „Cityplan Studio” și strămutat în Timișoara);

– 8 licitații au fost câștigate de către alte firme de pe piața serviciilor de IT și de birotică;

– 4 licitații au fost anulate. 


Dincolo de tabloul rezultatelor de mai sus – net favorabil firmelor ivite, ca din joben, în anul 2017 – ceea ce frapează este prețul la care „s-au închis” toate licitațiile câștigate astfel. 

Acesta a variat între 3,5 și 4,1 lei – fără TVA – pentru fiecare pagină digitizată!

Pentru a avea un reper, cât de cât obiectiv, asupra ordinului de mărime a acestor cheltuieli, trebuie spus că, în momentul de față, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) derulează un contract similar, de digitizare.

În această perioadă, MAI digitizează toate actele de stare civilă emise în România începând cu 1920, adică toate certificatele de naștere, de deces și de căsătorie eliberate în ultimul secol.  

Prețul la care această lucrare este executată este de 0,45 de lei per pagină. 

Adică de șapte până la nouă ori mai mic decât cel plătit de ANCPI.

De menționat că, în timp ce la ANCPI această lucrare este plătită din veniturile proprii ale agenției, la MAI, costurile ei sunt acoperite din fonduri europene. 

Mergând mai departe pe linia acestui tip de exemple, în ultimii trei ani, Consiliul Județean Brăila, Consiliul Județean Brașov, Primăria Sighișoara, Primăria Motru, Primăria Zalău, Primăria Suceava au digitizat, la rândul lor, acte din arhivele proprii și au plătit pentru acest serviciu între 0,2 și 0,5 lei per pagină. 

Costurile acestor lucrări au fost, de asemenea, decontate din bani europeni.

Trebuie spus că există și exemple în sens contrar. 

Astfel, RISE a găsit prețuri mai mari decât cele achitate de ANCPI pentru acest serviciu la Agenția Națională de Integritate, care a digitizat, în anii din urmă, câteva milioane de declarații de avere, plătind 4,8 lei per pagină scanată și indexată!

Un preț și mai mare decât acesta am găsit la o licitație organizată de Banca Națională a României, care a achitat 6,6 lei per pagină digitizată!

Nota bene: și digitizarea de la Agenția Națională de Integritate (unde s-au plătit 4,8 lei per pagină), și cea de la Banca Națională (unde s-au plătit 6,6 lei) au fost, de asemenea, finanțate din surse bugetare, ca și digitizările de la ANCPI. 

Pentru a avea o reprezentare a dotărilor tehnice pe care le presupun manoperele de „digitizare” de la ANCPI, în imaginea de mai sus puteți vedea toate echipamentele menționate în oferta cu care una dintre firmele înființate în 2017 a câștigat licitația organizată de sucursala ANCPI din Slobozia. Costul total al acestor scannere profesionale se ridică la circa 100.000 de euro. Aparatele cu prețul exprimat în lei pot fi cumpărate din magazinele obișnuite de electronice, cel cu prețul în euro e importat și vândut printr-un distribuitor specializat. ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega

Comparația dintre tarifele menționate mai sus nu trebuie făcută însă într-un mod liniar.

Arhiva fiecărei instituții în parte conține acte mai vechi sau mai noi, mai bine sau mai rău conservate, în formate mai ușor sau mai greu de manevrat – detalii în funcție de care prețul serviciului de digitizare poate să crească sau să scadă. 


Însă chiar și dacă facem aceste comparații între licitații perfect analoage, prețurile de 3,5 – 4,1 lei per pagină, suportate de ANCPI, sunt foarte mari.

E suficient să comparăm licitații organizate, în paralel, de către sucursale diferite ale aceleiași ANCPI.  

De exemplu, la sucursala ANCPI din Suceava același serviciu a fost achiziționat cu 1,3 lei per pagină.

La sucursala din Bihor, cu 1,4 lei.

La sucursala din Galați, cu 1,6 lei.


Practic, atunci când licitațiile au fost câștigate de firmele „inventate” în 2017, „înrudite” cu Teamnet International, prețul de închidere a lor fost de 3,5-4,1 lei per pagină.

Atunci când licitațiile au fost câștigate de alte firme de pe piață, prețul a putut coborî până la de trei ori mai puțin – 1,3 lei per pagină.

Pe harta de mai jos, puteți vedea o situație la nivel național a prețurilor cu care „s-au închis” licitațiile organizate de ANCPI. 

Cu roșu, sunt reprezentate județele în care au câștigat firmele „înrudite” cu Teamnet, create în 2017. Cu negru, județele unde licitațiile au fost câștigate de alți competitori. Cu gri, județele unde fie nu au fost organizate licitații, fie, deși organizate, licitațiile au fost anulate. Cifra din mijlocul fiecărui județ în parte reprezintă prețul plătit pentru o singură pagină digitizată. 

ILUSTRAȚIE: Sergiu Brega

Motivul pentru care firmele create în 2017 au putut să câștige marea masă a licitațiilor organizate de ANCPI, deși, în paralel, alte firme ofereau prețuri chiar și de trei ori mai mici, este că, în cazul cvasitotalității respectivelor licitații, competitorii lor au fost descalificați.

RISE a verificat cele 27 de licitații câștigate de companiile „înrudite” cu Teamnet și, la 26 dintre ele, aceasta a fost „regula”.

Pur și simplu, competitorii lor au fost scoși din concurs, din considerentul că ofertele lor ar fi fost „neconforme” tehnic; sau „inacceptabile”, în sensul că nu ar fi răspuns la solicitările de clarificare primite de la autoritățile contractante. 

Enunțul reciproc este, de asemenea, valabil: cele 8 licitații pe care firmele competitoare au reușit totuși să le câștige au fost singurele licitații la care acestea NU au fost scoase din joc. 

Așadar, ori de câte ori firmele create în 2017 au avut – la modul propriu – concurenți, au pierdut.

Și ori de câte ori concurența lor a fost, în prealabil, eliminată, au câștigat. 

Altfel spus, nu au câștigat decât atunci când au concurat „singure”.

Și, concurând „singure”, și-au putut impune prețurile de 3,5-4,1 lei per pagină.


De reținut că și Teamnet International a câștigat licitația-mamut din 2013 tot în acest fel, prin descalificarea adversarilor. Și că prețul cu care firma fondată de Ghiță și-a adjudecat respectiva licitație a fost, de asemenea, de același nivel: 3,7 lei per pagină.


Remarcabil este însă că oferta unei firme anume a putut fi declarată, simultan, și conformă tehnic, și neconformă, în funcție de biroul ANCPI care a evaluat-o. 

Cazul companiilor Star Storage și CertSign sunt exemplificative în acest sens.

De exemplu, Star Storage a câștigat licitațiile organizate la oficiile ANCPI din Suceava (1,3 lei per pagină), Bihor (1,4 lei) și Neamț (1,3 lei), dar a fost descalificată la licitațiile din Prahova, Iași, Hunedoara, Vrancea, Constanța, Caraș-Severin, Ialomița, Timiș, Teleorman ș.a.m.d. 

Iar CertSign a câștigat licitațiile de la Galați (1,6 lei per pagină), Dâmbovița (2,7 lei) și Mureș (2,9 lei), dar a fost scoasă din joc la douăzeci de alte licitații.

Irina Grecu, reprezentantă a CertSign, încearcă următoarea explicație pentru acest paradox:

„Evaluarea ofertelor depuse a fost făcută de către comisii desemnate la nivelul fiecărei sucursale a ANCPI, care, cel mai probabil, au avut propriile interpretări legate de propunerile tehnice. Putem doar bănui că așa se explică de ce în anumite proceduri oferta CertSign a fost considerată neconformă”.

 

Raportul final al unei licitații organizate de ANCPI Hunedoara. Patru firme competitoare sunt eliminate în bloc. O a cincea – parte din grupul celor înființate în 2017 – este singura acceptată.

Raportul final al unei licitații organizate de ANCPI Constanța. Trei firme competitoare sunt respinse. O a patra – parte din grupul celor înființate în 2017 – este singura acceptată.

Raportul final al licitației de la ANCPI Suceava. În acest caz, firmele competitoare au fost acceptate la licitație, iar SRL-urile înființate în 2017, împreună cu partenerul lor din Timișoara, s-au clasat pe locul trei, din cauza prețului foarte mare pe care l-au propus.

Am întrebat ANCPI cum a putut să accepte să plătească sume de ordinul a 3,5-4,1 lei pentru o singură pagină digitizată, în condițiile în care alte instituții de stat au cumpărat acest serviciu cu doar 0,5 lei per pagină.  

Agenția ne-a răspuns că, anterior lansării acestor proceduri de achiziție, a făcut cercetări de piață din care a reieșit că prețul corect pentru executarea acestui serviciu se află în marja valorică a celor pe care, în final, le-a și achitat. 

ANCPI insistă asupra faptului că prețul unitar al acestor licitații (calculat ca lei plătiți per pagină digitizată) este, în sine, irelevant, câtă vreme serviciul achiziționat a inclus și alte prestații: copierea documentelor pe microfilm, asigurarea unor sisteme de securizare a încăperilor în care a avut loc scanarea arhivelor, reconstituirea minuțioasă, „cu penseta”, a actelor deteriorate, vechi de o sută de ani, înainte de a fi supuse scanării etc. 

Trebuie spus însă că aceste servicii colaterale – microfilmarea, instalarea unor sisteme de securitate – nu sunt menționate în caietele de sarcini ale tuturor celor 38 de licitații organizate la nivel național.

Ele există, într-adevăr, în caietele de sarcini ale licitațiilor organizate de centrala ANCPI („închise” cu prețuri de 3,8-4,1 lei per pagină), dar nu apar în niciunul dintre caietele de sarcini ale licitațiilor organizate de filialele ANCPI din țară („închise” cu prețuri de 3,5-3,7 lei per pagină) – văzute de RISE. 

Așadar, dacă aceste prestații colaterale au mărit prețurile de achiziție, ducându-le până la 3,8-4,1 lei per pagină, ponderea lor a fost totuși infimă, câtă vreme, fără ele, serviciul de bază tot ar fi fost plătit cu 3,5-3,7 lei.


Am luat legătura și cu fondatorii, respectiv, proprietarii de azi ai celor cinci firme „de apartament”, înființate în 2017, și i-am întrebat dacă au pus bazele acestor SRL-uri sub coordonarea conducerii Teamnet International, în așteptarea sarabandei de licitații pe care ANCPI urma să le organizeze în 2018, 2019 și 2020. 

De asemenea, i-am întrebat dacă apariția societăților lor comerciale are vreo legătură cu intrarea în insolvență a companiei create de Sebastian Ghiță. 

Răspunsul lor a fost un „nu” categoric. 

I-am întrebat și dacă cele cinci firme create în 2017 reprezintă interesele unui singur grup de afaceri, iar răspunsul lor a fost, de asemenea, negativ.


Nu îl ultimul rând, i-am întrebat cum se face că deși susțin că cele cinci firme reprezintă interese distincte, ele nu au participat niciodată la licitațiile descrise mai sus de pe poziții adverse.

Deși, în ansamblu, cele cinci firme au participat la toate licitațiile de la ANCPI, niciodată nu și-au făcut concurență una alteia. 

De exemplu, la licitația de la Satu Mare au participat „Firma 1”, „Firma 2” și firma din Timișoara (parteneră a Teamnet la execuția contractului câștigat în 2013). 

La cea de la Călărași cele două firme de mai sus, „1” și „2”, au stat pe tușă. 

În locul lor, au venit la licitație „Firma 4” și „Firma 5”, plus aceeași firmă din Timișoara. 

Și așa mai departe, la fiecare dintre cele 38 de licitații.

Proprietarii celor cinci SRL-uri ne-au răspuns că sincronizarea aceasta – care nouă ni s-a părut dubioasă – face obiectul unei reclamații la Consiliul Concurenței – formulate de una dintre firmele perdante de la licitațiile ANCPI – și că, prin urmare, nu doresc să facă comentarii, în spațiul public, pe marginea ei.


În privința legăturilor lor, la nivel personal, cu Teamnet International, aceștia au ținut să sublinieze că, în trecut, nu au avut decât calitatea de acționari minoritari – cu cote procentuale simbolice – la compania creată de Sebastian Ghiță. Și că au obținut aceste mici pachete de acțiuni în urma unui program de stimulare a angajaților, fără să fi avut vreodată poziții de control la nivelul respectivei societăți comerciale. 


Sebastian Ghiță a părăsit compania Teamnet International înainte de a intra în politică, în 2011. 

La vremea aceea, locul lui în această societate comercială a fost luat de o firmă din Cipru, reprezentată de el însuși, și, ulterior, de una din Marea Britanie, reprezentată de unul dintre foștii lui colegi de liceu.

Un rechizitoriu al DNA – întocmit în anii în care împotriva lui Ghiță se întețiseră anchetele penale – spune că atât prima firmă care l-a substituit în rolul de proprietar al Teamnet, cea din Cipru, cât și cea de-a doua, cea din Marea Britanie*, au fost, de fapt, niște camuflaje menite să îl ascundă pe magnatul originar din Ploiești. 

Cu alte cuvinte, Ghiță ar fi continuat să fie beneficiarul final al banilor produși de Teamnet International și după ce, formal, s-ar fi retras din scriptele companiei.


În anii în care nu fugise încă din România, dar ieșise – cel puțin, oficial – din multele afaceri pe care le controlase, Ghiță a negat, în repetate interviuri, că retragerea lui din respectivele societăți comerciale ar fi fost doar una de fațadă. 

*PS: Firma din Marea Britanie nominalizată de procurori ca fiind un alias economic al lui Sebastian Ghiță a deținut cote semnificative în Teamnet International (variind între 30 și 49%) din octombrie 2011 până în mai 2020. La această dată din urmă au părăsit acționariatul Teamnet și Laura-Mihaela Jugănaru, Adrian Toșcă și Mihai-Vladimir Bârzan, asociați, administratori sau fondatori ai firmelor create în 2017.

Ionuț Stănescu

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre disfuncțiile și corupția din instituțiile statului, despre crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

 

Comenteaza acest articol

Folosim cookie-uri

Rise Project utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența dumneavoastra pe site-ul nostru. Va rugam sa cititi modul in care riseproject.ro prelucreaza datele cu caracte personal. Prin continuarea navigării pe site-ul nostru confirmati acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform politicii de prelucrare a datelor.