Când guvernul fumează ce zice corporația

• România este în top trei țări din UE cu cei mai mulți fumători de țigări cu mentol, ingredientul care atrage mai mult tinerii și-i inițiază în consumul de tutun 
• În țara noastră, peste 1,8 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani sunt fumători activi
• Interzicerea țigărilor cu arome și mentol a fost votată la Bruxelles printr-o Directivă Europeană, care a fost transpusă în România din 2016
• Țara noastră s-a opus Directivei și interzicerii mentolului, folosind ca argumente rapoarte finanțate de industria de tutun și utilizând un discurs critic asemănător cu cel al managerilor din companiile de țigări
• Anul trecut, în plină criză sanitară, Guvernul României a prorogat termenul de interzicere al țigărilor cu mentol printr-o ordonanță de urgență privind gestionarea situației epidemiologice
• Autoritățile din România nu au informat Comisia Europeană cu privire la această amânare, deși interzicerea comercializării a fost luată la nivel comunitar
• Ministerele responsabile, Sănătate și Finanțe, își pasează responsabilitatea și susțin că nu au avut nicio implicare în această decizie
• România este tot în top trei european și în ceea ce privește indexul interferenței industriei tutunului în procesul legislativ
• Deși în țara noastră țigările cu mentol nu mai sunt legale de peste un an, corporația Japan Tobacco (JTI) continuă să distribuie la chioșcuri produse care conțin mentol
• Compania a fost sancționată de Protecția Consumatorului, iar produsele sale sunt investigate acum de Comisia Europeană. JTI România a recunoscut că marfa conține mentol, dar că nivelul aditivilor este legal

August 2020, România se pregătește de al doilea val al epidemiei cu coronavirus. Autoritățile anunță că peste 3300 de români au murit din cauza infecției cu Sars Cov 2. Este echivalentul populației unei localități de mărimea Roșiei Montana.

În același timp, organizația mondială a sănătății anunță că fumatul poate fi asociat cu cazurile severe de Covid și că bolile pulmonare asociate consumului de tutun îngreunează recuperarea celor infectați. Comunicatul de presă al OMS vine la trei luni distanță de la interzicerea în Uniunea Europeană a țigărilor mentolate, o măsură luată pentru a descuraja tinerii să se apuce de fumat.

Într-un pub rock din centrul Clujului, câțiva prieteni ascultă muzică și dezbat efectele pandemiei. De nicăieri sunt abordați de câteva femei frumoase, promotori de produse din tutun. „Sunteți fumători? Ce fumați?” Dintre toți, Andreea este cea care reacționează. 

„Mă interesează să iau doar dacă aveți ceva mentolat!”. Una dintre promoterițe s-a apropiat de ea și i-a șoptit că are un produs cu mentol, dar că este fără bilă.

“I-am dat buletinul și am primit un pachet de Winston XSpression. Știam că nu mai au voie să se vândă, m-am bucurat pe moment, știu că sună stupid, dar eu fumez mentolate”, povestește Andreea.

România este a treia țară din Europa cu cei mai mulți fumători de țigări cu mentol. Aroma de mentă a fost folosită ca ingredient de industria tutunului pentru a atrage tinerii și este percepută în mod fals ca fiind mai puțin dăunătoare datorită senzației răcoroase și de prospețime pe care o dă.

În România peste 1,8 milioane de tineri cu vârste cuprinse între 15 și 24 ani sunt fumători activi. Cu astfel de cifre la nivel global țara noastră se numără printre statele cu cea mai mare incidență în rândul adolescenților. Reducerea consumului de tutun în rândul tinerilor este unul dintre motivele pentru care în 2014, la Bruxelles, a fost votată Directiva Europeană pe tutun. Decizia a fost că, începând cu 20 mai 2020, țigările cu aromă de mentol să fie interzise în toate statele membre.

Pachetul de măsuri, care cuprindea și alte decizii, a fost transpus și în legislația din România unde, în teorie, aceste produse nu mai aveau voie să fie comercializate. În practică, se întâmplă cu totul altceva.

Între presiunea industriei și sănătatea publică

Cu o piață europeană a țigărilor cu mentol de miliarde de euro, industria tutunului s-a opus interzicerii aromelor printr-un lobby puternic în timpul negocierilor pentru Directiva de Tutun.

“A fost o presiune incredibilă venită din partea industriei. A fost o nebunie. Un politician danez care a participat la negocierile din Bruxelles a susținut că, pe o scară de 1 la 10, lobby-ul industriei de tutun a fost de 11”, a susținut Charlotta Pisinger, unul dintre primii specialiști în prevenția tutunului din Danemarca, care a studiat efectele mentolului asupra sănătății și comportamentului fumătorilor.

Și acest lobby s-a regăsit în modul în care au fost scrise unele paragrafe și amendamente din directivă. În cazul mentolului directiva spune că sunt interzise țigările cu “aromă caracteristică”, care este definită în lege ca fiind un „miros sau gust clar vizibil, altul decât unul de tutun”, fără a menționa care este cantitatea maximă de mentol permisă.

“Fără îndoială modul în care este definită aroma caracteristică este o mare problemă. Acest tip de limbaj și lacune sunt rezultatul interferenței industriei tutunului în actul legislativ. Și această interferență a fost vizibilă în state precum Spania, Cehia, Polonia, Bulgaria, Italia și România”, a explicat Anca Toma directorul Smoke Free Partnership, unul dintre cele mai mari organizații anti-tutun la nivel european.

Giganții de tutun știau că Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății vor propune interzicerea țigărilor mentolate, așa că și-au construit din timp o strategie de lobby pe termen mediu și lung, în așa fel încât definiția aromei să nu includă mentolul și să servească intereselor industriei.

“Strategia de influențare a reglementărilor este la fel de importantă precum strategia de management și cea de vânzari … Trebuie să luăm în considerare propuneri alternative la restricții. De exemplu o propunere de interzicere a aromei caracteristice, atractive pentru minori, dar care să nu includă mentolul și aroma de cuișoare”, este scris într-un raport confidențial al Philip Morris International datat 2007.

Șase ani mai târziu, în 2013, mai mulți politicieni de la Bruxelles, inclusiv reprezentanți din România, aveau exact aceeași solicitare: aroma caracteristică să nu includă mentolul.

Marian Jean Marinescu, membru PNL și reprezentant al României la Bruxelles din anul 2007, a avut și el această solicitare, ca mentolul să fie păstrat. Documentele arată că politicianul nu și-a motivat opțiunea.

Înainte de sesiunea de vot, Marinescu a declarat în presa română că nu e de acord cu interzicerea țigărilor mentolate, iar într-o prezentare “power point” susținea că Directiva Europeană nu ar trebui să pună în dificultate industria de tutun.

Am insistat să obținem un punct de vedere de la biroul europarlamentarului, pentru a înțelege de ce politicianul a solicitat excluderea mentolului din lista aromelor interzise și a mers pe linia solicitărilor industriei de tutun. Nu am primit însă niciun răspuns.

Politica de la București miroase a fum de țigară

Influența industriei tutunului asupra politicilor românești privind mentolul s-a ițit nu doar în etapa de negociere a Directivei Europene, ci și după votarea pachetului de legi comunitare.

La doar trei luni după ce Directiva Europeană a fost votată la Bruxelles, autoritățile române au cerut anularea parțială a pachetului de legi privind interzicerea aromelor și mentolului din țigări, folosind argumente similare cu cele ale industriei de tutun. Politicienii de la București au susținut că nu există suficiente dovezi științifice care să confirme că tinerii sunt atrași de țigările cu mentol, că interzicerea lor va determina o creștere a contrabandei și o scădere a veniturilor la bugetul de stat prin neîncasarea accizelor.

Anca Toma spune că încă din momentul negocierilor Directivei, în perioada 2013-2014, influența industriei de tutun a fost extrem de vizibilă: ”S-a susținut că nu este în interesul României să îi deranjeze pe unii dintre cei mai mari contributori ai săi la bugetul național și să ia decizii care pot dăuna economiei. Și dovezile arată că ministerele economiei și finanțelor au înclinat poziția de negociere în favoarea industriei de tutun de teamă că-și vor pierde veniturile la buget”.

Documentele confidențiale obținute de RISE Project confirmă spusele Ancăi Toma. Pentru a susține teoria contrabandei, Ministerul Economiei a citat din studiile finanțate de gigantul Philip Morris International, care își construise o strategie de a influența politicile antitutun cu mulți ani înainte ca Directiva să fie votată.

Până și Ministerul Sănătății, sub semnătura ministrului de atunci, Nicolae Bănicioiu, a criticat interzicerea acestor produse folosind argumentele industriei, cu toate că renunțarea și descurajarea fumatului în rândul tinerilor era o măsură din agenda instituției.

“Scoaterea posibilității de a vinde țigări mentolate mai ales pe piața legală va conduce, cel mai probabil, consumatorii pentru a căuta aceleaşi produse pe piaţa neagră, ceea ce va fi dăunător atât din punct de vedere economic, precum şi dintr-o perspectivă de sănătate având în vedere că nu există un control peste ingredientele utilizate în procesul de fabricaţie”, se arată într-o adresă trimisă către Ministerul de Externe în iulie 2014.

În aceeași perioadă, un discurs similar era promovat în presa din România de compania JTI prin vocea directorului Corporate Affairs România, Gilda Lazăr.

“Interzicerea ingredientelor, cum ar fi mentolul, nu va avea ca rezultat o scădere a incidenței fumatului, în schimb va acorda contrabandiștilor o ocazie în plus să creeze o piață neagră paralelă, furnizând produse nereglementate, din țările vecine, nemembre UE”, apare citat oficialul JTI într-un articol din februarie 2014.

Teoriile avansate de Ministerul Finanțelor și, respectiv, al Sănătății, privind creșterea contrabandei prin interzicerea țigărilor mentolate sunt însă contrazise chiar de cifrele Poliției de Frontieră, principala autoritate care se ocupă cu descoperirea și confiscarea produselor. 

Cifrele arată că în anul în care Directiva Europeană a fost transpusă în România, volumul țigărilor confiscate a scăzut aproape la jumătate față de anul precedent, țara nu a fost lovită de un val de produse ilegale odată cu aplicarea normelor, iar securitatea țării pe granița cu statele non-UE nu a fost afectată.

Autoritățile noastre nu dețin însă o bază de date separată a confiscărilor de țigări cu aromă și mentol pentru a identifica precis o creștere a contrabandei cu acest tip de marfă, așa cum susțineau oficialii de la București că se va întâmpla dacă va fi votată Directiva.

Ambele ministere au fost contrazise în teoriile alarmiste pănă și de studiile finanțate de industria al cărui discurs l-au împrumutat. Mai multe rapoarte, realizate exclusiv pentru giganții din tutun de la noi, au arătat date similare cu cele ale Poliției de frontieră.

COVID- 19, paravan pentru țigările mentolate

Interferența producătorilor de țigări din România merge mai departe.

Directiva Europeană transpusă în lege spune că țigările mentolate ar fi trebuit să fie interzise începând cu 20 mai 2020. Acest termen limită a fost prelungit la noi cu o lună. Oficialii de la Bruxelles au susținut că nimeni de la București nu i-a informat cu privire la modificarea termenului limită.

“Țigările cu mentol au beneficiat de o perioadă de eliminare treptată de patru ani pentru a oferi consumatorilor și altor părți interesate timp suficient pentru a trece la alte produse. Directiva nu prevede nicio <<prorogare>>, iar Comisia nu a fost informată de niciun stat membru cu privire la o astfel de decizie”, a fost reacția purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene la o solicitare a reporterilor RISE.

Ministerul Economiei, în cadrul căruia există un departament care asigură schimbul de informații cu UE și trimite notificări către Bruxelles, confirmă cele spuse de Comisia Europeană: “Instituția noastră nu a primit nicio solicitare de notificare referitoare la notificarea Comisiei Europene cu privire la prorogarea până la data de 15 iunie 2020”.

Practic, cineva din Guvernul României a decis că țigările cu mentol vor fi interzise din 15 iunie (nu din 20 mai) și a strecurat această măsură într-o ordonanță de urgență din 2020, emisă în timpul primului val al pandemiei de coronavirus. Amânarea datei a fost făcută atât de repede încât din nota de fundamentare a actului legislativ lipsește motivarea deciziei și nominalizarea ministerului care și-a asumat această măsură.

Într-un răspuns către RISE, Secretariatul General al Guvernului a susținut că două ministere, Finanțele și Sănătatea, sunt autoritățile competente să clarifice situația. Chestionate și ele, ministerele și-au pasat reciproc responsabilitatea. Finanțele au răspuns într-un e-mail oficial că Ministerului Sănătății are competența să ofere aceste răspunsuri, iar Sănătatea susține că Finanțele au inițiat amânarea.

Un lucru este cert însă: la începutul lunii mai 2020, toate cele trei mari companii de tutun din România au trimis Guvernului o solicitare de amânare a interdicției până la ieșirea țării din starea de alertă impusă.

România riscă acum sancțiuni pentru că nu a notificat Comisia Europeană și nimeni nu știe încă cine a introdus măsura în Ordonanța de Urgență.

“În ministere au existat mereu infiltrați oameni care au fost pro-tutun. Acesta este adevărul. Secretarul general din Ministerul Sănătății a transmis că ministerul e de acord cu prorogarea dar fără să aibă acordul de la direcția de specialitate și fără să explice de ce susține prorogarea“, a declarat, sub protecția anonimatului, un oficial din Ministerul Sănătății.

Nu e prima dată când industria de tutun intervine în procesul legislativ, România fiind în topul statelor UE cu lobby puternic din partea producătorilor de tutun.

Tot în 2016, în timp ce Sănătatea și Finanțele împrumutau discursul industriei pentru a solicita anularea parțială a Directivei, Hotnews scria că senatorii din România votează un proiect de lege cu amendamente preluate “copy-paste”, inclusiv cu greșelile de ortografie, din solicitările multinaționalelor de tutun, care erau interesate de amânarea aplicării aceleași Directivei în țara noastră.

“Pe Scala Globală de Interferență a Industriei Tutunului, România este foarte aproape de a marca un 10 <<perfect>>. Un loc rușinos în plutonul țărilor lumii în care această interferență este permisă la toate nivelurile decizionale”, a reacționat Ramona Brad, directorul proiectului 2035, România fără tutun.

Ea spune că locul ocupat de țara noastră în acest top e corelat cu indexul corupției. Cu cât o țară este mai sus în acest top, cu atât sunt mai puternice interferențele.

“În România vedem, frecvent, aproape un <<modus operandi>>, cu tentacule direct la membri ai comisiilor decizionale din Parlament sau ai Guvernului, cu tentacule în media prin bugete de publicitate sau burse care cumpără tăceri sau linșaje după caz, cu tentacule prin tot felul de paravane de asociații, coaliții și comitete”, explică Brad.

În 2021, indexul interferenței industriei de tutun în procesul legislativ așează România între primele șase țări unde companiile intervin în procesul legislativ. Concluzia specialiștilor care au lucrat la acest index a fost că în țara noastră nu există transparență, oficialii de stat interacționează cu industria de prea multe ori, iar autoritățile nu adoptă măsuri de prevenție.

Războiul giganților pentru piața de mentolate

După Polonia și Marea Britanie, România a devenit una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru aceste produse din Europa. La nivel continental, piața de țigări cu mentol valorează aproape 9 miliarde de euro.

Interdicția mentolului impusă prin lege a determinat multinaționalele să-și adapteze strategiile de marketing ca să nu piardă clienții din această categorie. Philip Morris și British American Tobacco au promovat agresiv produsele cu tutun încălzit (IQOS și GLO) ale căror produse cu arome nu sunt afectate de directivă.

Cu o definiție ambiguă a aromei caracteristice, rezultat al lobby-ul industriei de tutun, și fără să fie indicat în lege un nivel maxim de mentol permis, JTI a lansat o nouă linie de țigări cu iz de mentă, chiar în timpul interdicției europene.

Suedia a fost prima țară care a observat că noul produs JTI conține mentol și a notificat autoritățile de la Bruxelles. Investigația celor din Suedia a fost preluată de Comisia Europeană care derulează acum teste de laborator. Dacă rezultatele vor confirma aroma caracteristică, JTI va fi sancționată și riscă retragerea de pe piață a milioane de pachete de țigări.

În multe state UE, în jurul perioadei interzicerii mentolului, distribuitorii de produse JTI și-au instruit partenerii să promoveze clienților noile țigări, motivând că aroma e perfect legală.

JTI a făcut-o în Scoția, unde compania s-a folosit de o asociație a comercianților locali pentru promovare, dar și-n România prin intermediul promoterilor și al distribuitorilor. Aici a fost promovat Winston XSpression.

„La o săptămână după interdicție, cel care-mi livrează țigări a adus Winston XSpression și m-a sfătuit ca atunci când vin fumătorii și cer mentol să le sugerez acest brand”, povestește Cristian, în timp ce-și aranjează tacticos țigările în rastelul de prezentare.

Bărbatul are un magazin mic de cartier la marginea Bucureștiului. Vinde țigări de la toate multinaționalele și recunoaște că mai scapă și el câte o mentolată din când în când.

„Am încercat și eu. Are într-adevăr o aromă de prospețime. Tipul care-mi aduce pachetele a insistat că are mentol, dar la un nivel legal”, a mai spus bărbatul.

Anterior interzicerii mentolului și capsulelor din filtre, JTI a promovat noul Winston, inserând în pachetele de țigări un carton cu mesajul “Capsula a fost interzisă, dar Winston XSpression are noutăți pentru momentele tale de libertate”.

În aceeași perioadă compania a trimis către parteneri informări prin care le recomanda Winston XSpression în locul țigărilor din portofoliu interzise de lege.

Vestea că JTI comercializează țigări cu aromă de mentol a ajuns rapid la urechile concurenților de la British American Tobacco (BAT), un alt mare jucător din piață.

Angajații BAT au cumpărat de la chioșcuri pachetele de Winston și le-au testat în două laboratoare din Germania. Rezultatele le-au trimis apoi autorităților din România, solicitând sancționarea JTI și retragerea țigărilor de pe piață, fiindcă ar avea o “aromă caracteristică” și încalcă legea. În caz contrar, amenință corporația britanică, BAT va introduce o gamă proprie de produse similare pentru a-și proteja interesele comerciale.

“Cei de la BAT sunt foarte nervoși pentru că ei au pierdut teren. Pe de o parte au investit mult în Neo Stick, produsele de încălzit tutunul, dar piața e dominată de Philip Morris cu IQOS. Pe de altă parte văd că JTI vinde produse cu mentol și ei consideră că fură fumători din această categorie, nerespectând regulile jocului. Este o luptă pentru profit și cotă de piață, nu din considerente de natură legislativă sau de sănătate publică. Stați liniștiți, când au interes aceste companii de tutun sunt partenere, să nu aveți niciun dubiu”, ne-a declarat un specialist din Guvern.

“Aroma de mentol din Winston e copleșitoare”

Într-un răspuns către RISE, JTI România susține că aroma este “aplicată direct amestecului de tutun. Nu este adăugat mentol în filtre sau în alte componente ale produselor“.

Am vrut să ne asigurăm de acest lucru și am dus și noi la testat țigările Winston într-un laborator independent din Italia, afiliat Organizației Mondiale a Sănătății.

Am dorit să comparăm mentolul dintr-o țigară clasică cu cel din Winston. Rezultatele finale arată că nivelul de mentol la XSpression se găsește atât în filtru, cât și în tutun, în ciuda spuselor companiei.

“Probele analizate arată clar prezența unei serii de substanțe aromatizante adăugate, atât în gust de „mentă” cât și „floral/fructat. Cantitățile adăugate sunt semnificative, deoarece mentolul, de exemplu, este în general compusul volatil cu cea mai mare concentrație”, menționează raportul de laborator.

Altminteri, șeful laboratorului de spectrometrie din cadrul Institutului Mario Negri din Milano, acolo unde au fost realizate testele, a relatat într-un interviu pentru OCCRP/RISE Project că a fost șocat când a văzut rezultatele și cantitatea de mentol descoperită în țigările Winston din România.

“Cantitatea de mentol este foarte mare și aroma este copleșitoare și credem că a fost pulverizată atât pe filtru cât și pe tutun. E clar că (nr compania) adaugă acești aditivi pentru a menține efectul răcoros și de calmare a gâtului, efect care maschează duritatea fumului inhalat. Fără acești aditivi ar fi destul de dificil de fumat o țigară”, spune Enrico Davoli, șeful laboratorului.

Cercetătorul a adăugat că scopul Comisiei Europene prin Directiva pe Tutun a fost să împiedice vânzarea de țigări ale căror ingrediente facilitează consumul, cum este și mentolul.  “Prin acea definiție a aromei caracteristice au reușit (nr industria de tutun) să ocolească principalul scop al directivei europene”, a încheiat Davoli.

Anul trecut, autoritățile române au fost informate că produsele JTI sunt supuse controlului și în alte țări europene, suspectate că au aromă sau amplificator de gust.

În Ungaria mai multe produse JTI au fost interzise de la comercializare, iar compania a primit o amendă de aproape jumătate de milion de euro pentru că a încălcat interdicția pe mentol. Și-n Marea Britanie produsele celor de la JTI sunt sub anchetă, dar autoritățile de acolo au sistat demersul până la definitivarea investigației începute de Comisia Europeană. 

În total, din informațiile obținute de RISE Project reiese că peste 60 de variante diferite ale mărcilor JTI vândute în 19 state membre sunt suspectate că ar avea o aromă sau amplificator de aromă de mentol.

În România, țigările Winston ale celor de la JT International au intrat și în vizorul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), care a amendat compania de tutun și a solicitat modificarea designului pachetelor de țigări.

Apoi și Guvernul a luat la întrebări JTI România.  Într-un răspuns oficial către Palatul Victoria, compania a recunoscut prezența aromelor în țigări, dar a adăugat: ”asigurăm ferm că toate produsele din portofoliul JTI din România, inclusiv Winston XSpression și Winston XSpression  Super Line, sunt conforme cu reglementările naționale și europene. Am redus aromele de mentol până la un nivel la care nu mai au o aromă caracteristică”.

Rugată de RISE să explice care sunt metodele de laborator prin care JTI se asigură că țigările nu au o aromă caracteristică și nu încalcă directiva, compania din România a răspuns: “Toate produsele JTI respectă legea și nu au o aromă caracteristică, conform cercetării științifice solide și independente”.

În realitate, compania nu știe dacă produsele lor sunt legale sau nu, iar acest lucru a fost recunoscut chiar de oficialii JTI.

„Nu există o metodă de testare obligatorie sau oficială pe care JTI o poate folosi pentru a determina dacă produsele finite care conțin noul nostru amestec au sau nu o aromă caracteristică”, se arată într-un e-mail al companiei JTI din Marea Britanie către autoritățile din Londra.

 

Andrei CIURCANU

Acest articol face parte din proiectul de investigații jurnalistice Loose Tobacco, derulat de Organized Crime and Corruption Reporting Project în parteneriat cu RISE Project și alte entități media.