Aranjamente Electorale pentru Partid

Așa ar mai putea fi numită Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) – instituția care verifică, printre altele, cum sunt cheltuiți banii publici primiți, ca subvenție, de partidele politice.

 Dar când oamenii de la Control au luat PSD la bani mărunți, în 2018, șefii lor din AEP au luat rapid măsuri. Au blocat controalele, iar apoi i-au forțat să-și dea demisia pe cei care-și făceau treaba. Erau în joc inclusiv subvențiile PSD pe anul următor, adică peste 141 de milioane de lei.

Când alte decontări pe bani publici au ajuns în instanță, AEP a renunțat să mai lupte, astfel încât PSD să-și primească banii: președintele Mitulețu a ignorat un document în care compartimentul juridic al instituției enumera motivele de recurs în procesul cu partidul care l-a promovat în funcție.

Anterior, ca secretar general al AEP, deși nu avea astfel de atribuții, Mitulețu a dispus stoparea controlului la PSD din 2018. 

Astfel, a ajutat PSD să recupereze 3,4 milioane de lei din banii publici și a tratat cu sancțiuni minime nereguli raportate inclusiv de Curtea de Conturi.

Publicăm partea a doua din #HidraElectorală.

 

PROBLEME LA PSD

BUCUREȘTI, 14 AUGUST 2019. PSD încasează o lovitură financiară de unde nu se așteaptă. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) decide să nu deconteze niciun leu din cei aproape 3,4 milioane investiți de candidații săi în campania pentru europarlamentare din urmă cu aproape trei luni. 

Candidații pot să vină cu banii de acasă, potrivit legii finanțării campaniilor electorale, și să-i recupereze apoi de la stat, dacă partidul lor trece un prag electoral de 3%. Compensarea financiară are loc doar după ce AEP verifică cum au fost cheltuiți banii și dacă au fost respectate normele legale. 

PSD este singurul partid care nu primește nimic. Motivul? Cererea de rambursare fusese semnată de trezorierul, Mircea Drăghici, care demisionase între timp, fiind acuzat de DNA de malversațiuni financiare. 

Drăghici își cumpărase o vilă de jumătate de milion de euro, pe care o achitase în bună parte din subvenția primită de partid și, în plus, vânduse unei persoane din familie o limuzină Mercedes, aflată în patrimoniul partidului, la un preț de 325 de mii de lei (peste 71 de mii de euro, în 2017). 

Drăghici nu semnase însă cererea de rambursare în calitate de trezorier PSD, ci ca reprezentant legal al partidului. Eroarea asta procedurală a fost taxată oficial de AEP, care știa că Viorica Dăncilă, pe atunci președinta PSD, era totodată și reprezentantul legal. 

În PSD erupe scandalul. Cea mai în pagubă iese Rovana Plumb. Pe lângă bani, 800 de mii de lei, pierduse și fotoliul de comisar european. Fusese chestionată la Bruxelles, în comitetul parlamentar pentru afaceri judiciare, care îi solicitase explicații despre sumele din declarațiile de avere. Răspunsurile ei nu au convins. 

Foarte supărat este și deputatul PSD Claudiu Manda. Proaspăt ales europarlamentar, el investise 436 de mii de lei. Cere în cadrul Comitetului Executiv din 31 august 2019, ca PSD să depună plângere penală împotriva AEP.

PSD nu face asta. Contestă, în schimb, decizia AEP privind nerambursarea banilor. Partidul susține, în continuare, că Drăghici este reprezentantul său legal încă din 2016, în baza unei împuterniciri dată de Biroul Național Permanent PSD. Dar nu trimite împuternicirea la AEP. În lipsa dovezilor, pe 24 septembrie 2019, Autoritatea Electorală respinge definitiv rambursarea banilor.

Conflictul financiar ajunge în instanță pe 4 octombrie 2019. PSD contestă decizia la Curtea de Apel București, acuzând prejudicierea celor 21 de membrii de partid care au cotizat la campania pentru europarlamentare. 

În paralel, se desfășoară campania pentru alegerile prezidențiale din 2019. Guvernul Dăncilă este amenințat de o moțiune de cenzură și urmează să cadă pe 10 octombrie. PSD se află în declin electoral după europarlamentarele pierdute, arestarea lui Dragnea, migrația unor parlamentari către partidul lui Victor Ponta și ani de proteste anti-guvernamentale. 

Omul cu care se judecă partidul pentru bani este chiar un fost membru PSD. Florin Mitulețu Buică, președintele AEP, fusese promovat în această demnitate publică de partidul condus de Liviu Dragnea. Dar Dragnea era acum în închisoare, fiind condamnat a doua zi după alegerile europarlamentare.

Șeful AEP venise pe filieră craioveană și avea relații vechi chiar cu familia Manda, așa că găsește soluția ca toată lumea să fie mulțumită.

Lunar, PSD primește o subvenție de la AEP, ca partid parlamentar. Doar în august 2019, în conturile partidului intraseră peste 11 milioane de lei, de trei ori mai mult decât suma pe care AEP refuzase să o deconteze pentru europarlamentare.

Din acești bani, PSD cere să-i compenseze financiar pe membrii săi. AEP aprobă decontul pe baza unei interpretări proprii a unei ordonanțe de urgență, aprobată de Guvernul Dăncilă la începutul anului. Noile norme permit ca partidele să poată folosi subvențiile lunare primite de la AEP ca să-și finanțeze campania pentru europarlamentare. Dar conducerea AEP plusează în beneficiul membrilor PSD: „Se subînțelege că și datoriile restante campaniilor electorale pot fi achitate din aceleași surse de venit”.

Acesta e răspunsul primit de PSD de la AEP, pe 14 octombrie, arată Europa Liberă.

Decizia șefului AEP îi nemulțumește pe unii dintre subordonații săi. În discuțiile cu RISE, purtate sub protecția anonimatului, aceștia semnalează ilegalități:

„E noaptea minții, pentru că un candidat nu e un furnizor, nu e o datorie. Au făcut o analogie absolut cretină. Este strigător la cer. (…) Luând banii din subvenții și dându-i la candidați e delapidare”.

Potrivit legii, membrii de partid nu pot fi beneficiari ai subvențiilor.

 

RECURSUL CARE N-A MAI AVUT LOC

5 martie 2020. Curtea obligă AEP să plătească PSD subvenția de 3,4 milioane de lei plus dobânda, la care va contribui și președintele Constantin Mitulețu Buică, pentru că a semnat decizia de nerambursare. PSD demonstrase că Mircea Drăghici era totuși reprezentantul său legal, fiind împuternicit de președintele Viorica Dăncilă. Drăghici își dăduse demisia verbal din funcția de trezorier, înainte să depună cererea de rambursare, dar a rămas pe poziție încă o lună (până pe 3 iulie 2019).

18 iunie 2020. La aproape trei luni după sentință, Direcția Juridică a AEP trimite președintelui Mitulețu o notă în care enumeră peste zece motive pentru care Autoritatea ar trebui să facă recurs în cazul deciziei luate de Curtea de Apel București.

Argumentele cuprind următoarele idei:

• Mitulețu nu ar trebui să plătească dobândă la PSD. Nu persoana fizică a președintelui a emis decizia de nerambursare, ci persoana juridică Autoritatea Electorală Permanentă, care emite decizii semnate de președinte.
• Mandatul primit de Mircea Drăghici de la Biroul Național Permanent PSD în 2016 era pentru administrarea banilor și bunurilor de partid, nu pentru semnarea cererii de rambursare a cheltuielilor electorale realizate în cadrul campaniei pentru europarlamentare.
• Împuternicirea dată de Viorica Dăncilă trezorierului Mircea Drăghici a sosit la AEP după expirarea termenului legal pentru rambursarea cheltuielilor electorale.

Dar Mitulețu alege să nu facă recurs. Preferă să plătească dobândă către PSD din salariul său de peste 300 de mii de lei pe an. Câștigă lunar aproape de două ori mai mult decât președintele României.

Legea finanțării activității partidelor politice și a campaniilor electorale (articolul 48) prevede că partidul trebuie să returneze candidaților banii în 30 de zile de la primirea lor de la AEP. Numai că cei 21 de membri PSD își recuperaseră deja sumele din subvențiile lunare.

 

FAVORURI ȘI INTIMIDĂRI

Nu era însă prima dată când Mitulețu acționa în favoarea partidului. Intervenise și în acțiunea unei echipe de control care verifica, în 2018, cum sunt cheltuiți banii de către partide. Pe atunci, Mitulețu era secretarul general al AEP, dar miza intervenției sale era tot PSD și același Drăghici.

Să vedem ce s-a întâmplat.

Spre sfârșitul lui 2018, AEP începe un control la partidele parlamentare, ca să verifice cum au fost folosiți banii din subvenții și de la contributorii privați, cu un an înainte.

Operațiunea e condusă de către Departamentul de Control al Finanțării Partidelor Politice și al Campaniilor Electorale. Controlul subvențiilor trebuia efectuat simultan, conform legii de atunci, și de Curtea de Conturi, adică instituția care verifică periodic cum sunt cheltuiți banii publici.

Toma Costreie, atunci șeful Departamentului de Control din AEP, încearcă să-și sincronizeze operațiunea cu Curtea de Conturi, dar este refuzat. Curtea de Conturi era condusă de un an de Mihai Busuioc, un apropiat al președintelui PSD de atunci, Liviu Dragnea.

Costreie primește solicitări de la Parchet și de la DNA să comunice rezultatul controlului. Le comunică că va trimite raportul când va fi gata. Planul era să termine toate controalele până la sărbătorile de iarnă. Ceea ce se și întâmplă, dar fără PSD. Când controlorii începuseră să pună întrebări aplicate despre cheltuieli, trezorierul PSD, Mircea Drăghici, refuzase să le mai dea documente sau le-a dat incomplete.

„Controlul s-a derulat cu mare dificultate, entitatea controlată folosind orice motiv pentru a îngreuna activitatea de control, nepunând la dispoziție documentele și informațiile solicitate decât cu mare dificultate, de multe ori fiind incomplete”, scrie Costreie în plângerea penală pe care avea să o facă la DNA în septembrie 2019.

Costreie primește apoi întrebări de la jurnaliști despre mașinile Mercedes achiziționate din subvenția partidului de către firma soției lui Mircea Drăghici. Demarează atunci un al doilea control, pe anul 2018. Curtea de Conturi refuză și de această dată să se alăture, urmând să facă propriile verificări abia anul următor, adică în august 2019.

Lucrurile se precipită și-n AEP, iar aici intervine Mitulețu. Scenele sunt descrise chiar de Costreie în plângerea depusă la DNA:

„Pe durata derulării controlului, dl. Mitulețu Buică Florin Constantin, care deținea la acel moment funcția de secretar general, fără nicio atribuție cu privire la activitatea de control a AEP, în mod repetat mi-a solicitat o «domolire» a echipei de control care punea întrebări incomode și era prea curioasă. Ulterior mi-a spus că ar fi mult mai bine să schimb echipa de control (…) Înainte de a veni solicitarea de suspendare din partea PSD, același domn Mitulețu Buică Florin Constantin mi-a cerut, și citez, «să îi ajut pe cei de la PSD», și să suspend controlul pentru o perioadă nedefinită”, se arată în plângerea penală depusă de Costreie la DNA.

Costreie nu vrea să oprească controlul, deși PSD cere asta pe motiv că lipsește Curtea de Conturi.

Dar o fac șefii săi. AEP îi comunică lui Drăghici, trezorierul PSD, pe 22 ianuarie 2019, că a suspendat controlul (pe anul 2017) și că verificările vor fi reluate simultan cu Curtea de Conturi peste șapte luni. Comunicarea suspendării se întâmplă în lipsa lui Toma Costreie, șeful echipei de control, care plecase în concediu paternal.

Nota de comunicare fusese întocmită de Laura Ivănoiu, angajată la Direcția Juridică din AEP, și avizată favorabil de șeful ei, Cristian Andreescu – numit în funcție în 2016. În locul lui Costreie, aflat în concediu paternal, semnase Ion Mincu Rădulescu, membru în echipa de control a PSD, lăsat chiar de Costreie înlocuitor, așa cum făcea de obicei când lipsea.

Daniel Barbu, președintele de atunci al AEP, a pus semnătura finală, deși, conform legii, trebuia să o facă directorul departamentului de control sau cineva împuternicit de el.

„Asta este legea, dacă spune că [controlul] trebuie făcut împreună cu Curtea de Conturi, împreună cu Curtea de Conturi se face. Legea e explicită, neinterpretabilă”, ne-a explicat Daniel Barbu.

Chestionat despre suspendarea controalelor, Mitulețu ne-a declarat: „Eu nu am documente din care să reiasă că am anulat sau amânat sau continuat controale.”

Dar un astfel de document există. A fost semnat chiar de Mitulețu, la doar două săptămâni după nota de comunicare către PSD.

În calitate de secretar general, Florin Mitulețu Buică întocmește atunci o altă notă către președintele AEP, prin care solicită „să se suspende toate controalele începute în prezent”. Motivul? Departamentul condus de Costreie trebuie să se ocupe de finalizarea rapoartelor de control la partide pe anul 2016.

Mitulețu profitase de o observație a Curții de Conturi. Această instituție semnalase că nu fuseseră întocmite peste o mie de rapoarte de control pentru alegerile prezidențiale și locale din 2016. Doar că sesizarea nu era în atribuțiile secretarului general, care coordona alte departamente, ci în cea a vicepreședintelui Marian Muhuleț, potrivit notei de stopare a controlului ajunsă în posesia RISE Project.

Mitulețu recunoaște asta, într-un interviu acordat RISE Project, și încearcă să se disculpe: „Nu am stopat, nu voi stopa niciodată un control, indiferent cum se numește competitorul electoral. Nu am această menire, de a face lucrul ăsta, ci directorul departamentului poate să oprească.”

Dar nota lui Mitulețu este aprobată de președintele Daniel Barbu și avizată de directorul Direcției Juridice, Cristian Andreescu.

Astfel, atenția departamentului de control este mutată spre controalele pentru alegerile din 2016.

Într-adevăr, Costreie nu finalizase rapoartele, după ce ajunsese în AEP la jumătatea acelui an. În 2016 au avut loc și alegeri locale și parlamentare. În plus, fusese primul an în care se aplica mecanismul de rambursare, astfel încât partidele care trec pragul electoral să-și poată recupera banii investiți în campania electorală.

Costreie explică însă Curții de Conturi că raportul reprezintă doar „o centralizare a constatărilor, (…) emiterea unor măsuri sau recomandări”, potrivit unui document din iunie 2018. În plus, nu există, conform legii, un termen cert pentru comunicarea acestor rapoarte.

În schimb, actul care stă la baza emiterii sancțiunilor sau confiscărilor la partide este procesul verbal de constatare. Costreie le ceruse oamenilor din teritoriu să întocmească direct aceste procese verbale. Astfel, sancțiunile au fost date la timp, fără ca rapoartele să fi fost finalizate.

 

DERANJ ÎN INSTITUȚIE

Suspendarea controlului îl lasă fără slujbă pe Daniel Barbu, președintele AEP. La scurt timp după ce semnase documentele pentru suspendarea controlului la PSD, Barbu își anunță demisia „din motive personale”.

Funcția este vânată rapid chiar de Mircea Drăghici, trezorierul-problemă al PSD, adică omul care tergiversa controlul la partid. Mai mult, Drăghici era deja sub anchetă la DNA pentru afacerile personale cu banii din subvenții.

Angajații din AEP își amintesc atmosfera din acele zile, când omul care tulbura activitatea instituției din poziția de trezorier al unui partid politic urma să le devină șef: „Drăghici îi amenință pe ăștia din control, le zice: fii atent, că eu vin președinte acolo, ai grijă la ce te uiți, ai grijă ce le ceri. Ai grijă că mâine poimâine…, uite-te și tu cine e preferatul”.

Întors din concediu, Costreie află că îi fusese suspendat controlul, așa că solicită celor cinci membri ai echipei sale constatările lor individuale. Trei dintre ei refuză, nu trimit nimic, și sunt ulterior promovați. Ceilalți doi trimit o notă de constatare comună pentru veniturile și cheltuielile PSD pe 2017 și 2018, dar sunt detașați în teritoriu.

Controlul la PSD avea o miză mai mare. În joc erau și banii publici pentru partid pe anul 2019, adică peste 141 de milioane de lei. În cazul în care concluziile parțiale ale echipei de control se confirmau, PSD putea să piardă acești bani. O problemă financiară și de imagine pentru partid chiar într-un an electoral, înainte de alegerile europarlamentare din 26 mai 2019.

Costreie dispune reluarea controlului pe 25 februarie, la aproape o lună de la suspendare.

Două zile mai târziu, omul care intervenise pentru blocarea controalelor, secretarul general Florin Mitulețu Buică, devine „numărul 1” în instituție.

Pe 27 februarie, Mituleţu este desemnat președinte al AEP de plenul reunit al Parlamentului, pentru un mandat de opt ani. Fusese propus și susținut de PSD. Noua lui funcție este asimilată rangului de ministru. Presa avea să-l numească pe Buică „ultimul ministru al lui Dragnea”.

A doua zi, Costreie își pierde postul de director al Departamentului de Control. Este trecut pe o funcție inferioară de execuție. Destituirea lui se tranșează în Parlament. Cererea a fost trimisă în secret de Florin Mitulețu Buică, pe atunci secretar general al AEP. Nici președintele Daniel Barbu nu știuse, după cum susține acum: 

„Evident că a fost o mișcare neregulamentară. Nu mi-a cerut nici sfatul. Le-a dat  (avizele) în penultima zi în care mai eram (președinte) la Autoritate și le-a trimis singur la Parlament”.

Opoziția acuză un act de răzbunare.Deputatul USR, Stelian Ion, declară în plenul Birourilor Permanente Reunite că este „un act de răzbunare politică faţă de faptul că s-a început un control la PSD”, o „decizie abuzivă”. Deputatul PNL Florin Roman face o conferință de presă în care prezintă constatările parțiale ale controlului suspendat:

„[Controlul] Este principalul motiv pentru care PSD a schimbat în regim de urgență conducătorul Autorității Electorale Permanente și și-a pus acolo omul [Mitulețu], care de fapt se face responsabil de spălare de bani și de deturnare de fonduri, în special pentru bani negri pentru partid”, spune el.

Costreie își dă demisia. Acuză „presiunea constantă a conducerii”, în plângerea penală pe care o face la DNA. Procurorii au început urmărirea penală „în rem”, adică doar asupra faptelor, fără a exista încă suspecți sau inculpați, conform unui răspuns al DNA din aprilie anul acesta transmis RISE.

În august 2019, este reluat controlul subvenției la PSD, care fusese suspendat. Controalele la partide nu se mai fac la sediul lor, ci la AEP. Echipele de control nu se mai trag la sorți, ci sunt numite de noul director al Departamentului, pus în funcție fără concurs, în locul lui Costreie.

Rezultatul?

Pe 23 decembrie 2019, o decizie AEP arată că, în urma controlului, PSD a primit doar câteva avertismente și două amenzi în valoare de 35 de mii de lei. AEP confiscă, în final, 85 de mii de lei de la PSD.

Dar, cel mai important, PSD își salvase subvenția anuală de peste 141 de milioane de lei, care fusese în pericol în timpul controlului demarat de Costreie.

AEP nu menționează nimic însă despre casa și mașina trezorierului Mircea Drăghici.

Aceste mențiuni despre Drăghici le face parțial doar Curtea de Conturi, care abia acum se decide să participe la controlul comun.

În plus, Curtea de Conturi se apleacă și asupra celor 13 milioane de lei cheltuiți de PSD pentru presă și propagandă. 48% din aceste cheltuieli au plătit datorii istorice, iar PSD nu a avut pentru toate documente.

Controlul a mai descoperit contracte pentru consultanță politică și propagandă de peste 4,5 milioane de lei, care nu au fost asumate sub semnătură de PSD. PSD a plătit unei firme 2,7 milioane de lei pentru a organiza activități cu caracter politic, fără ca documentele să certifice că au și făcut asta. Peste 900 de mii de lei a mai plătit PSD unei firme de pază.

„Controlul exercitat de AEP în anul 2018 nu a constituit un proces dinamic, consolidat, o prioritate în măsură să ofere un grad sporit de certitudine în ceea ce privește utilizarea conformă cu reglementările legale ale fondurilor publice de către formațiunile politice”, se arată în decizia Curții.

IOANA MOLDOVEANU
A contribuit: Roxana Jipa
Fact-checking: Inna Cîvîrjic
Grafică: Cosmin Nițu

#HidraElectorala este un proiect de investigație realizat cu sprijinul Journalismfund.eu.
Hidra Electorală I: Cuțitarul
Hidra electorală III: [VIDEO] Cel care a ieșit în față
Hidra electorală IV: Cumetrii cu Autoritate
Parlamentul și-a amintit Hidra din AEP