AMNISTIA LUI DRAGNEA II: Beneficiarii

Ca să-și scape județul de la plata unor sancțiuni financiare, pe care tot el le provocase pe vremea când conducea Consiliul Județean Teleorman, Liviu Dragnea ne-a pus pe toți la plată. Schema financiară a început în 2013, când liderul PSD era vicepremier. Ordonanța Dragnea a salvat, la grămadă, localitățile care obținuseră fonduri europene pentru dezvoltare, dar n-au respectat apoi criteriile de atribuire a contractelor. Pentru nereguli au primit corecții financiare de 43 de milioane de euro, în total. Banii n-au mai fost însă plătiți de autoritățile locale, ci au fost returnați direct de la bugetul național. Adică, din buzunarele tuturor. Câte 2 euro și 20 de cenți de la fiecare. Însă, poate mai important este faptul că aceste corecții financiare indică deficiențe în calitatea construcțiilor efectuate cu bani publici, de la șosele în care apar gropile imediat după aplicarea noului strat de asfalt până la alte lucrări de infrastructură care intră în colaps la scurt timp după inaugurare.

RISE Proiect a indexat fiecare beneficiar al amnistiei financiare. Printre beneficiari s-au numărat: Primăria Sibiu, condusă atunci de Klaus Iohannis, primăria Craiova în mandatul Liei Olguța Vasilescu, dar pentru un contract al predecesorului ei Antonie Solomon, primăriile din Constanța – fieful lui Radu Mazăre și al lui Nicușor Constantinescu, sau Sectorul 3 din Capitală pentru programul de izolare termică a blocurilor administrat de Robert Negoiță.

PRIMĂRIA SECTORULUI 3, BUCUREȘTI, 24 MAI 2014. Bucuros, primarul Robert Negoiță anunță semnarea primului contract pentru reabilitarea termică a locuințelor, pe bani europeni, în sectorul pe care-l păstorește. Aici sunt aproape 4000 de blocuri, așa că reabilitarea lor e un obiectiv central pentru mandatul său de primar.

“E un program atât de greu, încât în regiunea București-Ilfov, în care sunt 47 de primării, singura care a accesat acest program este Primăria Sector 3”, se laudă Negoiță, care marchează evenimentul cu o conferință de presă.

În stânga, stă colegul lui de partid Liviu Dragnea, vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale, instituția care aprobase contractul de 10 milioane de euro pentru reabilitarea termică, fiind interfața între banii europeni și Sectorul 3, ca beneficiar.

“Vreau ca înainte de orice să-i mulțumesc domnului vice prim-ministru Dragnea, care ne-a dat tot sprijinul și care este astăzi împreună cu noi aici. Îi suntem profund și deopotrivă recunoscători”, mai spune Robert Negoiță.

Primarul mai avea un motiv de mulțumire: cu un an în urmă, în 2013, Dragnea scăpase autoritățile locale de plata corecțiilor financiare aplicate proiectelor derulate prin Programul Operațional Regional (POR), gestionat de Ministerul Dezvoltării. Promovase atunci un act normativ prin care aceste corecții nu mai erau suportate din bugetele autorităților locale, ci de la bugetul național – adică, de noi toți.

Pe măsură ce un proiect european înaintează, facturile ajung la minister, iar acesta rambursează banii cheltuiți. Beneficiarul are o contribuție proprie, de la proiect la proiect. Când apar nereguli, beneficiarii sunt puși să suporte, în plus, costurile proiectului – adică, așa-numitele corecții financiare. Aceste corecții pot crește de la 2% la 100%, ceea ce înseamnă că, la final, beneficiarul (autoritatea locală) poate fi obligat să suporte proiectul integral din bugetul propriu.

Președintele PSD, Liviu Dragnea, părăsind sediul DNA în aprilie 2018. A fost acuzat că a construit în jurul Tel Drum un grup infracțional organizat care a drenat fondurile publice destinate asfaltărilor. Foto: Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Dragnea avea o miză personală ca să mute povara financiară în buzunarele noastre. În 2009, când actualul lider PSD încă era șeful Consiliului Județean Teleorman, acordase două contracte publice, finanțate din bani europeni, către compania Tel Drum, pe care, susțin procurorii anticorupție, o controla prin interpuși. Autoritățile de control au constatat apoi că au fost nereguli în atribuirea contractelor, așa că au aplicat corecții financiare de 7,3 milioane de euro.

Banii trebuiau suportați de către Consiliul Județean Teleorman, așa că Fiscul a trecut în 2013 la executarea silită a instituției ca să recupereze banii. Liviu Dragnea, ajuns între timp vicepremier, a promovat rapid, tot în 2013, un act normativ prin care a salvat instituția pe care o condusese în trecut de la plata sumelor respective, transferându-le la bugetul public. (DETALII, AICI)

Situația s-a replicat în zeci de zone din țară, inclusiv în Sectorul 3, pentru contractul de reabilitare termică a blocurilor. În 2016, Ministerul Dezvoltării, în fruntea căruia se afla acum Vasile Dîncu, a descoperit nereguli la achizițiile publice și a aplicat o corecție financiară de 377.000 de euro. Primarul Negoiță a beneficiat însă de amnistia financiară promovată de Liviu Dragnea, așa că suma de 377.000 de euro a fost pasată în sarcina bugetului național.

Între timp, Robert Negoiță, primarul PSD al Sectorului 3, a devenit unul dintre cei mai vocali adversari ai lui Liviu Dragnea în partid.

Nemulțumit de cum sunt împărțiți acum banii autorităților locale de către Guvernul PSD, prin proiectul de buget pe 2019, Negoiță acuză o situație pe dos: “(…) Incompetența guvernamentală este plătită din banii administrației publice locale”.  

BAZA DE DATE

În ultimii cinci ani, 71 primării și 22 de consilii județene au beneficiat de  cadoul lui Liviu Dragnea. În total s-au adunat cel puțin 43 de milioane de euro, cam cât bugetul anual al orașului Alba Iulia.

Până acum, Ministerul Dezvoltării a păstrat secrete aceste date, fără să știm că fiecare dintre noi a scos aproape doi euro și 20 de cenți din buzunar ca să suporte corecțiile financiare aplicate autorităților locale.

RISE Project a solicitat aceste informații și le-a indexat într- o bază de date, cu sumele și beneficiarii.

PRIMARUL IOHANNIS, ÎN TOPUL BENEFICIARILOR

Topul beneficiarilor este condus detașat de către Consiliul Județean Teleorman, cu cele 7,3 milioane de euro.

A fost urmat de Primăria Târgu Jiu, cu 1,5 milioane de euro. Aici, contractul avusese o valoare totală de 6,6 milioane de euro, bani pentru refacerea unor străzi din oraș. Câștigătoare a fost compania Romprest Service, controlată atunci de afaceristul Florian Walter, judecat pentru delapidarea clubului de fotbal Universitatea Cluj. Primăria Târgu Jiu suportase deja corecția financiară, așa că banii i-au fost returnați de la bugetul Ministerului Dezvoltării.

LOCUL 1. Consiliul Județean Teleorman conduce în topul amnistiilor cu 7,3 milioane de euro. Banii reprezintă corecțiile date pentru neregulile documentate în legătură cu acordarea contractelor către Tel Drum. În 2017 Oficiul European de Luptă Antifraudă a cerut României să recupereze de la compania grupării Dragnea 21 de milioane de euro. Cu acest caz țara noastră a fost anul trecut campioana fraudelor pe fonduri europene la nivelul UE. Pentru că OLAF a constatat că licitațiile Tel Drum au fost corupte, funcționarii ministerului au fost obligați să anuleze în 2018 amnistia dată de Dragnea în 2014. Astfel că, în acest moment, Consiliul Județean e obligat să plătească ministerului Dezvoltării aproape 10 milioane de euro. Presa locală a relatat că banii nu vor veni deodată, pentru că Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a decis să eșaloneze plata pentru următorii 5  ani. Detalii AICI

Amnistiile erau consfințite printr-un document care avea titlul generic: „Notă pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecțiilor financiare conform Ordonanței de Guvern nr. 13/2013”. Documentele urmăreau un șablon și conțineau date precum: sumele, numere de contract, detaliile proiectului și numele primăriei sau consiliului județean care era iertat de amendă. Peste 200 de astfel de documente consultate de RISE Project au aceste date cu excepția unuia. Este vorba de cel prin care Consiliul Județean Teleorman a fost salvat de la plata corecțiilor pentru că manipulase o licitație în favoarea Tel Drum. În acest caz, funcționarii ministerului Dezvoltării au trecut în dreptul amnistiei numele Tel Drum și nu cel al Consiliului Județean.

LOCUL 2. Amnistiile de la Teleorman sunt urmate în top de una de 1,5 milioane de euro acordată primăriei Târgu Jiu. În 2010, Ministerul Dezvoltării condus de Elena Udrea a direcționat spre localitatea gorjeană condusă de social-democratul Florin Cârciumaru, 6,6 de milioane de euro. Banii erau pentru reabilitarea străzilor și mare parte din ei eu ajuns la Romprest Service. Societatea este deținută de un offshore canadian înființat în beneficiul omului de afaceri Florian Walter de către consultantul financiar Laszlo Kiss. Walter este acum judecat pentru delapidarea clubului de fotbal U Cluj.

În septembrie 2013, compania sa a terminat de reparat străzile din Târgu Jiu. Pe 31 martie 2014, Ministerul Dezvoltării a constatat nereguli la atribuirea contractului. Același minister a aplicat o corecție substanțială de 1,5 milioane euro, dar pe care a amnistiat-o în baza ordonanței date de Dragnea. Primăria plătise deja amenda, așa că banii au făcut cale întoarsă de la minister în conturile din Târgu-Jiu.

LOCUL 3. Pe 20 decembrie 2012, în ultima zi de ministeriat a lui Eduard Hellvig, Ministerul Dezvoltării aproba o finanțare de aproape 9 milioane de euro pentru primăria Sibiu condusă de Klaus Iohannis.  Banii erau pentru construcția unui viaduct. După trei luni, primăria lui Iohannis a găsit și un grup de constructori care să preia lucrarea.

La finalul anului 2015, podul a fost finalizat, dar a venit la pachet cu o investigație a Comisiei Europene. Experții de la Bruxelles au constatat că licitația inițială a avut niște criterii prin care unele firme erau eliminate fără a putea concura cu adevărat pentru contract. Din șapte oferte, șase au fost eliminate.

Pe când era primar al Sibiului, actualul președinte a beneficiat de ordonanța concepută de șeful PSD. Klaus Iohannis și Liviu Dragnea – ianuarie 2018 la Palatul Cotroceni. Foto: Alexandru Dobre / Mediafax Foto

Consorțiul câștigător ales de primăria lui Iohanis era format din companiile: Construcții S.A., Sinecon, Wilhelm Geiger GMBH&CO.KG, Geiger Transilvania.

Cele patru companii au avut în ultimii zece ani contracte de peste 300 de milioane de euro, mare parte din ele cu primăria Sibiu sau cu alte instituții publice din Transilvania. Construcții S.A. și Sinecon sunt deținute printr-o serie de alte firme ale sibianului Ioan Tuşinean și ale partenerilor săi Rozalia Maria Sitar şi Marius Mircea Sitar. Partenerii lor din Germania au o afacere de familie în domeniul construcțiilor, înființată în 1920.

Neregulile indicate de experții europeni au fost verificate și confirmate în iulie 2016 de departamentul de audit al Ministerului Dezvoltării condus de clujeanul Vasile Dîncu. Nota de plată a fost stabilită la 1,5 milioane euro.  Supărarea a durat doar trei luni, pentru că același minister a folosit metoda Dragnea și a șters a amenda primăriei lui Iohannis.

În topul instituțiilor care au beneficiat de amnistia lui Dragnea se află primăria Craiova și județul Constanța. În cazul primăriei Craiova este vorba de peste un milion de euro ce reprezentau corecția financiară pentru un proiect de 19 milioane de euro. Corecția financiară a ajuns pe masa Liei Olguța Vasilescu în 2014 pentru un contract semnat de predecesorul ei Antonie Solomn.

Ordonanța lui Dragnea a amnistiat neregulile comise pe vremea fostului primar Antonie Solomon care au fost sancționate în mandatul Liei Olguța Vasilescu. Foto: Remus Badea / Mediafax Foto

Ordonanța lui Dragnea a șters cu buretele o gaură de 1,3 milioane euro pentru Consiliul Județean Constanța și trei primării. Cel mai mult a avut de câștigat primăria din Năvodari. Statul a acoperit prin metoda Dragnea o pagubă de peste jumătate de milion de euro. Investigațiile RISE din seria Dragnea au arătat că gruparea de la Teleorman și-a intersectat afacerile și interesele cu Gruparea Mazăre din Constanța chiar și în Brazilia. Nici cazul amnistiei date de Dragnea n-a fost diferit. Ambele grupări au atacat fondurile europene și când au fost prinși cu nereguli au găsit portița de scăpare deschisă larg de Liviu Dragnea.

Sistemul inventat de Liviu Dragnea pentru contractele Tel Drum este pe cale să fie extins. Ministerul Fondurilor Europene, condus de Rovana Plumb a propus o nouă ordonanță de urgență prin care amnistierea corecțiilor financiare va fi extinsă la toate programele finanțate din bani europeni.

BIRO ATTILA

Acest articol face parte din proiectul “Cum au fost fraudate proiectele finanțate din bani europeni în România și Bulgaria”, realizat în parteneriat cu colegii de la centrul de investigații bulgar Bivol. Proiectul a fost finanțat din fondurile Comisiei Europene prin intermediul Centrului European pentru Libertatea Presei (ECPMF) în cadrul inițiativei #IJ4EU – Investigative Journalism for the EU.