Afacerile magnatului Buzăianu: Gambia

În urmă cu nouă ani, magnatul român Nicolae Buzăianu și-a extins afacerile în Gambia. S-a împrietenit cu președintele țării și împreună au făcut milioane de euro din trafic ilegal cu palisandru, lemn de trandafir – o varietate prețioasă folosită între altele la fabricarea mobilierului de lux sau pentru instrumente  muzicale.

• Buzăianu este căutat fără succes de autoritățile țării vest-africane.
• Afacerile sale au fost anchetate și în România, dar a reușit să scape nevătămat de fiecare dată.
• Mai întâi a făcut milioane din curentul ieftin produs de stat. L-a vândut scump, uneori chiar statului.
• Când anchetele penale sau administrative au ajuns aproape de averea sa, s-a declarat falimentar. A scăpat de dosare, iar banii i-au ajuns în siguranță, în conturile din Elveția.

Fostă colonie a coroanei britanice, Gambia este o țară cu două milioane de locuitori în vestul continentului african. Micuțul stat, întins pe aproximativ 10.000 de kilometri pătrați – cam cât au împreună județele Teleorman și Olt – este practic înconjurat de mai întinsul Senegal.

Gambia este de câțiva ani în mijlocul unui imens scandal de corupție. Infografic realizat de OCCRP.ORG

Cu o economie bazată pe agricultură și turism și dependentă de exporturile către China, Gambia și-a cucerit independența în 1965 și a fost condusă autocratic până la mijlocul anilor ’90 de medicul veterinar Dawda Kairaba. Acesta a fost înlăturat de Yahya Jammeh, un militar de carieră care a devenit ulterior protectorul lui Nicolae Buzăianu, cel mai cunoscut comerciant de energie electrică din România.

Yahya Jammeh a preluat puterea în Gambia în iulie 1994 printr-o lovitură de stat militară promițând că va instala, fără vărsare de sânge, un guvern civil. Trei luni mai târziu, Jammeh a ordonat executare a 20 de ofițeri despre care credea că pregătesc un puci.

Și-a consolidat poziția de lider suprem al Gambiei cu ajutorul unui departament special a cărui misiune a fost eliminarea opozanților politici. Organizația internațională Human Rights Watch, care documentează abuzurile și crimele regimurilor autoritare, a descoperit că regimul lui Yahya Jammeh este vinovat de torturarea opozanților politici, executarea a 50 de imigranți africani și de moartea sau dispariția a doi jurnaliști.

În 2017, la un an după ce Yahya Jammeh a pierdut puterea, noul președinte a decis să ancheteze afacerile fostului dictator care se auto-exilase în Guineea Ecuatorială. O comisie specială de anchetă a concluzionat că Yahya Jammeh a furat cel puțin 363 de milioane de dolari din fondurile statului. În paralel, un serial jurnalistic publicat, în acest an, de OCCRP, organizație din care face parte și RISE Project, a descoperit că paguba ajunge de fapt la aproape un miliard de dolari.

Cum a fost devalizată Gambia. Infografic realizat de OCCRP.ORG

Jaful supervizat de Yahya Jammeh este confirmat de mii de documente analizate de reporterii OCCRP. Din ele reiese că fostul președinte, ajutat de apropiații săi, a preluat managementul unor companii de stat și le-a golit conturile.

Una dintre ținte a fost banca centrală din Gambia, din conturile căreia fostul președinte a deturnat peste 71 de milioane de dolari. Cel mai adesea a dispus înființarea de conturi la care aveau acces doar el și apropiații săi și care erau alimentate din fondurile băncii.

Documentele bancare studiate de OCCRP arată că Jammeh și acoliții săi au deturnat și din profitul obținut de compania națională de telecomunicații. În acest caz, sumele proveneau din suprataxa pentru convorbirile internaționale și din abonamentele de internet. Banii erau colectați într-un cont special denumit International Gateway Account. 363 de milioane de dolari au dispărut din acest cont fiind transferați nejustificat către companii private care aveau contracte secrete cu operatorul telecom. O sumă mai mică din acest fond a fost retrasă de funcționarii subordonați fostului președinte, care și-a cumpărat vite, mașini și covoare scumpe.

ALIATUL HEZBOLLAH

Fostul președinte al Gambiei, Yahya Jammeh. Foto: commons.wikimedia.org

Pe mâna apropiaților lui Jammeh a ajuns și o parte din ajutorul financiar acordat Gambiei de către Taiwan. Banii au venit drept răsplată pentru că Jammeh a recunoscut în 1995 independența Taiwanului. Până în 2015, sub pretextul unor ajutoare financiare și credite foarte avantajoase, Taiwanul a alimentat Gambia cu aproape 100 de milioane de dolari. Aproape 60 de milioane au ajuns în conturile a 20 de beneficiari apropiați fostului președinte. Printre ei și Mohamed Bazzi, unul dintre cei mai bogați afaceriști din Gambia. Bazzi a fost identificat de autoritățile din SUA drept unul dintre principalii finanțatori Hezbollah, care în 1997 a fost clasificată drept grupare teroristă. Ali Charara, un alt susținător al grupării teroriste, a cumpărat la un preț subevaluat 50 la sută din compania de telecom a Gambiei. OCCRP estimează că cel puțin 100 de milioane de dolari din fondurile companiei au ajuns la Hezbollah.

BUZĂIANU DE GAMBIA

Nicolae Buzăianu. Foto: Twitter

Yahya Jammeh a reușit să se mențină la putere cu ajutorul unui grup de oameni de afaceri controversați. Parteneriatul lor era unul simplu: președintele le punea la dispoziție contracte publice și primea în schimb o cotă din fiecare fraudă.

Printre cei care se aflau în cercul intim de afaceriști al fostului președinte se numără și magnatul Nicolae Buzăianu.  Afaceristul român era unul dintre obișnuiții biroului prezidențial și a ajuns să fie numit consul al Gambiei în Monaco și apoi în Emiratele Arabe. Cunoscut în România pentru comerțul de energie electrică realizat prin societatea Energy Holding, Buzăianu și fostul președinte al statului african s-au ocupat de exportul ilegal de palisandru, un lemn extrem de scump. Denumit și lemn de trandafir, tona de palisandru ajunge până la 25.000 de dolari. Spre comparație, un metru cub de stejar proaspăt tăiat are în jur de o tonă și costă câteva sute de dolari.

Palisandrul este înscris pe lista speciilor protejate internațional.

Gambia nici măcar nu deține rezerve semnificative de lemn de trandafir însă cu toate astea a reușit să exporte zeci de mii de tone. Lemnul a fost tăiat ilegal din regiunea Casamance a Senegalului, țara vecină Gambiei. Regiunea este dominată de Jola, un grup etnic din care face parte și fostul președinte Yahya Jammeh.

Mai multe organizații internaționale au analizat exportul de palisandru și au concluzionat că a început să se intensifice începând cu anul 2010. Atunci și-au făcut intrarea în țara vest africană Bogdan Nicolae Buzăianu și nepotul său, Dragoș Buzăianu. Cei doi și președintele Jammeh au înființat compania WestWood Gambia Ltd., care a primit monopolul exportului de lemn de trandafir din Gambia spre China. În 2010, în doar șase luni, compania lui Buzăianu a exportat 5000 de containere de cherestea. În schimb, fostul șef de stat a primit 15 milioane de dolari pentru că a susținut exportul ilegal controlat de familia Buzăianu.

BANII DIN ENERGIE

Bogdan Buzăianu și-a început cariera în afaceri în 1993 alături de fratele său Constantin și de un om de afaceri elvețian. S-a specializat în tranzacționarea energiei electrice și în anii 2000 a devenit unul dintre cei mai importanți jucători din această piață. Metoda lui era simplă: cumpăra curent ieftin de la stat în baza unor contracte preferențiale și îl revindea la prețul pieței, uneori chiar statului. Curentul era furnizat de compania de stat Hidroelectrica de la hidrocentrale de pe Dunăre și era apoi comercializat de Energy Holding, compania pe care Buzăianu o înființase în anul 2000. Curentul trecea scriptic prin contabilitatea Energy Holding, iar procesul de cumpărare – vânzare era realizat automat printr-un sistem informatic instalat la sediul firmei din strada Paris din București, la câțiva pași de Guvernul României.

Până în 2012 softul de tranzacționare a înregistrat cum societatea lui Buzăianu achiziționa curentul electric de cele mai multe ori la jumătate din prețul normal.

Infografic realizat de Sergiu Brega pentru RISE PROJECT

Un dosar penal finalizat cu condamnarea fostului ministru al Economiei, Codruț Sereș, a consemnat o situație aberantă: la un moment dat producătorul de energie Hidroelectrica nu avea destul curent ca să satisfacă contractul cu Energy Holding, astfel că fost obligat să cumpere curent scump de la termocentrale care funcționau pe cărbuni precum cele de la Turceni și Rovinari.

Pierderea statului a fost câștigul lui Buzăianu , a cărui avere a fost estimată, în 2010, la 150 de milioane de euro. Analiza averii sale este destul de dificil de făcut, având în vedere că încă din anii 2000 a utilizat un păienjeniș de companii offshore. De altfel, și Energy Holding, firma fanion a grupului său, a fost preluată de-a lungul timpului de companii din Elveția, Danemarca sau Cipru, unele legate direct de milionarul român.

SFÂRȘITUL PRIMULUI EPISOD

Statul român a pierdut constant în fața milionarului român. Acum, magnatul și Guvernul se intersectează, cu ajutorul avocaților, în sălile de judecată. Deși meciul nu este jucat până la capăt, Buzăianu a marcat decisiv. Rezultatul: o gaură de zeci de milioane de euro în conturile publice. Cum s-a întâmplat ? Detaliile le puteți citi mâine în cea de-a doua parte a acestui material.

NOTĂ: acest articol este o traducere adaptată a investigației publicate de către OCCRP.ORG la începutul anului, organizația internaționala care reunește centre de investigații din întreaga lume și din care face parte și RISE PROJECT.