Spitalul de Urgență Floreasca: doctori în minciună

În iunie 2012, Radu Alexandru Macovei, fostul director de la Floreasca, și Ioan Lascăr, fostul șef al secției de chirurgie plastică, explicau opiniei publice grija arătată pentru rănile lui Adrian Năstase, acoperite cu celebra eșarfă Burberry. Trei ani mai târziu, găsindu-se în aceleași funcții, Macovei și Lascăr au făcut echipă în încercarea de mușamalizare a cazului unității de mari arși, nefuncțională la accidentul de la Colectiv, deși fusese inaugurată cu șapte luni în urmă. FOTO: Silviu Matei/Mediafax.

Radu Macovei, directorul de la Floreasca, și Ioan Lascăr, șeful clinicii de chirurgie plastică, au făcut echipă în încercarea de mușamalizare a cazului unității de mari arși, nefuncțională la accidentul de la Colectiv, deși fusese inaugurată cu șapte luni în urmă. În imagine – trei ani mai devreme – în aceleași funcții, cei doi explicau opiniei publice grija față de rănile nevăzute ale lui Adrian Năstase, acoperite cu celebra eșarfă Burberry.  FOTO: Silviu Matei/Mediafax.

Prinși în ofsaid de tragedia de la Colectiv, oamenii de la vârful „Sistemului” sanitar au transformat unitatea de mari arși de la Spitalul de Urgență Floreasca într-un bloc de imagistică bun de făcut poze Rontgen imposturii osificate din lumea medicală românească.

Denaturând adevărul, ca să cosmetizeze inoperabilitatea unității, șefii de la „Floreasca” au încercat, vreme de șapte luni, să mușamalizeze eșecul unei investiții care a costat circa 7 milioane de euro.

Abia după șapte luni, opinia publică a reușit să treacă dincolo de dezinformările spitalului și să obțină o imagine cât de cât obiectivă a ratării unuia dintre cele mai trâmbițate proiecte medicale din ultima vreme.

Săptămâna aceasta, prin publicarea concluziilor unei inspecții, Corpul de Control al ministrului Sănătății nu a explicat de ce unitatea nu a fost folosită niciodată, dar a invitat procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 în saloanele ei, nederanjate până acum de vreun pacient.

Primii doi interlocutori ai Parchetului: Radu Macovei, director la „Floreasca” între 2010 și 2016, și Ioan Lascăr, șef al clinicii de chirurgie plastică din 1993 și până în prezent.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

De ce nu a fost folosită până acum unitatea pentru mari arși, inaugurată în aprilie 2015?

Raportul întocmit de inspectorii ministrului Sănătății, dat publicității cu câteva zile în urmă, nu răspunde la această întrebare.

Inventariază doar niște disfuncții, fără să arate care dintre ele au făcut ca secția să încremenească nefolosită.

Care sunt disfuncțiile?
– Aerul condiționat din unitate nu are parametrii necesari, „neexistând o temperatură ambientală optimă pentru tratarea unui pacient ars grav”.
– Nu merge barocamera (o capsulă în care marii arși sunt supuși unei cure cu oxigen la presiune ridicată). A fost recepționată și plătită, dar nu a mers niciodată.
– Nu a fost adoptat nici până astăzi un set de reguli în baza cărora sunt internați bolnavii.
– Nu are ieșire de urgență în caz de incendiu.

Important: raportul Ministerului nu cheamă procurorii să analizeze malpraxisul administrativ care a condus la toată această situație, ci doar să studieze licitația prin care s-au cumpărat echipamentele unității.

Parchetul nu e invitat să ancheteze nefuncționarea secției, ci doar procedurile de cheltuire a banilor. 

RISE Project a dezvăluit, încă din noiembrie 2015, că unitatea a fost dotată, contra 3,3 milioane de euro, de firma Gemedica, deținută de Aurel Galea, partener de afaceri al lui Sorin Oprescu.

CITIȚI: Clinia de arși de la Floreasca, nefuncțională și exorbitantă, făcută de un apropiat al lui Oprescu

Gemedica a câștigat o licitație la care a participat singură, pe baza unui caiet de sarcini conceput de medicul Ioan Lascăr, aflat în contract de muncă cu o altă firmă deținută de partenerul lui Oprescu.

Raportul MS spune că valoarea estimată a echipamentelor cerute prin licitație, al cărei maximum era de 9 milioane de euro, a fost scoasă din burtă. Nu a avut un studiu de piață la bază.

Scurtă descriere a unității de mari arși de la Spitalul Floreasca
– Înființarea ei a fost decisă printr-un ordin de ministru din noiembrie 2004.
– Copiată după infrastructura de acest fel din Occident, e gândită să preia cazurile arșilor grav, care – tratați în saloanele obișnuite, fără un nivel ridicat de asepsie – au șanse mici de supraviețuire.
– Include șase saloane cu câte un pat (fiecare ars e izolat în propriul lui salon), o barocameră și o sală de operații.
– Amenajarea ei a costat 6,8 milioane de euro, potrivit datelor RISE.
– Lucrările de construire, suportate de Primăria Sectorului 1, s-au ridicat la 3,5 milioane de euro.
– Utilarea medicală a secției, plătită de Minsterul Sănătății și furnizată de Gemedica, a costat 3,3 milioane de euro.
– A fost inaugurată, de fațadă, în aprilie 2015.
– A fost înrolată în schema autorizată a spitalului abia în decembrie 2015.
– Cele șase saloane ale ei nu au primit niciun pacient până în martie 2016, moment pentru care există ultima raportare.
– Nici barocamera nu a funcționat vreodată.
– Doar blocul operator a fost folosit, începând cu 5 noiembrie 2015.

 

În aprilie 2015, la simulacrul de inaugurare a unității de mari arși, barocamera, cu care Ioan Lascăr încerca să uimească jurnaliștii, ieșise deja de o jumătate de an din garanție. Fusese achitată încă din decembrie 2013, costase de două ori cât alte prețuri din piață și nu funcționase niciodată. FOTO: Primăria Sector 1.

În aprilie 2015, la inaugurarea de operetă a unității de mari arși de la „Floreasca”, barocamera – cu care Ioan Lascăr încerca să uimească jurnaliștii – ieșise deja de o jumătate de an din garanție. Fusese achitată încă din decembrie 2013, costase de două ori mai mult decât alte prețuri din piață și nu funcționase niciodată. FOTO: Primăria Sector 1.

În momentul livrării echipamentelor de către Gemedica, Ioan Lascăr a semnat recepția pentru una dintre piesele nefuncționale ale secției, barocamera, fără să o testeze – spune raportul de control al MS.

În urma acestei recepții, „Floreasca” a plătit Gemedica 760.000 de euro pentru barocameră.

Decontarea în fals a echipamentului este, pe lângă organizarea propriu-zisă a licitației, celălalt motiv pentru care cazul unității de îngrijire a marilor arși va ajunge pe masa procurorilor.

Contactat de RISE și rugat să comenteze recepția fictivă a barocamerei, patronul Gemedica, Aurel Galea, a spus că, înainte de a da orice răspuns, așteaptă ca discuția pornită de la raportul MS să se epuizeze la nivelul instituțiilor statului.

Într-o notă inclusă în raportul de control, Lascăr, căruia i se impută acest fals, a explicat recepția pe genunchi a barocamerei prin faptul că instalația de aer a spitalului nu funcționa la parametrii de care echipamentul avea nevoie pentru a porni.

Cum Gemedica nu avea nicio vină pentru viciile instalației de aer a spitalului, Lascăr spune că a hotărât, sfătuit de Radu Macovei, să semneze procesul-verbal de primire.

Prețul barocamerei – 760.000 de euro – a reprezentat aproape un sfert (23%) din costul total al echipamentelor unității.

Interesant este că, în ordinul de ministru din 2004, care stă la originea înființării unității de la „Floreasca”, barocamera figura, între celelalte dotări, ca fiind singura „opțională”.

Barocamera era considerată facultativă în dotarea unei secții de mari arși, după aprecierea Ministerului Sănătății din 2004. La unitatea de la „Floreasca”, creată pe calapodul acestui ordin de ministru, ea a ajuns să coste un sfert din prețul tuturor echipamentelor.

Barocamera era considerată facultativă în dotarea unei secții de mari arși, în aprecierea Ministerului Sănătății din 2004. La unitatea de la „Floreasca”, amenajată zece ani mai târziu, dar inspirată de această analiză a MS, ea a ajuns să coste un sfert din prețul tuturor echipamentelor.

De altfel, un medic de la Spitalul de Arși a declarat pentru Gazeta Sporturilor, în decembrie 2015, că barocamera, ca instrument terapeutic de sine stătător, „nu are nici un studiu medical serios în spate”.

Medicul mai spunea că Spitalul de Arși a refuzat o ofertă de barocameră la 300.000 de euro – adică mai puțin de jumătate din prețul plătit de „Floreasca” – considerând-o inutilă.

Citești această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!

Sursă RISE Project: „Dacă Lascăr e acuzat că a făcut recepția în fals a barocamerei, atunci ar trebui acuzat și inspectorul Direcției de Sănătate Publică a Municipiului București (DSPMB), care a dat autorizație de funcționare pentru barocameră, știind că nu merge. Autorizând această unitate, DSPMB și-a însușit toate falsurile celor de la Floreasca.

La fel și în cazul instalației de aer. Dacă nu merge, Spitalul de ce a mai recepționat-o? Iar DSPMB cum de a autorizat unitatea în ansamblu, dacă nu are o instalație de aer optimă? Aerul e vital aici”.

Instalația de aer a fost furnizată de firma Aer Tech Service, în 2010, contra 174.000 de euro și plătită de Primăria Sector 1, potrivit celor de la „Floreasca”.

Barocamera a fost inclusă în autorizația de funcționare a spitalului, emisă de DSPMB în decembrie 2015, deși operabilitatea ei nu a fost testată niciodată.

Barocamera a fost inclusă în autorizația de funcționare a spitalului, emisă de DSPMB în decembrie 2015, deși operabilitatea ei nu a fost testată niciodată.

De ce nu a funcționat niciodată secția de arși grav de la „Floreasca”?
– Nu există nici astăzi un diagnostic clar în această direcție, în ciuda anchetelor făcute recent de Guvern și Ministerul Sănătății.

Din momentul producerii tragediei de la Colectiv și până în ianuarie, fostul ministru al Sănătății, Nicolae Bănicioiu, și reprezentanții spitalului au invocat o salbă de motive, uneori contradictorii sau absurde, ca să justifice nefuncționarea unității:

– Nu au fost pacienți cu arsuri grave; nu a funcționat instalația de aer; marii arși de la „Colectiv” nu au putut fi prioritizați, după gradul leziunilor, către această unitate; nu a putut fi păstrat în posturi personalul specializat etc. .

RISE Project a făcut inventarul acestor motive aici: #COLECTIV: „Sistemul” a mințit o lună întreagă

După ianuarie, explicațiile au continuat să curgă în același registru.

Mai jos, o cronologie a întâmplărilor și discursurilor publice legate de această investiție, începând cu ultima parte a lunii ianuarie:

21 ianuarie 2015 RISE Project publică cele două autorizații de funcționare în baza cărora Spitalul Floreasca a funcționat în perioadele 11 decembrie 2014 – 10 decembrie 2015 și 10 decembrie 2015 – prezent. Din confruntarea celor două autorizații, reiese că unitatea nu a fost inclusă în schema autorizată a Spitalului Floreasca până pe 10 decembrie 2015. Ceea ce înseamnă că, din punct de vedere legal, ea nu a putut să preia pacienți până la această dată.

31 ianuarie 2016 Radu Macovei părăsește funcția de director al spitalului. Răspunzând unei întrebări adresate de RISE Project, Ministerul Sănătății justifică ieșirea din scenă a lui Macovei prin faptul că a împlinit 65 de ani, vârstă limită pentru un manager de unitate sanitară.

În locul lui Macovei e numit interimar unul dintre locotenenții săi, Nicușor Louchi, director medical al spitalului.

1 februarie 2016 Ioan Lascăr și coordonatoarea unității, Oana Vermeșan, apar la televizor, la DIGI24, și spun că unitatea își va putea desfășura activitatea peste două luni, după ce câțiva asistenți și medici se vor întoarce de la un stagiu de pregătire în Franța.

Cei doi, contrazicându-și, în parte, spusele de până atunci, pun nefuncționarea secției pe seama lipsei de personal.

22 martie 2016 Corpul de Control al Primului Ministru publică un raport referitor la acțiunea forțelor statului în tragedia de la clubul Colectiv.

Două pagini din cele 84 ale raportului sunt dedicate unității de mari arși de la „Floreasca”. Bizuindu-se pe răspunsurile date de cei de la „Floreasca”, fără să le verifice onestitatea, raportul echipei de control a lui Dacian Cioloș spune:

1.Că unitatea de mari arși este în totalitate funcțională. (Se va dovedi o minciună).

2. Că, până pe 14 ianuarie 2016, în blocul ei operator s-au făcut 78 de operații: 67 pentru răniții de la Colectiv și 11 pentru alți răniți. (Valoarea acestei afirmații avea să penduleze, în următoarea lună, între minciună și adevăr).  

Sursă RISE Project: „E de văzut ce fel de operații s-au făcut acolo. Fiindcă și scoaterea unei unghii încarnate poate fi înregistrată ca operație, deși n-ar avea nicio legătură cu scopul acestei unități”.

3. Spune că barocamera nu a fost folosită la tratarea răniților de la Colectiv din cauza mobilității reduse a pacienților. (Se va dovedi o minciună).

7.000 de lei/lună a fost salariul pe care managerul Radu Macovei l-a avut în 2015, anul în care s-a jucat de-a inaugurarea cu unitatea de mari arși. FOTO: Marian Iliescu/Adevărul.

7.000 de lei pe lună a fost salariul pe care managerul Radu Macovei l-a avut în 2015, anul în care s-a jucat de-a inaugurarea cu unitatea de mari arși în care statul investise o sumă enormă de bani. FOTO: Marian Iliescu/Adevărul.

20 aprilie 2016 Are loc o nouă inaugurare a unității de mari arși. Profesorul Ioan Lascăr spune – ca și raportul de control al cabinetului Cioloș – că, acum, unitatea este complet operațională. (Se va dovedi o minciună).

Prezentă la această nouă inaugurare, jurnalista TVR Diana Brâncuș întreabă unde este barocamera, dispărută din decor, și i se răspunde că a fost scoasă din fostul ei loc pentru a mai câștiga spațiu pentru încă un pat. (Se va dovedi o minciună).  

21 aprilie 2016 A doua zi, un control inopinat al ministrului Achimaș constată că unitatea nu este complet funcțională, cum declarase, cu o zi în urmă, Ioan Lascăr.

Achimaș spune că barocamera – scoasă din secție – a fost îndepărtată nu pentru a câștiga spațiu, ci pentru că nu era funcțională.

De asemenea, ministrul afirmă că angajații unității, tocmai întorși de la un stagiu de pregătire din Franța, nu erau la serviciu, deși ar fi trebuit să se afle acolo.  

În urma vizitei sale fulger, Achimaș îl demite directorul spitalului, interimarul Nicușor Louchi, înlocuindu-l cu un alt locotenent de-ai lui Radu Macovei: Sorin Păun, director medical.

Ministrul spune că principala cauză de nefuncționare a unității în ultimul an a fost lipsa personalului.

În zilele următoare, Achimaș își trimite corpul de control la „Floreasca” pentru a verifica în amănunt ce se întâmplă cu dotarea pentru care statul a plătit 6,8 milionane de euro.

5 mai 2016 Prezent la o conferință de presă a lui Achimaș-Cadariu – pe fondul scandalului Hexi Pharma – jurnalistul Cătălin Tolontan îl întreabă pe șeful corpului de control al ministrului Sănătății dacă, după „Colectiv”, la Floreasca au avut loc, într-adevăr, 78 de intervenții chirurghicale în blocul operator al unității de mari arși – așa cum scria în raportul publicat de cabinetul Cioloș în martie.

Interlocutorul lui Tolontan răspunde negativ. Concluzia imediată: șefii de la „Floreasca” au mințit corpul de control al primului ministru.

Rugat de RISE Project să confirme declarația consemntă de Cătălin Tolontan, ministrul Sănătății spune, astăzi, că afirmația directorului corpului său de control – reflectată în Gazeta Sporturilor – a fost pripită.

Ministerul afirmă că blocul operator a fost utilizat, într-adevăr, începând cu a șasea zi de după „Colectiv” (joi, 5 noiembrie).

Sursă RISE Project: „Cum s-au făcut intervenții chirurgicale în blocul operator al unității, încă din noiembrie 2015, așa cum susține raportul MS, dacă unitatea a fost autorizată să funcționeze  abia o lună mai târziu?”.

22 mai 2016 Corpul de Control al Ministrului Sănătății face publice concluziile controlului efectuat la sfârșitul lunii aprilie și anunță că o parte din constatările sale au fost înaintate Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1.

Ionuț Stănescu

Ai citit această investigație fiindcă îți pasă. Dacă vrei să afli și mai multe despre corupția din instituțiile statului, crima organizată și cum te afectează toate astea, poți dona aici!