Militanți extremiști, recrutați în Transilvania de o organizație fantomă

Zagyva Gyorgy Gyula, fost parlamentar maghiar.

După ce a scăpat recent de statutul de indezirabil, maghiarul Zagyva Gyorgy Gyula s-a întors în Transilvania ca să-și revitalizeze “Mișcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate” (HVIM), o organizație extremistă care militează pentru refacerea Ungariei Mari. În ultimul an, Zagyva nu a putut să intre în România, fiind declarat indezirabil de autoritățile române în martie 2014.

În ianuarie 2015, Zagyva a câștigat procesul cu statul român, scăpând de sancțiuni, și a revenit în Transilvania. HVIM nu funcționează cu acte în regulă în România. Cinci secui au încercat să o înregistreze oficial în urmă cu șapte ani, dar au renunțat, în final, la demersul lor.

RISE Project a urmărit activitatea celor mai influenți membri ai organizației într-un proiect comun cu colegii de la Atlatszo.hu, o organizație de jurnalism de investigație din Budapesta.

Campania de recrutare a HVIM a avut luna trecută în mai multe orașe din Transilvania. Activiștii organizației i-au chemat pe tinerii maghiari la mese rotunde și i-au invitat să se alăture mișcării, ademenindu-i cu slogane precum: “Ieși din zona de confort, vezi cum e viața în HVIM“, “Fă parte din rezistență“, “Noi nu luptăm doar în spațiul virtual, steagul libertății noastre flutură din nou. Vino cu noi pe tărâmul acțiunii.“

Szőcs Csongor, unul din liderii locali ai HVIM, ne-a spus că prezența lui Zagyva în perioada campaniei de recrutare a fost o “simplă coincidență fericită”. La rândul său, Csongor are o istorie zbuciumată cu autoritățile române. Anul trecut, la marșul din 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, el și alți membri ai HVIM au avut o altercație cu jandarmii. Poliția locală a blocat azi, 15 martie 2015, mai mulți membri ai HVIM, scoțându-i din rândurile manifestanților care participau la marșul pentru Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Câțiva tineri care purtau însemnele asociației HVIM au fost înlăturați de la manifestație la cererea organizatorilor, potrivit agenției Mediafax.

Sute de manifestanți au participat azi în centrul Clujului la marșul organizat de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Foto: Dan Horia Tăutan/Mediafax Foto.

INDEZIRABILII Mai mulți ultranaționaliști maghiari au fost puși de SRI pe lista celor care pot fi o problemă de siguranță națională pentru statul român. Doi dintre ei sunt legați direct de HVIM: Laszlo Toroczkai și Zagyva Gyorgy Gyula. Legăturile membrilor mișcării sunt însă mai numeroase, în cercul lor figurând și Csibi Barna – fostul inspector al Fiscului din Harghita, devenit celebru după ce a spânzurat o păpușă cu chipul lui Avram Iancu. (Detalii, AICI)

Toroczkai, fondatorul organizației, a fost blocat la frontieră în octombrie 2013, primind interdicția să mai intre în România. Toroczkai a făcut și afaceri în România înainte de a-i fi interzis accesul în țară. Numele său apare în istoricul companiei Filomenamodels SRL din Oradea, alături un fost jurnalist din Miercurea Ciuc. Firma, specializată în organizarea de spectacole, nu a avut o activitate financiară consistentă.

Actul prin care Toroczkai a fost blocat la granița României.

Șase luni mai târziu a primit o sancțiune similară și Zagyva Gyorgy Gyula, actualul președinte al organizației și fost parlamentar Jobbik. Zagyva a contestat decizia la Curtea de Apel București și a câștigat irevocabil în ianurie 2015.

„Nu există nici un motiv concret pentru care am fost declarat indezirabil, dar dacă ei au apelat la astfel de metode pentru a ne îndepărta din motiv că nu suntem simpatici poate vom activa și noi astfel de pârghii când vom fi în Guvern”, declara Zagyva într-un interviu acordat reporterilor RISE Project în vara lui 2014.

Cei doi maghiari au mai fost interziși și în alte state europene din regiune, unde HVIM desfășoară activități intense.

Organizația e puternic legată de dreapta radicală a politicii maghiare. Ea este susținută financiar de o rețea formată din asociații neguvernamentale, companii și administrații locale afiliate partidului Jobbik. Acțiunile și evenimentele HVIM sunt finanțate de ONG-uri, care, la rândul lor, primesc bani de la statul maghiar, iar donațiile nu sunt întotdeauna la vedere. Oficiali ai HVIM sunt și pe ștatele de de plată ale partidului Jobbik, care a finanțat direct diverse evenimente și acțiuni ale mișcării. (Detalii, AICI)

NUCLEUL DIN ROMÂNIA HVIM a fost înființată în Szeged, Ungaria, în 2001, de către Laszlo Toroczkai, pe atunci un tânăr activist care milita pentru reîntregirea Ungariei Mari. HVIM nu este organizată juridic în România, pentru că inițiatorii mișcării s-au răzgândit în 2008. De înființare s-au ocupat atunci cinci secui din Transilvania: Petre Waum, Lokodi Ferenc Attila, Tokos Szabolcs, Szabo Nandor și Krafft-Szabo Istvan.

Cei cinci au cerut Judecătoriei Odorheiu Secuiesc să le aprobe înființarea HVIM România, dar au renunțat ulterior.

Extras din statutul prin care cei cinci secui au vrut să înființeze asociația HVIM la Odorheiu Secuiesc.

Membrii HVIM au declarat, în statutul depus de ei la instanță, că asociația urma să de ocupe de mai multe activități: „apărarea drepturilor comunităților minoritare maghiare atât în fața autorităților române cât și în fața forurilor internaționale”, „valorificarea drepturilor de autodeterminare a maghiarilor din Ardeal” și „prezentarea nelegiuirilor care au fost cauzate ca urmare a încheierii Tratatului de Pace de la Versailles, la sfârșitul Primului Război Mondial.”

Același statut îi obliga pe membri să dovedească loialitate deplină față de asociație și să participe activ la realizarea obiectivelor asociației.

Petre Waum, inițiatorul demersului de înființare a asociației, locuiește în Odorheiu Secuiesc, predă cursuri de limbă runică, o limbă arhaică secuiască, și sculptează în lemn. Cele mai populare sculpturi ale sale sînt cele care simbolizează harta Ungariei Mari, obiecte pe care le vinde la târgurile de meșteșugari din Transilvania. La un astfel de târg, Waum i-a oferit cadou o sculptură și lui Vona Gabor, președintele Jobbik.

Peter Waum (stânga), unul dintre inițiatorii asociației HVIM România, îi oferă o sculptură cu Harta Ungariei Mari liderului Jobbik, Vona Gabor.

ACȚIUNI POLITICE Membrii mișcării s-au implicat în ultimii ani și în activități politice. Peter Waum și-a depus candidatura la Consiliul Local Odorheiu Secuiesc, în 2012, dar nu a reușit să intre în organigrama instituției. O tentativă similară au avut și ceilalți inițiatori ai HVIM România: Lokodi la Oradea, Szabo Nandor la Tg. Mureș, iar Tokos Szabolcs la Primăria din Odorhei. Doar cel din urmă a reușit să obțină funcția de consilier.

Tokos Szabolcs, Petre Waum și Krafft-Szabo Istvan mai sunt colegi și în forul de conducere al Asociației Szekely Pajzs, care ogranizează cursuri de scriere runică, o limbă arhaică secuiască.

Colegul lor, Lokodi Ferenc Attila este și jurnalist, corespondentul român al unui ziar naționalist pe nume Magyar Jelen, unde Laszlo Toroczkai este redactor-șef. Numele lui Lokodi și al lui Petre Waum se mai leagă de un ONG din Odorheiu Secuiesc: “Szent Laszlo Serege” (trad.: „Armata Sfântului Ladislau”). Aceasta este singura organizație juridică pe care HVIM și-o asumă în prezent.

Waum și Lokodi au înființat asociația, iar apoi au cedat-o, în martie 2010, diviziei din Tg. Secuiesc a HVIM. Această divizie este dirijată de frații Csongor și Zoltan Szocs.

Csongor și Zoltan au devenit celebri în media românească când, la marșul din 15 martie 2014, au avut o altercație cu jandarmii. Poliția a împărțit atunci mai multe amenzi, iar HVIM a făcut un apel pe rețelele de socializare pentru plata lor. De altfel, Csongor Szocs susținea, în 2014, într-o discuție cu reporterii RISE Project că donațiile sunt principala sursă de venit a grupării.

Csongor Szocs a fost pentru o vreme asociatul lui Csibi Barna într-o afacere cu articole de propagandă – SC Hunnia Serv SRL. Csibi Barna este unul dintre cei mai vizibili și mediatizați activiști din grupurile radicale maghiare. El a avut mai multe acțiuni publice prin care promova idei rasiste, antisemite și secesioniste și pentru care a fost sancționat chiar cu o amendă penală.

În pofida acțiunilor poliției, Csibi a fost prins în iunie 2014 vânzând materiale de propagandă naționalistă în Miercurea Ciuc. Obiectele i-au fost confiscate de către oamenii de ordine, care au descoperit că ele aveau avize de însoțire a mărfii cu ștampila firmei Hunnia Serv.

În august 2010, Csibi s-a afișat în fața unui hypermarket din Miercurea Ciuc mesajul „Rușine să îți fie! Iar ai cumpărat de la evrei”. Evenimentul a stârnit numeroase reacții publice în presa centrală și locală.

La un marș al romilor din Harghita, în 2009, Csibi, împreună cu mai mulți colegi din mișcarea naționalistă maghiară, a afișat pancarte cu mesajul „Cum se cheamă vânzătorul minoritar de legume? Țiganul cu ridichi”. În limba maghiară, „țiganul cu ridichi” poate fi tradus și ca „țigan jegos.”

Csibi Barna, alături de afișul antisemit.

Procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale pentru acțiunea din 2009, însă, în noiembrie 2014, Tiberiu Nițu, procurorul general al României, nu a fost de acord cu soluția și a cerut ca Csibi și amicii săi să fie cercetați pentru „promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unei infracțiuni contra păcii și omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă.”

În iunie 2009, Csongor a devenit asociatul lui Csibi Barna în SC Hunnia Serv SRL, companie înființată de Csibi la începutul aceluiași an. În istoricul firmei mai apar și Toth Balint și Konya Istvan-Attila, alți membri ai HVIM.

Csongor Szocs susține că a intrat în afacere la solicitarea lui Csibi Barna, care nu putea fi, conform legii administrației publice, asociat unic și administrator al unei companii atâta vreme cât era și inspector fiscal. (Detalii, AICI)

Membrii HVIM din Tg. Secuiesc au participat și la campania electorală a partidului Jobbik în Ungaria, iar în ultimul an au avut mai multe acțiuni de propagandă alături de membrii formațiunii politice maghiare. Cu toate astea, Csongor Szocs susține că gruparea HVIM este una independentă politic: „Noi nu lucrăm împotriva nimănui, suntem o organizație de dreapta și vrem doar să creăm statul Sfintei Coroane de la Budapesta. Noi nu avem treabă cu nici un partid politic, nici cu UDMR, nici cu Jobbik. Ba mai mult, îi atacăm de fiecare dată când nu ne place ce fac ei”, ne spunea, la începutul lui 2014, Csongor Szocs.

Victor Ilie