Artificiul citării. Procesele cu două viteze ale lui Klaus Iohannis

Avocații angajați de Klaus Iohannis pentru a-i recâștiga casa din Sibiu folosesc tertipul citării la adrese inaccesibile pentru a influența ordinea în care se judecă procesele desfășurate în același timp. Rugat să explice această strategie, președintele României nu a renunțat la tăcerea sa hieratică din dialogul cu RISE Project. FOTO: Alexandru Dobre/ Mediafax.

Avocații de la Mușat și Asociații, plătiți de Klaus Iohannis pentru a-l readuce în posesia casei din Sibiu, schimbă, după cum le convine, adresele la care sunt citate părțile.

Când au nevoie ca un proces să fie scurt, folosesc o adresă din România pentru citarea Rodicăi Baștea – cea alături de care, până în noiembrie 2015, președintele a deținut imobilul din centrul Sibiului.

Când au nevoie ca un proces să se prelungească, folosesc adresa acesteia din SUA.

La ultimul dosar al lui Iohannis, câștigat la Înalta Curte, tehnica folosirii simultane a două adrese diferite și-a arătat eficiența.

Nici președintele, nici Rodica Baștea, nici juriștii de la Mușat și Asociații nu au răspuns la întrebările legate de strategia pe care o utilizează.

Într-unul din suplimentele de mică publicitate ale ziarului „România liberă” de săptămâna trecută, Rodica Baștea este citată pentru ziua de 1 iunie, la Tribunalul Sibiu.

„Numita Baștea Rodica cu domiciliul necunoscut în SUA este citată în calitate de intimată-reclamantă la Tribunalul Sibiu…” – zice anunțul, mic cât un timbru. 

Citatarea Rodicăi Baștea în America, la chioșcurile de ziare din România, este unul dintre paradoxurile justiției. Anunțul conține o eroare: e vorba de un dosar din 2009, nu din 2008, deci și această citare s-ar putea dovedi inutilă.

Procesul la care e chemată este vechi.

E un proces de revizuire, prin care locatarii de la etajul casei din centrul Sibiului – pierdute de președinte în noiembrie 2015 – vor să își reînnoiască actele de proprietate, pe care li le-au anulat Iohannis și Baștea acum 14 ani. 

Termenele de înfățișare la Tribunal pot fi văzute pe internet din orice colț al lumii. Știu asta și magistrații, și Rodica Baștea. 

Totuși, părților trebuie să li se trimită citații prin poștă, ca pe timpul când veștile circulau doar în plic. 

Anacronică, instanța își duce până la capăt ritualul citării.

Dacă nu există confirmări de primire pentru citațiile trimise prin poștă – cum s-a întâmplat în cazul ăsta – se apelează la citarea în paginile ziarelor. 

Așa s-a ajuns la anunțul din „România liberă”. 

Aceasta este casa familiei Baștea din Jacksonville, Florida, la care citațiile nu prea reușesc să ajungă. FOTO: RISE Project.

De la începutul anului și până în iunie, dosarul de la Tribunalul Sibiu a avut două termene: în ianuarie și în aprilie.

Fiindcă nu a existat o confirmare de primire a plicurilor de către Rodica Baștea, ședintele nu s-au putut ține.

Procesul bate și astăzi pasul pe loc. 

În acest timp, în paralel, s-au scurs termenele altor două dosare, strâns unite între ele, în care Iohannis și Baștea se judecă cu aceiași locatari de la etajul casei din Sibiu.

De data asta, sunt dosare prin care Iohannis și Baștea încearcă să redobândească imobilul pierdut în justiție, în noiembrie 2015. 

Primul dintre cele două dosare, judecat la Curtea de Apel Brașov, este decisiv.

E cel prin care președintele și asociata lui vor să redeschidă procesul prin care au rămas fără casa din Sibiu. (Acțiune pe cale extraordinară, „contestație în anulare”). 

Al doilea dosar e cel prin care Iohannis a cerut, la Înalta Curte, ca procesul decisiv de la Brașov să fie mutat la o altă instanță din țară. 

Cele două procese, de la Brașov și Înalta Curte, au fost înregistrate la sfârșitul anului trecut. 

Juriștii consultați de RISE spun că ambele tipuri de acțiuni – și contestația în anulare, și strămutarea – tehnic vorbind, sunt de scurtă durată. 

Ele se judecau simultan, concurându-se între ele: dacă cel decisiv de la Brașov ar fi ajuns la final, cel de la Înalta Curte nu și-ar mai avut rostul.

Or, președintele tocmai asta ceruse la Înalta Curte: ca dosarul să fie mutat de la Brașov, nemulțumit că aici primise sentințe defavorabile.

Parterul casei pe care șeful statului se luptă să o recupereze în instanță a produs rente de circa 640.000 de euro, de-a lungul a paisprezece ani. Banii au fost împărțiți pe din două între familiile Iohannis și Baștea. FOTO: RISE Project.

În logica strategiei sale, procesul strămutării, de la Înalta Curte, trebuia să se încheie până ca dosarul de la Brașov să apuce să se judece – deși amândouă debutau aproape în același timp.  

În acțiunea pe care avocații lui Iohannis au depus-o la instanța din Brașov, a fost trecută adresa din America a Rodicăi Baștea, la care citarea este aproape imposibilă. 

În acțiunea pe care au depus-o la Înalta Curte, a fost trecută o adresă din București: cea a casei lor de avocatură, de pe Bulevardul Aviatorilor.

Consecința a venit de la sine: în timp ce procesul de la Brașov s-a împotmolit în procedura citării, neputând să treacă nici măcar printr-o ședință de judecată, procesul de Înalta Curte a mers șnur, Iohannis obținând ceea ce ceruse – mutarea dosarului de la Brașov.

După ce sentința Înaltei Curți a fost pronunțată, luna trecută, dosarul de la Brașov a fost așezat pe rolul Curții de Apel Pitești.

În acțiunea de la Curtea de Apel Brașov, casa de avocatură Mușat și Asociații a scris adresa din America a Rodicăi Baștea, obligând instanța la o corespondență aproape imposibilă.

În același timp, în acțiunea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocații au trecut propria lor adresă din București, pentru ca procedura citării să nu întâmpine vreun obstacol.

RISE Project i-a întrebat pe avocații de la Mușat și Asociații care au fost motivele pentru care au folosit două adrese diferite pentru citarea Rodicăi Baștea. 

Nu au răspuns. 

Întrebarea a căzut în gol și când le-a fost adresată președintelui României și Rodicăi Baștea.

RISE Project a scris, anul trecut, despre cum au reușit familiile Baștea și Iohannis să prelungească artificial, cu șapte ani, procesul anulării actelor lor de proprietate asupra casei din Sibiu, câștigând, în felul ăsta, 420.000 de euro – chirii de la banca Raiffeisen, prin citarea Rodicăi Baștea la adresa din America: Moștenirea din spatele averii imobiliare a lui Klaus Iohannis.

Ionuț Stănescu

CITIȚI ȘI:

Familia Baștea, partenerii imobiliari ai soților Iohannis
Președintele Iohannis încă face bani din casa care nu îi mai aparține
Iohannis a pierdut casa „fabrică-de-bani”, luată de la stat prin acte false