Megaevaziunea fiscală a Lukoil: una la judecător, alta la perceptor

RISE Project a descoperit că rafinăria Lukoil a jonglat, în funcție de interes, cu cifrele raportate Fiscului și respectiv judecătorilor, în dosarul de evaziune fiscală și spălare de bani. 

Mașinile Poliției cu care au fost ofițerii la percheziții vor circula cu benzină cumpărată de la Lukoil. Foto: Lucian Rădulescu.

Mașinile Poliției,  în curtea rafinăriei Lukoil în ziua perchezițiilor. Foto: Lucian Rădulescu.

2 octombrie 2014. O echipă de procurori, ofițeri de poliție, jandarmi și inspectori vamali a efectuat 23 de percheziții în birourile filialelor Lukoil din Ploiești. În centrul investigației se afla rafinăria Petrotel Lukoil, pe care procurorii o acuză de evaziune fiscală și spălare de bani în valoare de 1 miliard de lei. Inspectoratorul General al Poliției Române  a comunicat în aceeași zi ampla operațiune la care au participat ofițerii săi.

1 noiembrie 2014. Tot Poliția a anunțat că își va alimenta în următorii doi ani mașinile cu carburanți de la firma Lukoil România –  în conturile căreia vor intra, la schimb, peste jumătate de miliard de lei. Filialele Lukoil au fost monitorizate încă din primăvară de către serviciile de informații pentru posibile fraude fiscale.

Raportări contradictorii

Detaliile cazului penal sunt mai complicate. La Ministerul Finanțelor figurează o altă valoare a bunurilor rafinăriei, pe care procurorii au aplicat sechestrul, față de cea pe care a prezentat-o rafinăria în fața judecătorilor de la Tribunalul Prahova, ca să-i deblocheze banii din bănci. Rafinăria a contestat sechestrul procurorilor în data de 6 octombrie, adică la patru zile după blocarea banilor din conturile bancare. Contestația viza atât sechestrul pe bunurile proprii, cât și pe conturile Lukoil România – compania soră care a câștigat licitația organizată de Poliție.

Reprezentanții rafinăriei au susținut în fața judecătorilor că procurorii au extins abuziv sechestrul pe sumele din bănci, în condițiile în care valoarea clădirilor și a celorlalte bunuri fixe era îndestulătoare ca să acopere prejudiciul.

Raportările de la Ministerul Finanțelor arată însă altceva: aceste bunuri aveau pe hârtie o valoare netă mult mai mică decât prejudiciul din dosar.  Compania Petrotel Lukoil le-a mai reproșat procurorilor că nu au făcut o evaluare a bunurilor sale înainte să le aplice sechestrul.

SCHEMA BANILOR

RISE Project a descoperit că o reevaluare a clădirilor și construcțiilor speciale a fost aprobată în acest an chiar de către acționarii rafinăriei. Impactul măsurii asupra bilanțului pe anul trecut a fost substanțial: valoarea activelor imobilizate (clădiri, construcții speciale, terenuri, instalații etc.) a scăzut drastic, astfel că ele nu mai acopereau nici măcar un sfert din prejudiciul calculat.

Petrotel Lukoil a prezentat judecătorilor alte date, în forma lor brută, astfel încât să scape de sechestrul pe banii din bănci: “(…)Valoarea contabilă brută a activelor imobilizate la data de 31 decembrie 2013, deci a bunurilor imobile și a mobilizărilor fixe aflate în proprietatea subscrisei, este de 1,52 miliarde de lei.  (…) Măsura este nelegală, valoarea contabilă brută a bunurilor imobile şi a mijloacelor fixe sechestrate depăşind cuantumul estimativ al presupusului prejudiciu”.

Pentru aceeași dată, 31 decembrie 2013, compania a raportat, potrivit Ministerului Finațelor, un rezultat din reevaluare de șapte ori  mai mic:  238 de milioane de lei. Ultima sumă este cea la care s-au uitat procurorii atunci când au ales să instituie sechestrul, susțin experții consultați de RISE Proiect.

Oficialii Petrotel Lukoil nu au dorit să comenteze aceste informații.

Reporterii RISE au discutat și cu unul dintre avocații rafinăriei în acest dosar penal, Georgeta Buliga:

Reporter: Bună ziua, documentăm presupusul caz de evaziune fiscală de la Petrotel Lukoil.

Avocat: Nu vă supărați, dar nu vă pot da relații pentru că relația avocat-client este confidențială.

Reporter: Noi vrem să vă întrebăm din documente publice, din actele depuse în instanță. Ați susținut în fața instanței că valoarea activelor Petrotel – Lukoil este de șapte ori mai mare decît valoarea raportată la Ministerul Finanțelor.

Avocat: Auziți, există o Hotărâre care soluționează contestația.

Reporter: Așa este. Vă întrebam de ce ați susținut altceva în instanță față de ceea ce a raportat oficial compania?

Avocat: Efectiv, la cîte dosare am, mi-e și greu să țin minte astfel încît să vă dau un răspuns pe cifre în momentul ăsta.

Reporter: Vi le spunem noi.

Avocat: Nu pot în momentul ăsta că sunt în instanță…

 

Încheierea judecătorilor după ce avocații Lukoil au renunțat la contestație.

Încheierea judecătorilor după ce avocații Lukoil au renunțat la contestație.

Judecătorii nu au mai apucat să decidă asupra legalității sechestrului. Rafinăria Lukoil a renunțat la propria contestație pe 8 octombrie, la doar două zile după ce a depus-o.

Între timp, procurorii comunicaseră că au ridicat sechestrul pe o parte din bani și că au blocat, în schimb, alte bunuri.

(Detalii, AICI).

Primele acțiuni ale procurorilor au stârnit reacții în lanț la cel mai înalt nivel. Premierul Victor Ponta, declara pe 6 octombrie, la patru zile de declanșarea investigației: “Totuși aici nu e vorba că am prins pe cineva furând o mașină si indisponibilizăm mașina, aici să indisponibilizezi conducte … bănuiesc că cei care au comis fapte penale nu fugeau cu conductele în Rusia sau nu știu unde și nici rafinăria nu o mutau mâine din România”.

Șefii Lukoil au anunțat apoi că intenționează să oprească activitatea din România, moment la care  președintele Traian Băsescu declara: „Nu discut abordări dâmboviţene, ci doar ameninţarea, presiunea făcută de un lider al companiei Lukoil împotriva procurorilor şi a Guvernului României. Consider că o astfel de abordare este inadmisibilă, iar dacă, mâine, Lukoil va stabili să nu reia producţia, cer Guvernului României să fie pregătit să preia rafinăria de la Ploieşti”.

Urban: „Ce face Fiscul?”

Avocatul Iulian Urban, expert în recuperarea datoriilor, susține că diminuarea valorii bunurilor rafinăriei a fost motivul pentru care sechestrul a fost extins inițial: “Procurorul s-a uitat pe datele din bilanț și dacă a văzut că activele mai valoarează doar trei lei și el are de recuperat zece, atunci normal că a extins sechestrul astfel încât să fie acoperit prejudiciul pe care îl urmărește. Problema este că în momentul în care Lukoil a depus bilanțul la autoritățile fiscale, cineva de acolo trebuia să vadă ce anume a provocat această devalorizare dramatică, mai ales că vorbim de o companie care a funcționat pe pierderi în ultimii ani. Fiscul avea obligația să conteste această scădere în instanță, dacă a observat-o, iar judecătorii puteau dispune o evaluare a acestor active”.

Agenția Națională de Administrate Fiscală (ANAF) nu a răspuns întrebărilor RISE Project privind devalorizarea bunurilor rafinăriei și dacă a contestat această măsură.

La sfârșitul anului trecut, compania Petrotel Lukoil a înregistrat cea mai mică valoare a acestor bunuri de pe piața rafinăriilor locale, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Spre exemplu, Rafo Onești, o rafinărie comparabilă, a raportat o valoare de două ori mai mare, iar Rompetrol Rafinare a contabilizat o sumă de douăzeci de ori mai mare.

CUM AU EVOLUAT PIERDERILE ȘI ACTIVELE RAFINĂRIEI 

Taxa pe stâlp”

Experții fiscali consultați de RISE Project susțin că deprecierea clădirilor și celorlalte bunuri trebuie analizată în contextul introducerii taxei suplimentare de 1,5% pe valoarea construcțiilor speciale. Noua măsură fiscală, cunoscută și ca „taxa pe stâlp”, a afectat și companiile petroliere. OMV Petrom, liderul detașat de pe piața locală, anunța la începutul anului, după introducerea măsurii, că noua taxă îi va crește substanțial cheltuielile.

Aprobarea reevaluării din 28 mai 2014 a avut efecte asupra bilanțului pe anul trecut.

Aprobarea reevaluării din 28 mai 2014 a avut efecte asupra bilanțului pe anul trecut.

Decizia acționarilor rafinăriei Lukoil arată în clar că reevaluarea a fost aplicată și construcțiilor speciale – exact bunurile vizate de noua taxă. Diminuarea valorii acestor bunuri a făcut ca rafinăria Lukoil să plătească taxe mai mici, mai susțin experții fiscali consultați de RISE Project.

Avocatul Iulian Urban confirmă efectele fiscale ale măsurii: „De asta Fiscul trebuia să urmărească ce se întâmplă, pentru că se diminuează baza impozabilă, scad sumele pe care statul le încasează și aici este o problemă privind modul în care Fiscul urmărește ce se întâmplă cu fiecare dintre contribuabilii săi. În cazul Lukoil, lucrurile sunt și mai complicate, în condițiile în care compania funcționează de ani de zile pe pierdere. Deci, în acest caz, trebuia să existe un semnal de alarmă major”.

„Deciziile se iau la Moscova”

Constantin Tampiza a condus timp de zece ani operațiunile Lukoil din România, până ]n 2013. El susține că plecat din grup în urma unui conflict cu șefii din Moscova. Foto: Mediafax/ Cristina Nichitus.

Constantin Tampiza a condus timp de zece ani operațiunile Lukoil din România, până ]n 2013. El susține că plecat din grup în urma unui conflict cu șefii din Moscova. Foto: Mediafax/ Cristina Nichitus.

Constantin Tampiza, fostul șef al Lukoil România, susține că devalorizarea activelor nu putea fi decisă doar la Ploiești: “Conducătorii aceștia din țară sunt niște piese în mâinile celor din Moscova. Acțiunile Lukoil sunt listate pe bursa din Londra și orice mișcare legată de imobilizări sau alte active poate să ducă la un rezultat negativ, așa că aceste măsuri sunt urmărite atent de centrul corporativ din Moscova. Asta e sigur 150%, că doar știu cum funcționează sistemul lor. Au ajuns până acolo încât au centralizat și plățile – adică dacă eu aici, în România, aveam un surplus pe cont, atunci îl luau de îndată. Lichiditățile suplimentare erau centralizate într-o instituție financiară a Lukoil, dar nu pot să vă dau numele ei”.

Bani de benzină

Poliția va pompa 520 de milioane de lei în conturile companiei Lukoil România în următorii doi ani. Practic, este un acord cadru pe baza căruia filiala grupului rus va livra benzină „premium fără plumb 95”. Același tip de contract a fost cîștigat de Lukoil de la Poliție și în 2012, în schimbul a 540 de milioane de lei. La licitația din aceast an au mai depus oferte diviziile de distribuție ale Rompetrol și, respectiv, OMV Petrom. Doar distribuitorul Rompetrol a mai câștigat, dar pentru o sumă mult mai mică. Anunțul de atribuire a fost publicat pe 1 noiembrie. În iulie, la deschiderea licitației, serviciile de informații monitorizau deja operațiunile Lukoil din România, după cum susțin judecătorii în dosarul sechestrului. Conducerea Poliției nu a răspuns solicitărilor RISE Project privind atribuirea acestui contract și dacă el mai poate fi onorat în condițiile problemelor companiilor Lukoil.

Lukoil România a mai câștigat la începutul anului un contract cu Ministerul Sănătății, în valoare totală de 371 milioane de lei, contract pe care l-a împărțit atunci cu OMV Petrom. De-a lungul anului, filiala Lukoil a mai primit contracte publice de la instituții și companii de stat, dar de valori mult mai mici.

Efecte pe bursă

În schimb, clienții rafinăriei au analizat impactul cazului penal asupra activității lor. Problemele rafinăriei Lukoil au ajuns și pe bursa bucureșteană, deși compania s-a delistat încă din 2004, după șase ani de la privatizare – grupul rus primind atunci facilități fiscale de la statul român. (Detalii, AICI).

Compania Oil Terminal, la care statul este acționar majoritar, iar rafinăria din Ploiești îi asigură o treime din încasări, și-a informat acționarii pe bursă că va analiza de urgență impactul problemelor Lukoil asupra activității sale .

Victor Ilie, Roxana Jipa