Giganții Kremlinului au investit masiv în Twitter și Facebook

Un important investitor al rețelelor de socializare Twitter și Facebook are legături cu companii deținute de guvernul rus, care le folosește în afacerile sale mai delicate.

Sursa ilustrație: ICIJ / Rocco Fazzari

Documente din arhiva #ParadisePapers arată cum VTB Bank, banca Kremlinului, a investit discret 191 de milioane de dolari într-un fond de investiții, DST Global, care ulterior a folosit banii pentru a cumpăra acțiuni la Twitter în 2011. O altă tranzacție arată cum o subsidiară a gigantului energetic Gazprom a finanțat masiv o companie offshore, cu acționariat netrasparent. Aceasta, în asociere cu DST, a făcut o investiție importantă în compania care deține Facebook.

Miliardarul rus Yuri Milner, fondatorul DST Global, și partenerii săi au câștigat de pe urma acestor tranzacții, după ce și-au vândut participațiile.

Nu există nicio dovadă a vreunei influențe pe care Kremlinul ar fi exercitat-o asupra Twitter sau Facebook. Aceste descoperiri vin însă chiar în momentul în care Congresul SUA investighează rolul giganților IT americani în promovarea dezinformărilor Rusiei din timpul campaniei lui Donald Trump pentru Casa Albă.

Investițiile lui Milner în rețelele de socializare erau de notorietate, dar legăturile guvernului rus cu aceste afaceri ies însă abia acum la iveală.

Milner a declarat International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ) că investițiile sale în Twitter și Facebook au avut la baza rațiuni economice, fără niciun fel de implicații politice.

Acesta recunoaște că VTB Bank a fost unul din partenerii care au participat la finanțarea investiției pentru cumpărarea acțiunilor Twiter. Explică însă că aportul instituțiilor publice din Rusia se ridică undeva la 5 la sută din valoarea investițiilor companiei sale. Milner a insistat că VTB a fost doar un investitor pasiv în afacerea Twitter. În schimb, Mllner susține că n-a avut cunoștință de legăturile financiare dintre Gazprom și DST Global, fondul său de investiții.

Marii jucători

Gazprom este cea mai mare corporație controlată de statul rus, iar VTB, a doua bacă din Rusia, este dirijată, la fel, de guvernul de la Moscova.

Investițiile lor în Facebook și Twitter sunt un subiect sensibil datorită conexiunilor pe care atât gigantul din domeniul energiei, cât și banca le au cu președintele Vladimir Putin și alți oficiali de la Kremlin.

Atât Gazprom, cât și VTB Bank au făcut tranzacții importante în România. Prima exportă gaze masiv aici, prin intermediari, iar a doua este principalul finanțator al acționarilor ruși de la Rafo Onești.  Detalii, AICI.

Administrația americană a sancționat VTB, în 2014, ca răspuns la anexarea Crimeei de către Rusia. Atunci, DST Global își vânduse deja acțiunile la Twitter.

Gazprom este sursa inițială a banilor investiți în Twitter și Facebook. Foto: gazprom.com

Gazprom Investholding, subsidiara corporației ruse din afacerea lui Milner, a fost condusă mai bine de zece ani de către Alisher Usmanov, un miliardar uzbeco-rus bine conectat politic. Kremlinul a folosit Gazprom Investholding în afaceri strategice, ca instrument politic și economic, a explicat un consultant al Kleptocracy Initiative, un proiect al Institutului Hudson din Washington D.C.

Un purtător de cuvânt al Gazprom Investholding a confirmat existența unor împrumuturi către una din companiile implicate în tranzacțiile DST Global pentru cumpărarea acțiunilor Twitter și Facebook.

Banca VTB este, de asemenea, cunoscută ca un important jucător în sistemul politic rus, Andrei Kostin, directorul său, fiind unul din apropiații lui Putin. Reprezentanții VTB au recunoscut că investiția în acțiunile Twitter s-a făcut prin intermediul DST Global, adăugând însă că nu a existat vreo implicare politică.

Ascensiunea lui Milner

Yuri Milner a investit în 2015 într-o companie imobiliară fondată de ginerele lui Donal Trump Foto: Facebook.com

Milner (55 de ani) s-a născut la Moscova. În anii ‘90 a studiat științe economice la Universitatea din Pennsylvania și mai apoi s-a întors acasă, unde a deschis o serie de investiții care l-au propulsat în elita antreprenorilor ruși. A devenit apoi, în 2001, șeful executiv al Mail.ru, companie care sub conducerea sa a ajuns principalul furnizor de internet din Rusia. În 2008, Milner s-a asociat cu Alisher Usmanov, fostul șef al subsidiarei Gazprom și unul dintre cei mai bogați ruși. Usmanov a devenit atunci un acționar important al fondului DST Global.

După aceste mutări, Milner a început să investească masiv în Statele Unite. În timp ce analiza oportunitatea unei investiții în Facebook, la începutul lui 2009, Milner l-a cunoscut pe Mark Zuckerberg, fondatorul rețelei sociale. În același an, investițiile sale în compania lui Zukerberg i-au adus faima în Sillicon Valley, care încă își revenea după criza financiară.

Între 2009 și 2011, Milner a băgat bani în Facebook atât prin compania sa, Mail.ru, cât și prin DST Global, ajungând astfel la o investiție de aproape 7 miliarde de dolari.

Afaceri cu ginerele lui Trump

Investițiile lui Milner în America nu s-au oprit în Silicon Valley, zona din vestul SUA, la sud de San Francisco, denumită astfel după explozia industriei IT. În 2015, Milner era unul dintre investitorii importanți ai Cadre, o companie de imobiliare din New York, care-i număra printre fondatori și pe Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump.

Milner susține că a investit aici 850 000 de dolari, dar că a făcut-o folosind proprii banii, și nu pe cei ai DST Global. Acesta a mai adăugat că s-a întâlnit cu Jared Kushner o singură dată, la o conferință de presă, și că acțiunile sale la Cadre nu au niciun fel de implicații politice.

#ParadisePapers conține fișiere din arhivele a două companii ce se ocupă cu servicii pentru afaceri de tip offshore în insulele Bermuda, respectiv Singapore, precum și documente din 19 registre ale companiilor din jurisdicții ce deservesc economia subterană a lumii. Arhiva a fost obținută de ziarul german Süddeutsche Zeitung. S-au alăturat demersului jurnalistic International Consortium of Investigative Journalists și alți 380 de jurnaliști din 67 de țări, printre care și RISE Project.

Sursă: Traducere adaptată a investigației ICIJ pe care o puteți citi AICI