Afacerea „Câinele fără stăpân”

Câinii fără stăpân sunt o afacere de multe milioane de euro în România. Primăriile din marile orașe ale țării au alocat sume foarte mari pentru programe de prinderea, transportul și gestionarea populației canine însă rezultatele sunt departe de a fi satisfăcătoare. În cele ce urmează, vă prezentăm situația din trei mari orașe ale țării, orașe în care, pe spatele câinilor fără stăpân, s-a dezvoltat o industrie ineficientă controlată de afaceriști controversați și tolerată de autorități.

CONSTANȚA: Soarta câinilor pe mâna unor foști condamnați penal

 

În Constanța, soarta câinilor fără stăpân este decisă de firma Puppy Vet SRL, o companie administrată de un fost director de bancă condamnat în 2002 la opt ani de închisoare pentru fraudă și grațiat un an mai târziu, sub semnăturile lui Ion Iliescu și Adrian Năstase.

Primăria Constanța a încheiat cu Puppy Vet, între anii 2008 și 2013, trei contracte cu o valoare totală de aproximativ 2,2 milioane de euro. Scopul contractelor: prinderea, transportul și gestionarea căinilor fără stăpân. Ultimul contract a fost încheiat în februarie 2013, Primăria atribuind Puppy Vet suma de 1.097.100 RON.

 

---

 

CONTRACTE:

• februarie 2013-1.097.100 RON  
• februarie 2012- 4.388.400 RON
• februarie 2008-4.168.704 lei RON (la acea dată, firma avea o altă denumire-Alfmob Exim SRL denumire schimbată în Puppy Vet SRL în 2011)

 

---

 

Împuternicitul penal

Documentele de înregistrare ale firmei Puppy Vet îl indică pe un anume Constantin Popescu drept împuternicit și administrator al companiei. Popescu, fost director al băncii  Credit Bank-sucursala Tulcea, a fost condamnat în 2002 la opt ani de închisoare pentru fraudă (AICI) însă, un an mai tărziu, a beneficiat de clemența lui Ion Iliescu și  Adrian Năstase și a fost grațiat (AICI). În calitate de director de bancă, Popescu a acordat credite ilegale cerînd în schimb de la cei creditați mită precum autoturisme sau alte bunuri. Între cei care au beneficiat de larghețea lui Popescu se numără și interlopul Nicolaie Tănase, zis Puiu Tănase. Acesta l-a și denunțat pe Popescu, conform rechizitoriului întocmit de procurori în acest caz, în 1998. Un an mai târziu, cadavrul lui Puiu Tănase a fost descoperit la groapa de gunoi Giulești-Sârbi. Tănase și un alt interlop, Nicolae Moise-zis Nicu Pământ au fost executați cu câte un glonț în cap. Cazul execuțiilor de la groapa de gunoi a rămas până în ziua de astăzi un mister, polițiștii și procurorii nereușind să afle cine a executat sau cine a comandat asasinatul.

 

Banii ca niște dorințe

Am solicitat o întâlnire cu împuternicitul Puppy Vet, Constantin Popescu, și am fost invitați să vizităm sediul firmei chiar de ziua păcălelilor, 1 aprilie.

La sediu nu ne-a întâmpinat însă Popescu, ci un fost administrator al firmei, George Vanghele și avocatul companiei, Gelu Mărunțelu.  Acesta ne-a explicat că, de pe data de 15 martie 2013, Constantin Popescu nu mai este administrator al Puppy Vet, însă nu a putut să ne spună cine l-a înlocuit pe fostul director de bancă. ”Nu îi mai știu numele. E o doamnă care a plecat în Italia.” ne-a declarat Mărunțelu, vădit încurcat. Acesta nu a putut să explice nici de ce ultimul contract dintre Puppy Vet și Primăria Constanța a fost semnat pe 4 februarie 2013 de către George Vanghele deși, la acea dată, administratorul din acte al companiei era nimeni altul decât Constantin Popescu. ”Această inadvertență pe care ați sesizat-o și de care nu știam nu știu să v-o explic în acest moment”, a răspuns avocatul Gelu Mărunțelu. Cu toate acestea, chiar și la data publicării acestui material, la Registrul Comerțului, Popescu figurează încă în calitate de împuternicit și administrator al Puppy Vet.

Mărunțelu ne-a mai spus că sumele din contracte sunt doar exprimarea unor dorințe: ”Aceștia nu sunt bani care s-au luat și nici bani care or să se ia efectiv. Este un contract cadru și plata se face la număr de câini. Nu sunt niște bani încasați sau încasabili, ci doar o dorință de a face treabă pentru banii ăia. Nu obligă nimeni primăria să plătească banii aceia din contract.” El a mai adăugat că Puppy Vet a primit din contractul pe anul trecut, în valoare de 4,3 milioane de lei, doar 800.000 de lei: ”Noi am vrea cât scrie în contract, dar nu se poate, nu are primăria bani.” Puteți viziona mai jos interviul cu avocatul firmei Puppy Vet.

Fraudatori și funcționari publici

Istoricul firmei Puppy Vet arată că la înființare, în 2008, proprietarul acesteia era Adrian Mânăstireanu, un politician local și fost director al Delfinariului din Constanța. Un an mai târziu, în 2009, soția sa, Cezara Mânăstireanu, devine proprietar în acte iar, în 2010, firma intră în posesia Elenei Laura Martinez. Din 2010 până astăzi, s-au perindat cinci administratori în componența firmei între care și Ionel Togan, fostul șef al Serviciului de Ecarisaj din Primăria Constanța care, în această calitate, a monitorizat chiar activitatea Puppy Vet. În cele din urmă, administrarea companiei a fost dată pe mâna lui Constantin Popescu, fostul director de bancă condamnat pentru fraudă.

Save the Dogs Vs Puppy Vet SRL

Asociația Save the Dogs a depus numeroase sesizări la autorități că societatea Puppy Vet supradimensionează cheltuielile încălcând prevederile din contractul inițial care prevede că: ”tarifele practicate de ofertant  sunt în conformitate cu prețul pieței”. Asociația a fost înființată în 2002, de către cetățeanul italian Sara Turetta, și apără drepturile animalelor din Constanța, județ în care a deschis mai multe adăposturi pentru câini fără stăpân.

Sara Turetta spune că: ”Contractul de 1.000.000 euro este enorm și nu se regăsește în situația faptică. Practic, societatea este deținută de niște apropiați ai edilului. Este ridicol a se susține că se valorifică întreaga sumă pentru animale atâta timp cât pe străzile Constanței sunt câini nesterilizați, iar bugetul alocat de primărie pentru asfaltarea străzilor din Constanța este de 500.000 Euro. Save the Dogs  gestionează cu 240.000 de euro două adăposturi cu 600 de câini, mult mai mulți decât are Puppy Vet, și în această sumă intră și 3.400 de castrări gratuite.”

Într-un document nesemnat, fără datele firmei, reprezentanții Puppy Vet susțin însă că: ”Contractul cu Municipiul Constanța este încheiat pentru un număr de aprox. 400 câini/lună din care se prind efectiv 200 câini/lună, din cauza reducerilor cheltuielilor bugetare. Activitatea se desfășoară într-un adăpost de 3000 metri, având 27 de padocuri. În 2012 au fost adoptați 660 de câini comunitari. Societatea practică cele mai scăzute prețuri de pe piață. Sumele decontate de către Primăria Constanța sunt mult mai mici decât cele din contracte. Asociația Save the Dogs practică prețuri de 10 ori mai mari decât cele practicate de noi. Societatea noastră este autorizată de către DSV să desfășoare activități veterinare, având personal specializat, echipamente și mașini.”

În ultimii cinci ani, la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Constanța s-au prezentat aproape 3.500 de persoane mușcate de câinii fără stăpân.

În aprilie 2008, la doar o lună după semnarea contractului dintre Puppy Vet (atunci Alfmob Exim SRL) și Primăria Constanța, o fetiță de șase ani a fost omorâtă de câini fără stăpân, pe o stradă din municipiu. În 2009, Anica Straton a fost mușcată de cinci câini pe o stradă din apropierea punctului de lucru al firmei Puppy Vet. Femeia a dat în judecată primăria și firma de ecarisaj, dar așteaptă și astăzi un verdict favorabil. Avocatul societății Puppy Vet ne-a declarat referitor la  acuzațiile ridicate de Anica Straton : ”Noi nu ne putem face vinovați pentru fiecare astfel de acte regretabile care se întâmplă în municipiul Constanța. Nu este în paza societății și nici în contract prevăzut că societatea are în pază și răspunde de toți câinii vagabonzi. Instanța ne-a scos pe noi din culpă.”

 

---

 

IAȘI: Primăria a plătit deja 500.000 euro pe un adăpost care nu funcționează

Cel mai scump adăpost pentru câini nefuncțional din România se află în capitala Moldovei. Consiliul Local a aprobat construirea lui acum patru ani, la un preț de 7 milioane de lei. Între timp, de la bugetul local s-au achitat 2 milioane de lei pentru niște garduri de sârmă cu acoperiș, sub care niciun câine nu stă adăpostit.

Totul sau nimic

În groapa de gunoi de la Tomești, lângă Iași, copii și adulți răscolesc prin mormane, cu bețe, lopeți sau topoare sparg și se agață de fire de cupru, pet-uri și zdrențe la mâna a șaptea. Un cal murg n-apucă să își ude botul într-o băltă, că gunoierii îl mână mai departe. Duce în căruță bucățile de fier găsite de băieți prin groapă. Oamenii și murgul tocmai s-au împotmolit lângă adăpostul unde edilii au îngropat 500.000 euro fără să ridice nimic funcțional. Mai exact, primăria a achitat în total peste două milioane de lei din care 1.7 milioane pentru construcții, către firma Iasicon și către societatea Huge Construct, aparținând deputatului Sergiu Vizitiu. Conform datelor publicate în decembrie anul trecut, pe romaniacurata.ro, Sergiu Vizitiu a făcut afaceri cu statul în valoare de 7.905.448 euro.

Acum patru ani, Primăria Iași a atribuit grupului IASICON-Huge Construct un contract în valoare de peste patru milioane de lei. Primăria a plătit deja jumătate de milion de euro, pentru care constructorii au ridicat doar cinci schelete de sârmă, cu două acoperișuri. Au marcat fundațiile pentru alte cinci adăposturi și gata. Au plecat lăsând adăpostul în paragină. Cele 10 module ar fi trebuit să aibă 1000 de cuști în care să fie adăpostiți câinii comunitari.

În 2011, șefii Primăriei, citați de adevărul.ro, anunțau că investiția la adăpostul municipal pentru animale a crescut în valoare, ajungând la 10 milioane de lei, adică peste 2 milioane de euro. „Noi am vrut să facem 4.000 de cuşti. În primă fază, ne limităm la 1.000 pentru că nu putem face faţă şi nu avem atâţia bani“, a spus atunci primarul Gheorghe Nichita. Multe s-au promis despre adăpostul de la Tomești: că va avea o suprafață de 3.550 mp și o capacitate de 3.000 de locuri, că termenul de execuție va fi de trei luni, cu o garanție de 180 luni. Promisiunile nu au devenit însă realitate.

Oameni împotriva animalelor

În acest timp, conform ultimelor estimări ale Primăriei, în Iași sunt aproximativ 3500 de câini fără stăpân. Această situație a dus nu de puține ori la un conflict deschis între unii ieșeni și patrupede. ”Nu am mai suportat. Își făceau cuib sub mașina mea și mi-au umplut-o de purici. Dimineața, când intram în parcare săreau să mă muște că îi deranjam de la locul lor. Atunci am cumpărat niște salam în care am băgat vârfuri de bolduri și le-am dat să mănânce. Au murit cu stomacul perforat. Îmi pare rău de ei, dar mai bine așa decât să îmi capseze mie picioarele”, spune un proprietar de mașină. Alt ieșean explică altă metodă: ”Pun în apă sânge de pasăre și adaug Furadan sau antigel. Câinele simte mirosul de sânge, bea și numai ce îl găsești făcând spume.”

Cinci mii de ieșeni mușcați în trei ani

În ultimii trei ani, aprox. 5.000 de ieșeni au fost mușcați la Iași. ”În 2010, am avut 1674 de pacienți cu o cheltuială de 120.000 lei. În 2011, au fost 1771 de pacienți și s-au cheltuit 100.000 lei, iar în 2012, am avut 2357 de pacienți pentru care s-au cheltuit 250.000 lei”, spune dr. Carmen Dorobăț, managerul Spitalului de Boli Infecțioase Iași. Din datele furnizate de director, reiese că 100.000 euro s-au cheltuit pe tratamentele antirabice. ”Majoritatea pacienților au fost mușcați de câini fără stăpân, dar nu pot să vă spun dacă marea majoritate. Ar trebui să verificăm toate foile pacienților”, menționează medicul Carmen Dorobăț.

 

---

TIMIȘOARA: Varianta scumpă și ineficientă

În ultimii 12 ani, Primăria Timișoara a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru a confirma ceea ce Organizația Mondială a Sănătății spunea încă de acum două decenii: orice program de prindere și eutanasiere a maidanezilor este mai costisitor decât sterilizarea lor în masă.

Cheltuieli înzecite

Din 2001 până în prezent, pentru gestionarea câinilor fără stăpân, Primăria Timișoara a cheltuit 2,5 milioane de euro, din care 2,1 milioane de euro au ajuns în conturile unei singure societăți, Danyflor SRL. Aceasta a încheiat în 2006 cu Primăria un contract prelungit, prin act adițional, până în 2014. La licitația din 2006 a participat un singur ofertant, Danyflor reprezentată de administratorul Ionel Pușcaș.

Conform documentelor oficiale, unul dintre obiectivele Primăriei Timișoara era ”îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor prin promovarea calității și eficienței acestor servicii” (n.r. servicii de management al populației canine și de ecarisaj). În schimb, prestatorul Danyflor se obliga să aplice metode de management care să conducă la reducerea costurilor de operare.

A urmat exact inversul obiectivelor din contract: sumele facturate în perioada 2006-2012 reprezintă o creștere de zece ori față de sumele facturate din 2001 până în 2006, adică 9.311.552 lei față de 932.127 lei.

Un reprezentant al Danyflor ne-a declarat că situația stă în acest fel fiindcă firma se ocupă și de prestarea altor servicii locale: ”Avem între 100 și 200 de câini lunar. Dar noi nu desfășurăm doar activitatea de gestionare a câinilor. Avem și deșeurile de origine organică de pe domeniul public, avem incinerare, avem mai multe activități. Pe câini strict, nu pot să vă spun care sunt costurile lunare. La fiecare început de an se face bugetul, care se împarte apoi pe luni, anul acesta nu știu cât este, că nu ne-a fost comunicat.

Nu putem compara 2006 cu 2012. În 2006 erau alte legi decât în 2012 sau 2013. Atunci se făceau eutanasii cum intra câinele în 14 zile sau 7 zile, că tot s-a modificat perioada. Apoi am fost obligați să îi ținem în adăpost. Iar acum, se merge pe sterilizări și reîntoarcere pe domeniul public. Nu mai avem voie să facem eutanasieri, decât celor cu boli incurabile. Așa că a crescut perioada de cazare pe adăpost. Normal că, față de 2006, numărul de câini prinși a scăzut fiindcă adăpostul nostru este dimensionat pe un anumit număr de câini. În 2006, câinele stătea în adăpost 14 zile sau 7 zile, acum merge la nesfârșit.

Ong-urile care ne critică nu ar face nimic cu banii pe care îi primește Danyflor. Cum nu au făcut atâția ani nimic, nici de acum înainte nu ar face nimic. Ong-urile în afară de povești nu scot nimic.”

Valea Plângerii

În pofida banilor investiți, în perioada 2011-2012 pe call center-ul și pe portalul web al Primăriei s-au înregistrat nu mai puțin de 1071 de sesizări privind câinii agresivi: ”am fost mușcat de un câine de culoare negru”, ”o haită de 10-12 câini… Mi s-au înmuiat picioarele, am luat copilul în brațe și am încercat să îl protejez, câinii treceau pe lângă noi în șir indian și lătrau”, ”în incinta spitalului există un nr. mare de câini vagabonzi care constituie un real pericol”, ”fiul meu a fost mușcat de un câine comunitar”, ”prietena mea a fost urmărită de o haită de câini comunitari și în cele din urmă mușcată de unul dintre aceștia”, ”m-au mușcat de ambele gambe”, ”în mod repetat, copiii care se plimbă cu bicicleta sau se joacă pe stradă, sunt alergați de către respectivul animal, care încearcă să muște copiii”, ”au sărit 2 câini pe copilul meu fără să le facă rău, iar de spaimă copilul a fugit de lângă mine și a picat în mijlocul străzii”.

Ecarisaj de 45.000 euro pe lună

În ultimii cinci ani, la Timișoara, aproximativ 1.200 de oameni au fost mușcați de câinii fără stăpân. Firma de ecarisaj Danyflor a primit milioanele de euro și, în anii 2011 și 2012, a eutanasiat 546 de câini, a dat spre adopție 521 de câini, a capturat 2.686 de câini, din care jumătate, mai exact 1.285 de câini, au murit în adăpost.

Pentru serviciile prestate în 2011 și 2012, Primăria a facturat către Danyflor 1,2 milioane de euro, adică 2.336.234 lei (540.000 euro), respectiv 2.896.930 lei (670.000 euro). În prezent, Primăria înregistrează o restanță de 445.034 lei (100.000 euro) către Danyflor SRL. ”Declarațiile de presă ale patronului serviciului de ecarisaj constau în faptul că un câine din adăpost mănâncă de 10 lei/zi. Dar nu mănâncă de atât nici pe departe. Este foarte deranjant, ajutorul social care se dă unui copil sau unui bătrân este de 8 lei/zi”, spune Ruxandra Bizera, membră a asociației Pet Hope, asociație înființată acum trei ani, la Timișoara, cu obiectivul de a reduce numărul animalelor fără stăpân din România.

Constrângeri bugetare

Avocata Ruxandra Bizera de la Pet Hope crede că prestatorul serviciilor de ecarisaj umflă prețurile. ”Costurile reale pentru activitatea desfășurată de Danyflor SRL ar trebui să fie până în 6.000 de euro/lună la numărul de 300 de câini”, spune avocata membră a asociației care primește periodic informații detaliate din partea autorităților. ”Adăpostul SC Danyflor SRL asigură o capacitate de cazare pentru un număr de 300 de câini de talie mică sau 260 de câini de talie mare”, ”câinii din adăpost nu sunt sterilizați. Motivul pentru care câinii nu sunt sterilizați este unul obiectiv, determinat de constrângerile bugetare ale acestei perioade”, ”numărul total de animale existent în adăpost la data de 08 februarie 2013 a fost de 263 de câini” – stă scris în ultima corespondență primită de la Primăria Timișoara.

Sterilizare în masă

„Sterilizarea unui număr de 8.000 câini fără stăpân, numărul calculat pentru Timișoara, ar costa între 80.000 EUR și 170.000 EUR, în funcție de modalitatea cazării post-operatorii și a serviciilor medicale conexe. Chiar și în cazul sumei maximale, s-ar cheltui mai puține fonduri decât cele alocate serviciului de ecarisaj pentru o perioadă mai mică de un an calendaristic”, spune avocata Ruxandra Bizera, membru fondator al asociației Pet Hope din Timișoara. ”În perspectivă, Facultatea de Medicină Veterinară și Asociația Pet Hope ar putea desfășura în parteneriat cu Primăria activități de sterilizare în masă a câinilor fără stăpân. Danyflor SRL participă cu prinderea și repunerea în teritoriu”, menționează Ruxandra Bizera care estimează că, la nivel național, Timișul este în cap de listă la cheltuielile alocate: ”Iar câinii sunt ținuți în condiții groaznice. Nici măcar nu sunt sterilizați în banii ăștia.”

Primăria Timișoara a consumat 2,5 milioane de euro în 12 ani pentru a ajunge să confirme concluziile  raportului din 1992 al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS): ”programele de eliminare a câinilor (care prevăd prinderea și eutanasierea câinilor de pripas) sunt atât ineficiente cât și costisitoare”, ”programele de “prindere si eliminare” a câinilor fără stăpân sunt considerate ineficiente pe termen mediu și lung deoarece nu atacă originea problemei, care este ritmul ridicat al reproducerii”. – fragment din Raportul tehnic al Comitetului de Experți pentru prevenirea rabiei al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Raport tehnic nr 824, Geneva, 1992, citat pe paginile de internet ale organizațiilor pentru protecția animalelor din România.

Pe măsură ce primea fonduri mai mari de la Primăria Timișoara, firma Danyflor captura mai puțini maidanezi: 4.941 de câini capturați în 2007, 1402 de câini capturați în 2012.

Informații de la Primăria Timișoara:

Situația privind numărul de câini fără stăpân:

Sumele facturate pentru activitățile de ecarisaj și de gestionare a câinilor fără stăpân

• iunie 2001 – iulie 2006 – 932.127 lei
• iulie 2006 – ian. 2008 – 1.275.052 lei
• ian. 2008 – nov. 2011 – 5.139.570 lei
• anul 2011 – 2.336.234 lei
• anul 2012 – 2.896.930 lei

 

---

 

1.500 de timișoreni mușcați în 5 ani

Sumele decontate Spitalului Clinic de Boli Infecțioase ”Dr. Victor Babeș” – Timișoara, de la CSAJ Timiș, pentru tratamentul persoanelor care se prezintă pentru plăgi rezultate în urma mușcăturii de animale sunt:

• anul 2008 –  9385 lei
• anul 2009 – 34210 lei
• anul 2010 – 29856 lei
• anul 2011-  26200 lei
• anul 2012 – 25620 lei

Din anul 2008, la Spitalului Clinic de Boli Infecțioase – Timișoara, s-au prezentat cu plăgi mușcate un număr de 1779  persoane, din care, de câini și vaccinate un număr de 1524 persoane;

Costul tratamentului antirabic pentru o persoană este variabil, în funcție de gravitatea și localizarea muscaturii. Numărul dozelor de vaccin se  administrează la indicația medicului de specialitate, putând fi de 1, 3 sau 5 doze. În 2013 costul per persoană este între 88 și 440 lei.

Radu Tutuianu

---

Aceasta ancheta jurnalistica este derulata in cadrul programului “Grants for Investigative Journalism”, organizat de Fundatia Freedom House Romania, cu sprijinul financiar al U.S Department of State si al Ambasadei Frantei in Romania. Responsabilitatea pentru continutul acestei publicatii apartine autorului si nu reflecta neaparat punctul de vedere sau pozitia U.S. Department of State si a Ambasadei Frantei in Romania.